674 matches
-
berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi, având prăvălii de jur împrejur.129 Pe strada Stavropoleos era o berărie și birtul „La Pisica neagră“, renumit pentru vinul ce debita. bucureștiul în 1871 117 121. Astăzi, strada general Gh. Manu; o „casă Filipescu“, devenită apoi proprietatea lui Costică C. Cesianu se află ceva mai departe pe Calea Victoriei, la nr. 151, colț cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Această grădină avea o mare trecere, era unul din puținele localuri de elită ale Bucureștilor. La grădina Rașca nu se ducea oricine. Dar ce era grădina Rașca? Un ceh, anume Hrtska, vine în București și deschide localul de consu mație, birtul și grădina de vară din str. Academiei. Dar cum românii nu puteau pronunța acest nume, l-a transformat în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Rașca și Rașca a rămas. Dar pe firmă a rămas până târziu numele adevărat al boemului.În locul casei, acum tăiată pe jumătate, în care era instalată firma „Watson și Youell“, era o mică căsuță gălbuie, în care era instalat birtul lui Rașca. Grădina de vară avea o mare vază și era locul de întâlnire al societății alese. În această grădină cânta, de obicei, violonistul Wiest, despre care voi vorbi.172 124 bucureștii de altădată 168. Bacalbașa descrie principalele clădiri de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sub numele de grădina lui Cornescu.* Fusese cumpărat de către un cizmar ungur, anume Iojé176, care avea pa tima construcțiilor. Deschiderea stradei Regale, clădirea Hotelului Union, a Hotelului Regal 177 și a celor mai multe case de pe această stradă sunt opera lui Iojé. Birtul Enache era instalat alături de palatul Ministerului de Interne 178. Pe vremea aceea, în curtea actualului Minister de Interne se aflau instalați: Ministerul de Interne, cancelaria Consiliului de Miniștri, în dreapta Ministerul de Externe și în stânga Ministerul de Lucrări Publice. Birtul Enache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iojé. Birtul Enache era instalat alături de palatul Ministerului de Interne 178. Pe vremea aceea, în curtea actualului Minister de Interne se aflau instalați: Ministerul de Interne, cancelaria Consiliului de Miniștri, în dreapta Ministerul de Externe și în stânga Ministerul de Lucrări Publice. Birtul Enache era instalat într-o singură odăiță de cel mult patru metri pătrați. Nu avea decât patru sau cinci mese, în față cârciuma și un spațiu în chis în curte, zis „grădină“. Repede s-a dus vestea că la Enache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cel mult patru metri pătrați. Nu avea decât patru sau cinci mese, în față cârciuma și un spațiu în chis în curte, zis „grădină“. Repede s-a dus vestea că la Enache se mănâncă bine și ieftin. Dar despre acest birt voi vorbi mai târziu. Alături era curtea caselor Rioșanu. Pe stânga 179, plecând din str. Paris, unde s-a construit localul cinema to grafului Lux, era un local de bancă, era banca Poumay 180, apoi niște căsuțe mărunțele. Nimic din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 1871 Hotel de Englitera (Hôtel d’Angleterre - M.E. Weingber, Calea Victoriei 42) încă nu exista; în aceeași clădire (casa Vanic), la etaj, se afla atunci Hotelul Lazăr („à l’angle de la Place du Théâtre“, preciza Ulysse de Marsillac), cu un birt la parter (despre casa Peretz, devenită Vanic, v.: Casa Vanic de pe Podul Mogoșoaiei în G. Potra, Bucureștii, pp. 336-339). Despre toate hotelurile, localurile, bisericile, tipografiile, farmaciile, medicii etc. menționați în acest stufos capitol v. fragmente din Annuaire de Roumanie (Anuarul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafenea la Hotel Concordia-nouă, unde era întâlnirea mai ales a evreilor. bucureștiul în 1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie orientală, pe strada Smârdan, nr. 35; birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mihai-Vodă, acea din Piața Amzei 224, acea de la Hotel du Boulevard 225, de la Hotel Union etc. E de observat că cele mai multe erau ținute de germani și câteva de greci. În această profesiune românii nu excelau. Aproape nu era cafenea românească. birturi: Cel mai elegant era restaurantul francez Hugues, actualul local Riegler, locul de întâlnire al societății elegante. Alături Grand Hôtel Broft, marele concurent al lui Hugues, însă cu o clientelă mai mică. Hristodor în strada Râureanu colț cu Podul Mogoșoaiei, restaurant
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la etaj. În locul actualei clădiri a restaurantului Epurescu 226 era o șandrama galbenă, o casă joasă de-i puteai pune mâna pe acoperiș, o adevărată ruină umedă, dar cu grădină, unde era restaurantul „La Clopoțel“. Mai târziu s-a deschis birtul lui Constantin, care a avut multă vreme vază pentru bucătăria aleasă și buna conducere. Actuala clădire a restaurantului Iordache din Covaci 227 nu exista. În locu-i tot o șandrama la fel. Intrai înăuntru aplecându-te, dar mâncarea fiind bună, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
3, era în curs de inaugurare în 1885. 224. Probabil cafeneaua lui At. Vasiliu, Piața Amzei nr. 7. 225. Café du Grand Hôtel du Boulevard (Fr. Sesreiber), b-dul Elisabeta. 226. Restaurantul Epurescu (pe strada Regală, la nr. 3 - mai înainte birtul și grădina lui Constantin) se afla în fața aripii de pe strada Ion Câmpineanu a Hotelului Continental. 227. Restaurantul Iordache Ionescu, de pe strada Covaci nr. 7, a funcționat până în prima jumătate a secolului trecut; aici au cântat lăutari vestiți ai vremii, printre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor. Peste patru ani, când am intrat în Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri de mâncare: 2 la 12 ore și 2 la orele 6 sau 7. Dimineața nu luam nimic pe stomacul gol. La birt prânzeam fără vin și fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Universitate, am cunoscut și micile birturi pentru studenți și cu abonament. Obiceiul era ca abonamentul să prevadă patru feluri de mâncare: 2 la 12 ore și 2 la orele 6 sau 7. Dimineața nu luam nimic pe stomacul gol. La birt prânzeam fără vin și fără desert, iar abonamentul varia între 30 și 40 lei lunar, după calitatea birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
feluri de mâncare: 2 la 12 ore și 2 la orele 6 sau 7. Dimineața nu luam nimic pe stomacul gol. La birt prânzeam fără vin și fără desert, iar abonamentul varia între 30 și 40 lei lunar, după calitatea birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu 20 lei pe lună. După războiul din 1877 am făcut cunoștință cu alte birturi mai săltate... Era birtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu luam nimic pe stomacul gol. La birt prânzeam fără vin și fără desert, iar abonamentul varia între 30 și 40 lei lunar, după calitatea birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu 20 lei pe lună. După războiul din 1877 am făcut cunoștință cu alte birturi mai săltate... Era birtul lui Enache de lângă Ministerul de Interne, în strada Academiei. Am mai vorbit. Într-o mică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lei lunar, după calitatea birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu 20 lei pe lună. După războiul din 1877 am făcut cunoștință cu alte birturi mai săltate... Era birtul lui Enache de lângă Ministerul de Interne, în strada Academiei. Am mai vorbit. Într-o mică odăiță, cât se poate de primitivă, și cu 4 mese numai, se mânca o excelentă bucătărie românească și ieftină. Prețurile variau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
birtului. La ulicioara, la Sf. Nicolae 228, între str. Lipscani și strada Doamnei, era un birt încă și mai ieftin, se mânca cu 20 lei pe lună. După războiul din 1877 am făcut cunoștință cu alte birturi mai săltate... Era birtul lui Enache de lângă Ministerul de Interne, în strada Academiei. Am mai vorbit. Într-o mică odăiță, cât se poate de primitivă, și cu 4 mese numai, se mânca o excelentă bucătărie românească și ieftină. Prețurile variau de la 20 bani porția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iepure etc. Eu dejunam cu 90 de bani, și anume: pâine 10 bani, 2 ouă fierte 20 bani, o fleică 40 bani, 1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80 lei lunar. Birtul lui Madame Mari 228. Strada Sf. Nicolae Șelari. 229. Suma părea într-adevăr rezonabilă, căci în aceeași vreme
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80 lei lunar. Birtul lui Madame Mari 228. Strada Sf. Nicolae Șelari. 229. Suma părea într-adevăr rezonabilă, căci în aceeași vreme (în 1873), la restau rantul Guichard de pe strada Știrbei-Vodă nr. 12 un prânz la „prețuri fixe“ costa 2,50 lei, iar cina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la Biserica Albă231, cu firma: „La Mielul alb“. Casa a ars și în loc s-a clădit o alta. Se mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
patru sau cinci cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în casa Török, în care au funcționat succesiv birtul lui Grebert, birtul lui Oswald, cofetăria Fialkovsky, restaurantul Elysée. 233. Pe strada 11 Iunie - fostă Filaret (în 1928 - nr. 58); a funcționat de pe la 1870 până după ultimul război mondial. 234. „Noua grădină de la Herăstrău“ (acolo „unde a șezut d. colonel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cabareturi de noapte, Teatrul Popular. Vara: două operete, trei teatre de reviste etc. 136 bucureștii de altădată 231. De pe Calea Victoriei. 232. Mai exact pe strada Câmpineanu, colț cu Calea Victoriei, în casa Török, în care au funcționat succesiv birtul lui Grebert, birtul lui Oswald, cofetăria Fialkovsky, restaurantul Elysée. 233. Pe strada 11 Iunie - fostă Filaret (în 1928 - nr. 58); a funcționat de pe la 1870 până după ultimul război mondial. 234. „Noua grădină de la Herăstrău“ (acolo „unde a șezut d. colonel N. Bibescu“) se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a Imperiului Viața publică fiind cu mult mai puțin dezvoltată decât astăzi, se înțelege că viața de familie era mai strânsă. Lumea petrecea în casă, în cercuri mai mult sau mai puțin restrânse, revelionul la restaurant sau chiar prânzurile prin birturi și cu toată familia erau lucruri absolut necunoscute. De aceea numărul marilor baluri în lumea de sus era destul de însemnat pe timpul iernii. Înfățișarea Capitalei era și cu mult mai națională decât este azi. Pe când astăzi, și mai cu seamă de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cu mult mai națională decât este azi. Pe când astăzi, și mai cu seamă de la război încoa, Bucureștii au luat înfățișarea unui oraș curat cosmopolit, pe atunci era un oraș pur național. Pretutindeni, la spectacole, în cafenele, în cofetării, în birturi, la Șosea, oriunde, nu erau decât români. Rareori întâlneai câte un străin, și când îl vedeai îl arătai cu degetul.308 Iată de ce toți ne cunoșteam oriunde, iar astăzi nu mai cunoaștem aproape pe nimeni. Un om despre care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]