401 matches
-
danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului constatarea mea: Despre sfânta Mitropolie, sau mai bine spus despre sfintele mitropolii, nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înainte să nu aibă treabă slugile hătmănești și juzii de țigani, nici o dare să nu ia de la ei... ci numai să aibă a lucra călugării cu ei și să-i pedepsească”. Întrebarea-i de ce s-a făcut vodă atât de binevoitor cu sărmanii țigani? Păi nu spune domnul? „Au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri de pe la toate sfintele mănăstiri și s-au jeluit... că au avut țigani de danie și miluire de la alți sfântrăposați domni... și n-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Noi basarabenii eram, însă, triști, știind ce va urma. După ce ocuparea României de către trupele sovietice constituie un fapt împlinit și comuniștii se instalează la putere, basarabenii trăiesc teama „repatrierii”, dictată de ruși. Mulți își procură acte de naștere false, cu ajutorul binevoitor al autorităților românești. Pe măsură ce timpul trecea, vânarea basarabenilor se intensifica, mai ales acolo unde începuseră să se instaleze comuniștii sau cozile lor de topor. Urmează deceniile comuniste de teroare și degradare morală. În anul 1957, tatăl meu, Ștefan Holban, este
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
Kalambacha și stâncile de la Meteora. Această lucrare m-a impresionat foarte mult prin măreția locului pe care îl reprezenta, astfel că a devenit pentru mine o sursă de inspirație, fără a deveni o sursă de copiere, după cum ar spune unii binevoitori. Am dorit ca să reprezint și eu același loc, dar în viziunea mea, fără a încerca să fur nimic din acea lucrare. Încă lucrez la acel tablou, care sper să îl finalizez în cursul lunii octombrie a anului de grație 2009
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
Titi Ialomițeanu lipsa de răbdare și totdeauna el s-a silit a echilibra lucrurile, veghind ca tânărul să nu fie blesat. Gazdă atentă și delicată, Profesorul întoarce pe rând spre cei doi zâmbetul său de împăcare. Un zâmbet atât de binevoitor, încât pare ușor silit, îi întinde buzele pline, ușor veștejite, deasupra dinților gălbui și puternici. Iar în continuare, lucrurile par - de la sine - să se aranjeze. Titi Ialomițeanu o asigură roșind pe doamnă că o altă calitate n-ar îndrăzni să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fapt, jurnalele noastre trebuiesc citite două odată, Steagul progerman și filofrancezul l’Indépendance roumaine... — Nimeni nu are totdeauna dreptate, dragul meu, îi răspunde Profesorul, cu o melancolică îngăduință. în el însuși simte balansul celor două suflete contrarii : acum, când cel binevoitor față de discipol pare iarăși să se fi înstăpânit, Profesorul își reamintește o veche ipoteză a sa. Că sensibilul tânăr își ascunde pudic sufletul prea vulnerabil în spatele căznitei sale conversații stereotipe. O ipoteză în conformitate cu modul generos al Profesorului de a-și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
au Încercat să-i trimită pe Mickey și pe ciracul lui În lumea celor drepți n-au fost prinși niciodată... Copii, luați-o ca pe un avertisment: omul este un mensch, este culoarea locală la puterea „n“, este minunatul, răuvoitorul binevoitor Mickster. E greu de ucis, pentru că niște trecători nevinovați preiau de fiecare dată plumbul fierbinte pe care scrie „Mickey“. Mickey s-a Întors, iar vechea lui bandă s-ar putea să se refacă. Meseriașule, dacă ai de gînd să petreci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Desigur, au existat câteva tentative de a face discuția mai picantă și de a o îndrepta spre tema „corespunzătoare“; au fost puse câteva întrebări indiscrete, s-au făcut câteva observații “îndrăznețe“. Prințul le răspunse tuturor atât de simplu și de binevoitor și, în același timp, cu atâta demnitate, cu atâta încredere în decența vizitatorilor, încât întrebările indiscrete încetară de la sine. Puțin câte puțin, discuția începea să devină aproape serioasă. Un domn, agățându-se de o vorbă scăpată de cineva, se jură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ar fi putut fi cel putin parlamentar ori consilier Într-o cancelarie În care curg deciziile de la putere. El a rămas mereu un om modest, care gândește În sine și pentru toți. Nu un timid - cum greșit Îl caracterizează un binevoitor Într-unul din dosarele sale fabricate de securitate -, ci mai degrabă un răbdător. În 1986, a primit lovitură cea mai grea: securitatea i-a omorât băiatul, pe Alex. Malin Tăcu, un tânăr, cu poezie publicată Încă de la vârsta de 9
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
nume. Trotuarele orașului sunt pline de lăcuste. După ce ne instalăm la un mic dar curat hotel, mă reped în sudul orașului unde iau contact cu domnul inginer agronom din stațiune. Fixăm pentru a doua zi planul vizitei. E atât de binevoitor, încât îmi alcătuiește un plan pentru care mi-ar trebui 3 zile. A doua zi sunt purtat prin nenumărate locuri care-mi amintesc de stațiunea noastră de la Mărculești (Ialomița) condusă de colegul C. Câlniceanu. Stațiunea a rezolvat prin câmpurile
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca un singur om și se Întâmplă ciudățenia. Marele maestru al templierilor pune să se bareze calea, În așa fel Încât În cetate să intre numai oamenii lui. Gurile rele spun că procedează așa pentru ca jaful să Îmbogățească numai Templul, binevoitorii sugerează că, temându-se de o capcană, voia să-i trimită Înainte, În recunoaștere, pe vajnicii săi oșteni. În orice caz, eu nu i-aș da ăstuia să conducă o școală de război, pentru că patruzeci de templieri străbat orașul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gata să-și celebreze cât se poate de crunt despărțirea de viață. Adevărați lei În război, cum zicea Jacques de Vitry, miei plini de blândețe pe timp de pace, dârji În bătălie, plini de credință În rugăciune, cruzi cu dușmanii, binevoitori cu cei ce le erau frați, marcați și de albul, și de negrul stindardului lor, fiindcă erau plini de nevinovăție pentru prietenii lui Crist, crunți și Înspăimântători față de cei care-i stăteau Împotrivă...” Patetici campioni ai credinței, ultim exemplu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
C.Ș.: Ca să nu mai vorbim de cât costă publicitatea... A.B.: Ce să-ți spun? Suntem la minus, minus infinit. De aceea, ca să revin la Premiul Nobel, cine să te bage în seamă? Și cu ce? Care să fie binevoitorul acela care să cerceteze în profunzime fenomenul cultural de la noi? Ce este trist e că valorile nu apar în funcție de vreun criteriu politic, ci apar atunci când se nimerește. Chiar dacă ar exista un climat de cea mai mare libertate cu putință, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sau își făceau cruce. Câțiva slujitori răzlețiți în mulțime începură să strige „Să ne trăiască Barzovie-Vodă!” dar fură repede acoperiți de un grup compact de negustori turci din Piața Mare care strigau „Café avem! Café avem!”. Barzovie le răspundea tuturor binevoitor, înclinând ușor capul. La un moment dat își opri armăsarul în dreptul unui răzăș bătrân, cu plete albe curgându-i pe umăr. — Ia zi, moșule, merge treaba? - întrebă Vodă zâmbind. — Aud? - făcu buimăcit moșneagul, care era nițel surd de-o ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
moment dat a solicitat: „Sunt într-o baie de dureri, nu mai pot, fă-mi ceva ca să sfârșesc !” Când a sosit preotul să-l împărtășească a refuzat politicos și hotărît: „Nu sunt pregătit, părinte !” După care, ca să-l consoleze pe binevoitor: „Nu am păcate, părinte !” Inchisoarea îl purificase... Într-o dimineață arăta agitat, tulburat foarte...” Unde este Ionică?” a întrebat el despre feciorul său, pe cel mai mic dintre copii. Și a prins a povesti fapte care și le inventa dar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ar putea spune că frumusețea atrăgea doar bărbații cei mai răi. Dacă ar putea-o face să Înțeleagă cât de norocoasă era că nu fusese prea frumoasă din naștere; că de fapt atât femeile, cât și bărbații ar fi mai binevoitori cu ea și că viața ei ar fi mai bună, da, cu mult mai bună, fără Înfățișarea Încântătoare după care tânjea acum. Fără să spună vreun cuvânt totuși, mătușa Zeliha s-a Îndreptat spre dulap, a adus papucul și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de proceduri americane, ca să ajungi de unde ai plecat. Micul spectacol al alegerilor interne a fost grandios proiectat pe marea scenă a țării. PSD ul și-a făcut practic un fel de precampanie electorală înaintea celei legale, sub ochii unui CNA binevoitor, care abia ce ieșise onorabil din alegerile locale. Pe ecrane defila un PSD nou, modern, în care avea loc schimbul de generații: tinerii urcau scara de la metrou spre noi culmi, în timp ce bătrânii predau ștafeta și coborau demni în pământ, cu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
avut mereu parte de „protecție”, 139 când de voie, când de nevoie! Sunt realități istorice pe care trebuie să le judecăm la rece, fără complexe. Cred că nu trebuie să ne pierdem cumpătul, ci să punem în cumpănă ceea ce cred binevoitorii străini despre noi cu ceea ce noi înșine știm și am învățat pe pielea noastră. Se înțelege, nu putem ignora nici ce se petrece în jur. Este adevărat că Europa nu plesnește de fericire în ultimii ani. Dar când i-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
avut mereu parte de „protecție”, 139 când de voie, când de nevoie! Sunt realități istorice pe care trebuie să le judecăm la rece, fără complexe. Cred că nu trebuie să ne pierdem cumpătul, ci să punem în cumpănă ceea ce cred binevoitorii străini despre noi cu ceea ce noi înșine știm și am învățat pe pielea noastră. Se înțelege, nu putem ignora nici ce se petrece în jur. Este adevărat că Europa nu plesnește de fericire în ultimii ani. Dar când i-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
viguros sau cu ambiții mai îndrăznețe, își satisfac toate poftele. În fața pescarilor mă purtam ca o zdreanță. Și nici măcar pe Mopsul nu îndrăzneam să-l trimit în fundul iadului. Singurii pe care reușisem să-i înfrunt fuseseră cei care se arătaseră binevoitori cu mine. În fața lor, da, fusesem tare. În rest? Când Moașa venise la mine să mi se arunce în brațe, o repezisem. De când mă ținea la distanță, îi cerșeam pe coridoare un zâmbet, o privire prin care să-mi arate
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
nu se știe de ce prim-ministru, dacă scrierea ta îl privește (și-l lovește!) pe un alt fost scriitor și viitor pensionar ca Ion Iliescu sau ca Popescu (sunt atâția!), ei bine, în cazul acesta se va găsi întotdeauna un binevoitor care să le atragă atenția „victimelor”. Iar victimele în mod sigur citesc. Cu pasiune! Nu există cititori mai atenți decât victimele unui pamflet. Uneori au și o reacție. Poate chiar a minții... Se stabilește deci un început de dialog. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
tăgadă. Totodată, a înțeles că întreaga tărășenie se încheie cu un mare fâs și cu o sumedenie de lucruri impardonabile ce-i vor afecta imaginea de funcționar la Sfat. Tot pe moment a realizat că cei doi colegi, suspect de binevoitori, care s-au oferit să-l ajute, în realitate și-au bătut joc de el, îndemnându-l, practic, să continue distrugerile în apartament. Dar nici nu le putea reproșa prea multe, deoarece instalația de emisie-recepție tot în patul lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de câte ori ne dădea prilejul. Și acesta se ivea deseori, mai curând chiar decât așteptam. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului când, de câte ori nu-i reușea câte o experiență și se scuza, invocând diferite motive, noi îi spuneam, rânjind binevoitori: ― Să-l chemăm pe domnul Eduard, don' profesor! El se-nroșea și ne-arunca niște priviri asasine, la care noi răspundeam cu surâsuri angelice! . . . . . . . . . . . . . . . . . Glasul tăios al profesorului mă trezi brusc din reveria în care căzusem. Îmi aminteam de alte
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
alungat în grabă. Sarcina o făcea să aibă o timidă încredere. Pentru prima oară privirea ei se desprindea de prezent și avea curajul să meargă mai departe. Eu fusesem cel care o făcuse să-și ridice capul spre orizontul acela binevoitor de care ea se rușina să-l dorească. Mama ta a venit la spital, ne-am întâlnit pe la unsprezece, luăm ceva la bar. Manlio și alți colegi medici se învârt în jurul ei, știu că este însărcinată, o copleșesc cu complimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de acolo am telefonat unui vicechestor pe care îl operasem cu câțiva ani înainte. Formalitățile au fost îndeplinite în mai puțin de o jumătate de oră. De la postul de poliție din apropiere a sosit un subofițer cât se poate de binevoitor. Reușise să găsească pe cineva din familia Italiei, o verișoară. Femeia nu se opusese absolut deloc ca eu să mă ocup de cadavru, păruse chiar mulțumită, atâta vreme cât îmi asumam și cheltuielile de înmormântare. Stăteam amândoi în picioare pe coridor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]