403 matches
-
mai ploios 1897 cu 962,5 l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile. Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Grecia ș.a.). Autor a peste 400 lucrări științifice, inclusiv peste 20 de monografii în domeniile ecologiei generale (teoretice), hidrobiologiei, zoologiei, protecției mediului, publicisticii științifice etc. A descoperit și a formulat principiul (legea) excluderii reciproce a complexelor biotice acvatice de origine biogeografica diferită; autor al mai multor termeni, noțiuni și sintagme ecologice. A descoperit și descris câteva specii noi de crustacee superioare. Este unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice naționale, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
revendice drepturi asupra teritoriul Guyanei de vest care se întinde de la hotarele ei până la râul Essequibo. Acești 159 500 km² au fost denumiți "Zona en Reclamación". Țara poate fi împărțită în zece regiuni geografice, majoritatea fiind corespunzătoare regiunilor climatice și biogeografice. La nord se află Anzii Venezuelei și regiunea Coro, un tract muntos în nord-vestul țării care deține mai multe lanțuri muntoase și văi. La est de această zonă sunt regiuni joase cum ar fi lacul Maracaibo și Golful Venezuelei. Regiunea
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa ), lupul ( caniș lupus ), căprioara ( caprecrus caprecrus ). În ultimii 10 ani, în aceste păduri își face
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și argiloase ale flișului intern al "Carpaților Orientali", apele obținîndu-și sarcina minerală în contact cu rocile subterane. Circulația spre suprafață a dioxidului de carbon și cea a altor gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
rezulta noi specii, variație pe care numim spontană deoarece nu îi cunoaștem cauzele, este total necunoscută istoricilor științei ca făcând parte din gândirea biologilor de înainte de 1858. Tocmai aceasta este ideea de bază a "Originii speciilor" și chintesența darwinismului. Observațiile biogeografice efectuate de Charles Darwin în locuri ca Insulele Galapagos i-au stârnit îndoiala în ceea ce privește presupusa imutabilitate a speciilor. În notițele sale vom găsi, începând cu 1837, dezvoltarea unor concepte ca cel legat de transmutație. Aceasta îl conduce la ideea divergenței
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
și ierni blânde cu ploi bogate) din această regiune, a favorizat prezența multor plante și animale iubitoare de căldură, care s-au adaptat la condițiile din acest spațiu geografic. Parcul Natural Porțile de Fier se încadrează din punct de vedere biogeografic în Subprovincia banto-getică, ce este inclusă la rândul său în provincia dacică (Călinescu, 1968). La rândul ei, provincia dacică aparține Subregiunii mediteraneene, prezența a numeroase specii submediteraneene și mediteraneene fiind un argument în acest sens. Influențele dacice și submetideraneene interacționează
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sedimentare, încrețire la N de râul Cioana și monoclinală la sud de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 8-10 °C, și influențe sub-mediteraneene. Biogeografic se încadrează etajului stejarului, la care se adaugă vegetația de luncă și faună caracteristică acestora. Dovezile scrise privind existența oamenilor pe aceste locuri se raportează la secolul al XIV - XV-lea apărute în ‘’ Documentele slavo- romane,’’ relative la Gorj (1406-1655
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Seci face ca în urma ploilor abundente să se producă revărsări sau inundații. În lunci, adâncimea medie a pânzei de apa freatică este de 1-2 m, iar în zona de platou de 10-11 până la 14 m. Comună se încadrează în regiunea biogeografica de tip continental. Climatul zonei, date fiind situarea în zona culoarului de vale și a luncii Șiretului, precum și dispunerea reliefului în trepte altitudinale paralele pe direcția generală nord-sud, este unul caracterizat de fenomene de arșiță și uscăciune, temperaturi ridicate în timpul
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
c.Parcuri Naționale - Categoria ÎI IUCN (arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere) d. Monumente ale naturii - Categoria III IUCN a.Situri de importanță comunitară - protecție, conservare,menținere sau refacere ale unor specii și habitate regiunii biogeografice respective (Regiunea alpina în acest caz) b. Arii de protecție avifaunistică - vizează aceleași obiective dar sunt focalizate pe speciile de păsări și pe habitatele acesora Zona este conectată pe ansamblu la principalele magistrale auto și feroviare din nordul Carpaților Orientali
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
de floră și faună deșertică, care în Europa și în întreaga lume sunt rarități naturale. Din acest motiv, sârbii au denumit aceste dune și "Evropska Sahara" (Sahara europeană) sau "Banatski Pesak" (Nisipul Banatului). Dunele reprezintă un fenomen geomorfologic, biologic și biogeografic unic nu numai al Bazinului Panonic, ci al întregii Europe, fiind de asemenea o importantă resursă genetică a planetei noastre. reprezintă o insulă a stepei și silvostepei, ce se caracterizează printr-o varietate de ierburi, arbuști și habitate ferestiere. Bogăția
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
bazin din beton cu latura de 2 m și adâncimea de 4 m (la Recea). În cazul Dealului Buda ar mai putea fi vorba și de o "cocioabă de lemn în vechea pădure, în care locuiau lemnarii"; Toponime specifice învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
hărții geologice, geomorfologice, hidrologice, studierea fotografiilor aeriene sau a fotografiilor clasice. Cercetarea pe teren s-a concretizat în identificarea corectă a formelor de relief și tipurile de sol specifice, precum și relația acestora cu flora și fauna din zonă în cadrul etajelor biogeografice, a surselor de apă din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari , în stabilirea calității acestora și a principalelor surse de poluare din regiunea în studiu. Studiul fizico-geografic al ,,Bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte Cotnari ,, completează
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2009 privind aprobarea OG nr.101/2007 pentru modificarea si completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial 482 din 13 iulie 2009. 310 România este recunoscută pentru marea sa diversitate biogeografică (la noi sunt 5 regiuni din cele 11 europene). Avem 783 tipuri de habitate (între care 196 specifice pășunilor și fânețelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice zonelor stâncoase). Suprafața totală a ariilor protejate este de circa 1 860 000
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bazei de date BIMS, până la acel moment, au fost realizate 8 500 înregistrări pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au fost realizate 8 500 înregistrări pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a Carpaților (realizată în cadrul Convenției Carpatice). Au fost cartate în sistem GIS
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a Carpaților (realizată în cadrul Convenției Carpatice). Au fost cartate în sistem GIS limitele Ariilor de Importanță Avifaunistică (AIA), identificate de SOR (Societatea Ornitologică din România), cu
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a cărui principală dimensiune cantitativă este creșterea numărului populației urbane și a ponderii sale în populația totală a unei țări; V ,,Vremea vremuiește, floarea se pălește.’’ Vegetație= totalitatea asociațiilor de plante existente într-un ecosistem situate într-o anumită regiune biogeografică, zonă climatică; Z Zonă populată= loc în care se înregistrează o creștere excesivă a poluanților (proveniți din una sau mai multe surse) care depășesc concentrația limită legală sau fixată prin regulamente;
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
deșert fierbinte, asociate perceptual spațiului arab. Dacă în alte spații geografice, hidrografia și vegetația dau nota caracteristică unor regiuni întinse ori contribuie semnificativ la conturarea peisajelor respective (precum în bazinele Congo și Amazon), în arealul arab elementele hidrografice și cele biogeografice, dimpotrivă, dau nota de excepție și particularizează în mod distinctiv anumite ținuturi. Nilul spre exemplu, dă o notă aparte în deșertul saharian, unde a creat de milenii un cadru regional specific, cu o mare concentrare umană, în care s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
acțiunii conjugate și de lungă durată a celorlalți componenți ai mediului fizic, dintre care factorul climatic a jucat rolul primordial. Volumul redus al precipitațiilor și temperaturile ridicate sunt principalele elemente responsabile de configurarea cadrului bio-pedogeografic în forma sa actuală. Formațiunile biogeografice din spațiul arabofon, individualizate pe baza structurii vegetației, aparțin în cea mai mare parte regiunii holarctice, cu excepția părții meridionale a spațiului arabofon încadrabilă regiunii paleotropicale (sudul peninsulei arabe, Ciad, Sudan; Cornul Africii; Comore). a. Formațiunile mediteraneene sunt specifice ariei nord-magrebiene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Șipote a fost realizat în anul 1978 de cercetătorii ieșeni: M.Schram,M. Pantazică, I.Ungureanu în lucrarea, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipotejud.Iași”. Studiul cuprinde și o hartă a regionării hidrogeologice a teritoriului comunei Șipote . Cercetările biogeografice Lipsa unor studii care să se refere în mod special la zona Șipote se explică prin faptul că vegetația și fauna de aici sunt puțin spectaculoase. Lucrările de sinteză la nivel teritorial (jud. Iași,Moldova,România) sunt în măsură să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]