440 matches
-
cafeneaua - (mic) pariziană, îndeobște - e, orice s-ar zice, o instituție. Un pointillage de păreri care, fără să se schimbe prea mult, fac, totuși, cumva și se-ntîlnesc. Și-atunci, nefiind de-ajuns să ai ce vorbi, intră la mijloc, între binețele cîtorva cunoscuți, un protocol en ronde, care pune, dincolo de fermecătoarea neorînduială, subiectele în șir. Cum se cîștigă ,privilegiul" unei șuete rutinate, care să curgă, pe oricare temă, de la sine e o șaradă la care doar indiscreția (benignă) ar fi vreo
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
cu multă răbdare și perseverența. Mergând pe malul unui râu a întâlnit o femeie care spală rufe. Femeia făcea parte dintr-o casta inferioară și tânărul nici nu avea voia să o atingă fiindcă era brahman. Totuși i-a dat binețe. Femeia i-a răspuns: “Tinere ascet, desi ți se pare că ai realizat mult, esti abia la început. Meditația pe Ajna chakra nu este atat de ușoară cum ai crezut!” “De unde știi că practic așa ceva?” a răspuns tânărul surprins. “Cum
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66478_a_67803]
-
la ora și locul indicat. Până astăzi nu pot să-mi dau seama cum se face că din clipa în care ne-a zărit, Lenny a știut că noi eram. înainte de a apuca să scot un cuvânt, el ne dădea binețe și ne îmbrățișa de parcă am fi fost niște vechi amici ai săi, prezentându-l pe băiat impresarului său și membrilor orchestrei. Dacă ați ști ce muzică scrie puștiul ăsta, exclamă la un moment dat. M-a făcut praf, pur și
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
devenit chipuri Clipe în gust transformate. Toate laolaltă de-a valma și toate În plin soare ca și în amurg La fel de străine. Santorini Insulă-a Greciei! Mi-aduc aminte Morile-arginte Din tinerețe Rotind semețe Mâini înainte -n sărat-fierbinte Vânt dând binețe Cu albe vele Sub multe stele De cer senin Nave-ale terrei Lângă cratérul Din Santorin...
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
de păr leonin ce întotdeauna îi era marca distinctivă. Ne mai întâlneam la concerte sau la Uniune și nu era nevoie de niciun cuvânt. Mă strângea de braț, într-un fel anume, tremurător, gest care transmitea un amestec de recunoaștere, binețe, confirmare și încuviințare. N-am cunoscut pe nimeni altcineva care să fie un mai bun barometru al talentului muzical. Asemenea unui seismograf, imediat înregistra cele mai fine nuanțe ale unei muzici. Totodată, standardele estetice îi erau extrem de înalte și nu
Radu Paladi ? o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
Simona Vasilache Ce era dacă-și dădeau binețe, pe drum, undeva, le Facteur Cheval și ticălosul lui Balzac, nutrind față de semeni gînduri de geambaș - ,les harceler comme des chevaux de poste, et puis les laisser crever au millieu du chemin..."? Ne-alegeam, pesemne, cu filozofia practică a unei
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
ploaie, și-am îngropat iarba în gunoi și am încărcat tărăbònța cu gunoi și-am gunoièt peste tot. Și m-am culcat, deși era dimineață. În ziua următoare, Ion a apărut, sprijinindu- se în cîrjile lui, abia umbla, a dat binețe și-a-ntrebat dacă s-a întîmplat ceva cu grèdina. „- Ia, a cosit Tinu și-a gunoiet-o, i-a răspuns Mica, să crească iarbă mai frumoasă.“ El s-a uitat la iarba de sub pomi, și-o văzut gunoiul, povestește Tinu mai departe
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
noroc Ca sămînța-n busuioc, Doamne, dă fetii viață Ca florii de mintă creață” * Ruralitatea își poate păstra valorile grave și în ocazional, cîte o inserție din vechimi telurice pătrunde și în linearitățile narative cele mai curente. Sosit să- mi dea binețe, cîntînd molcom, prietenul Ion Brad îmi aducea o colindă de pe Tîrnave, ce părea să scuture peste viitorul nostru boabe de grîu harnic adunate, un zvon agrest deloc întîmplător. Îngeri cu plugul nu ocolesc figurația genuină din zicerile populare, fără a
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
țeapă, a da zor), articulat hotărît, (a da buzna, a da drumul, a da onorul, a da colțul), cu articol nehotărît (a da o fugă, a da o raită, a da un telefon), plural nearticulat (a da bice, a da binețe, a da brînci), plural articulat (a da papucii) etc. Există grupuri prepoziționale: a da cu banul, a da cu jula, a da cu bîta-n baltă; a da de gol, a da de veste, a da de dușcă, a da de
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
la capăt de pămînt/ să înfrunzească verzi silabele pe ea." Despre una, despre alta, de viață, simplu, chiar dacă în versuri: ,cineva-n grădini a-ntins lăicerul/ și vecina a născut o fată". Poezia cotidianului scandat. Declamat. Bas: , Îmi vor da binețe serioși și gravi, / cu șapca deasupra capului zburată/ și pe străzi vor trece pașii mei dansînd/ c-au sosit băieții din armată." Altfel, mai depărtate de poveștile prin care aleargă motani desculți, sînt Ființele abstracte (1966). Se schimbă grafica, făcută
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
de zgomot. Sînt, spuse-n linii mari, trăsăturile ,memoriilor" tip. Le recunosc, fără prea multă osteneală, și-n cartea recentă a lui Ion Papuc, Cu fața spre trecut, publicată la editura Vergiliu. Ascultați-o în ce cheie ,cîntă"... Își dau binețe, vecine pe pagini, două lumi. Una de scriitori și artiști, reconstituită din texte în mare parte ocazionale, amestec ciudat - de nu l-am ști, bunăoară, din Limitele lui Dan Botta - de patos și de cumpănire, alta cu priză la actualitatea
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
calde (astfel fiecare țară se ridică la orizont). Ușile caselor rămîn deschise și fotograful se dezlănțuie vociferînd ponegrind blîndețea exagerată a conturelor. Îmi place să mă plimb prin țările calde căci regula celor trei unități lipsește. Acoperișurile se înalță dînd binețe anului nou și suspendate rămîn, refuzînd să coboare. În fiecare revărsat de zori simt oboseala iminentă, dar îi dau mîna și seara ea devine iar flacără zurlie. Căldura trupurilor e concentrată în genunchi și coate. Iată de ce locuitorii acestor ținuturi
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
nu-și mai încape în cureaua pantalonilor, în căutătura ta arogantă, nu înșeală pe nimeni. Vino-ți în fire, grandomanule, cunoaște-ți lungul nasului, mai fă loc și altora! Dar nu, în loc să-mi vărs astfel năduful, le dau la toți binețe, îi chem la telefon, îi felicit de sărbători, îi întreb de sănătate, de copii, de ultimele voiajuri, de recentele lor succese și invoc pronia cerească în sprijinul lor. Nu-i așa că sînt generos?
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
de oboseală și furioasă că nu aveam haine să mă schimb, însă gazda, Asuncion, m-a liniștit cu căldura și bunăvoința cu care m-a întâmpinat și invitat la un duș “refrișant” și o cafea. M-am simțit acasă după “binețele” ei, mi-a întins o masă cu prospături pregătite cu talent de bucătăreasă la hotel Ritz, după care m-a plimbat să-mi arate locul, curtea interioară și camera mea, asigurându-mă că valiza mea va ajunge la adresa lor cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
IMNUL CLASEI A XII-A A, PROMOȚIA 1970 A LICEULUI INTERNAT “COSTACHE NEGRUZZI” IAȘI Ne întâlnim, ne dăm binețe Aici, sub cerul plumburiu, Doar amintiri din tinerețe Să depănăm până târziu... Ne-ncearcă bucurii fraterne Și chipurile ne zâmbesc Aducem mulțumiri eterne La toți acei ce ne iubesc ... Acum când toți avem un rost, Ne amintim de tot ce-
IMNUL CLASEI A XII-A A, PROMO?IA 1970 A LICEULUI INTERNAT ?COSTACHE NEGRUZZI? IA?I by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83806_a_85131]
-
răsplăteau cu dansul gingaș al aripilor prin grădina fermecată a palatului. Future ,future ! Porți pe aripiore Multă culoare Ce parcă o floare Încă nu o are ! Și prințesa îl ruga pe fluture să poposească în palma ei ca să-i dea binețe și să îi admire paleta de culori împrumutate de la flori. Fluturașul îi ascultă ruga și poposi pe mâna ei gingașă. Prințesa îl sărută, iar acesta își luă zborul în zări, către alte flori. Prințesa scutură fermecată din căpușor și se
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
poate s-o vadă Vara, când se strânge fânul. Are dinți, dar n-are gură, E din fier a ei dantură; Numai coada e de lemn. S-o cunoașteți, vă îndemn Să vă duceți prin fânețe Când țăranii-și dau binețe Și polog după polog Ei adună fânu-n stog. Nu e cal și nu e bou, Fie vechi sau fie nou, Ori bătrân sau tinerel, Trage plugul după el De cu zori și până-n seară, Fie toamnă, fie vară. Strânge grâul
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și întorcându-se dimineața pe la 10.00. Când s-a aflat că are viață dublă, că mai are o soție cu care locuiește pe alta stradă, oamenii nu l-au mai privit cu simpatie și nu i-au mai dat binețe. Așa-i lumea! Parcă el avea vreo vină? Nu. Vina o purta războiul, dar într-un orașel mic toată lumea "are grijă" de toată lumea.. Aici zvonurile circulau cu viteză amețitoare, deși încă nu se inventase telefonul mobil. Doar noi, adolescenți pe
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
vorba lui lungă și în doi peri. Iaca că o venit și gospodarii mei! Bine ați venit! Până o să vă trageți sufletul, spuneți-mi ce face Hliboceanu? Îi bine, jupâne. S-o pus pe picioare și ca mâinepoimâine îți dă binețe - a răspuns Cotman. Dacă-i așa, apoi bărbat îi aista nu șagă. Auzi dumneata! Să-l pălească cu baltagul în cap și el să învie așa peste noapte! Aiasta-i minune mare, domnule! O fi minune, da’ nici noi nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Cotman, bucuros că îl vede. Când m-am încontrat eu cu cineva până n-am văzut dincotro bate vântul? Și cum văd eu, vântul ista mi-ar fi cam prielnic. Așa că, hai!... Bine te-am găsit, moș Dumitre! - a dat binețe Hliboceanu pentru toți. Bine ați venit, dragilor! Da’ pe Pâcu de unde l-ați pescuit? Doar n-o fi fost cu voi la drum fără știrea mea. Să știți voi că aista îi în stare s-o facă. Pâcu ședea în urma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-mi amintesc în amănunt cele întâmplate. Voi începe cu momentul în care am primit apelul lui prin teleecran în dimineața sosirii de pe Marte. Țin minte că era pe la zece și jumătate. Conversația aceea a fost extrem de scurtă. Ne-am dat binețe și pe urmă m-a cerut de nevastă. Sentimentele mele pentru Cayle Clark sunt binecunoscute șefului Departamentului de coordonare și sunt sigură că domnul Hedrock nu va fi surprins că am căzut imediat la învoială când mi s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de un alb strălucitor.Avea privirea blândă și pătrunzătoare, mersul lin și se sprijinea Într-un toiag. Celălalt, mai tânăr, avea barba deasa și ochii vioi, blânzi și ducea o desagă.Era Dumnezeu și Sf.Petru. După ce și-au dat binețe, Dumnezeu l-a Întrebat pe negustor dacă nu vrea să meargă Împreună spre cetate și negustorul primi bucuros, căci Înțelese ca aceștia nu erau drumeți oarecare.Și au mers Împreună cât au mers, au vorbit de una, de alta, iar
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
renumiților soliști acompaniați de orchestra „Timișul“. Duminică, 19 septembrie, de la ora 10, va avea loc slujba religioasă la Catedrala Mitropolitană, iar la ora 12,15 primarul Timișoarei va depune o coroană de flori la Monumentul Crucificării. Nașul Rugii va da binețe goștilor la ora 16,30, în Parcul Rozelor, înaintea spectacolului pe care îl va susține Ansamblul „Timișul“ l În perioada 20 septembrie-19 noiembrie, în mersul trenurilor din zona noastră de interes intervin modificări ca urmare a executării unor lucrări de
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
caldarâm de către șoferul cu umbrelă neagră, el însuși muiat într-o clipă de ruperea de nori de peste New Orleans, portarul, un negru încărunțit prematur, în livrea de catifea purpurie, rămase cu ochii pe fața stăpânului, uitând și de cuvintele de binețe, și de plecăciune. Asta-l costă slujba și, pe înserat, îmbogăți hrana aligatorilor din swampul Louisianei. Cum ar fi putut însă bietul om să nu holbeze ochii, văzând cum, lângă nările turtite, de african, ale stăpânului, negul, dintotdeauna cafeniu-întunecat, mare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
orbitoare și pustie, până la pădurea întunecoasă care-ți sărea brusc în față. În B., zăpada nu exista decât în cuvinte: Chiar cură de-adevăratelea bumbac de sus? Toarnă cu ghiotura pe grădini și pe case; dară ninge, e cum dai binețe... ... zăpada în cuvintele unui dialect pe care îl vorbeam eu însumi. Tonalitatea lui deschidea o priveliște care te ducea cu gândul la vremuri de-a dreptul risipitoare în comoditatea lor, când în mijlocul grădinilor se afla „Here Hus“, casa boierească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]