2,274 matches
-
fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorul morții, strigam: Osana!" (Troparul praznicului). Starea noastră de înnoire adusă prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, împărtășită și în faptul Intrării în Ierusalim se păstrează și crește prin faptele cele bune, prin virtuți, vorbind în general, care sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe toți: domnitorii dobândeau curaj și biruință în lupte, călăgării obțineau ajutor împotriva patimilor și negrăite mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
În fiecare an, la 8 noiembrie, românii prăznuiesc Sfinții Mihail și Gavriil. Cei doi arhangheli purtători de sabie ca simbol al biruinței sunt, potrivit credinței ortodoxe, conducătorii cetelor de îngeri ci călăuzele sufletelor în drumul lor spre Răi. Sfanțul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinței, este cel mai invocat în slujbele bisericești pentru a păzi de război, precum și a obține biruința în cazul unei
Duminică, 8 noiembrie, Sfinții Mihail și Gavriil – Superstiții, tradiții și obiceiuri [Corola-blog/BlogPost/92377_a_93669]
-
ca simbol al biruinței sunt, potrivit credinței ortodoxe, conducătorii cetelor de îngeri ci călăuzele sufletelor în drumul lor spre Răi. Sfanțul Arhanghel Mihail, Apărătorul Credinței, este cel mai invocat în slujbele bisericești pentru a păzi de război, precum și a obține biruința în cazul unei lupte. Semnificația numelui Mihail este “Acela care este ca Dumnezeu”. Sfanțul Arhanghel Gavriil (Gabriel) i-a vestit Fecioarei Maria zămislirea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. În ebraică, Gavriil înseamnă “Omul lui Dumnezeu”. În folclorul românesc, se
Duminică, 8 noiembrie, Sfinții Mihail și Gavriil – Superstiții, tradiții și obiceiuri [Corola-blog/BlogPost/92377_a_93669]
-
se ostenește să le primească?" Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, sărbătorit an în ziua de 23 aprilie, este unul dintre cei mai venerați sfinți din lumea creștină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) și în traducere înseamnă agricultor. În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Acad. Dan Berindei, istoricul total Cea de a 90 aniversare a istoricului Dan Berindei nu reprezintă doar o biruință biologică prin care au fost înfrânte toate relele care se abat asupra trupului, ci triumful spiritului care la această vârstă nu a dat și nici nu dă semne de oboseală, nici de satisfăcută contemplare a ceea ce a lăsat în urma sa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
care, ne descrie în cuvinte un tablou impresionist, dintr-un început de iunie 1993, într-o localitate uitată de lume, Utkonosovka. Peste toate elementele acestui peisaj tăcut, însingurat și unic atot stăpână, chiar și peste norii călători, este Luna. ,, În biruința ei, dorește să-și descopere întreaga Sa măreție.’’ Deosebit de interesant, scos la iveală ca o mărturisire de credință este și dialogul cu Corneliu Leu care răspunde unor întrebări puse de Florentin Popescu. Cu multă abilitate criticul literar reușește să-l
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
după cvasi-banala formulare “albastrul de stânci” - ...sau după neclara, din punct de vedere cosmico-ideatic, comparație metaforizantă: Cer decăzut ca oglinda. OGLINDA, conform mitologiei asiatice, încifrează o simbolistică extrem de îmbietoare/ofertantă, prin profunzimea ei mistică: tărâm de hotar, al înfruntărilor și biruințelor succesive, ale lumii iluziei asupra iluziei lumii - și viceversa...! ...Salutar, dar prea ostentativ, efortul de a transcende spre metaforă (se aude, parcă, un icnet, înainte de a se naște peisajul selenaro-metaforic: Munți imaginari/ Din geografii/ascunse de lume/ Fără definiții geologice
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Sfanțului Nicolae a rămas obiceiul că, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviți cu nuielușa, în semn de avertisment. Sfanțul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite și mai răspândite. Numele este format din cuvintele grecești nike - victorie, biruința și laos - popor, om ce face parte dintr-un popor victorios. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfanțului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile. Astfel, în Germania, Franța și Olanda, ziua de 6 decembrie este
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
curg prin stele, Și-n moartea lor, aurul scurs e dor topit, nu piere... E un adânc tăcut și blând, nu știe ce-i trufia; Nu-i soare, să vibreze singur, prin ceruri veșnicia, Ci creator nemuritor, căci viața-i biruință, El ne iubește! demni să fim, copii plini de credință! Iar îngerii cei decăzuți, îi poartă-ades mânie, Se-mpotrivesc, urzind intrigi, ascunși cu viclenie, Năpaste-aduc cu ura lor, dureri să curgă-ndată, În lacomi ochi întrezăresc cum noi puteri i
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
SUNT AVUȚIA TEZAURIZATĂ A LUMII ȘI MOȘTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAȚII”, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. În această zi binecuvântată de Dumnezeu în care creștinii ortodocși sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorită și cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului român. “Cărțile sunt avuția tezaurizată a lumii și moștenirea potrivită pentru generații”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau și cum altfel am
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
vizualului, pe care îi dorim să fie cât mai mulți, mai entuziaști și cu credință în puterea cuvântului scris ... Citește mai mult În această zi binecuvântată de Dumnezeu în care creștinii ortodocși sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorită și cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului român.“ Cărțile sunt avuția tezaurizată a lumii și moștenirea potrivită pentru generații”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau și cum altfel am
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
organic, sădit În suflete de Însuși Creatorul, instinctul, zic, nebunia, paranoia Îndepărtării de propria esență, de gratuitatea și adevărul existenței În sine și pentru sine a tuturora și a fiecăruia În parte... omul social, animalul politic a Învins omul natural... biruință tristă și costistitoare... nimeni nu vrea să vadă cât de scump plătim această victorie inutilă, acest triumf mai păgubos decât toate Înfrângerile la un loc... când Dumnezeu i-a dat omului În stăpânire viageră Pământul, Adam și Eva erau hărăziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Să fi-ntreprins asaltul temutelor portale Purtând înfrigurată mândria forței tale Mai sus și mai departe spre noi evaluări, Să fi străpuns penumbra letargică și ceața Ce împleteau pe norme un neguros Dedal Ca, adâncind cu groază abisul numenal, În seara biruinții să-ntrezărești cum Vieața Se-ntoarce somnoroasă, în ciclul ei steril, Sub fard și mască, mimma unei absurde arte... Și totuși deasupra rotirilor deșarte Făuritor de sensuri, să te ridici viril; Și, beat de aderare activă și adâncă, - Aplauze unice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o duce pe drumul mort, îngust, Dar ființa noastră pură desprinsă de gândire Va asculta cum sparge a orei îngrădire, Cum urcă din adâncuri un mare imn august. Și-ntregi în trâmbițarea de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit în burgul târziei noastre nunți; Și în stăruitorul declin, chiar tu renunți Să întîrzii pe culmea posomorâtă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-n albastrele palate Am ridicat oștiri nenumărate Și-ncrezător, dezlănțuii blestemul. Dezlănțuii mulțimile-ntrunite Și năpădită fu întreaga zare Iar vremea prinse-ncet să desfășoare Fuiorul ei de ore nesfârșite... Mult timp, în pragul porții opaline, Am stat s-aștept heraldul biruinții, Am stat să-ntreb cuprinderile minții De crainicul trimis, ce nu mai vine. Nu vine, căci spre culmile-nghețate Oștirile n-au vrut să se îndrume, N-au mai dorit podoaba fără nume Și n-au găsit albastrele palate. Încât
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fie cunoscut ca sihăstria lui Simeon. Aflând domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt că nu are biserică unde să se roage, îi dăruiește în 1461 bani și ajutor iar el înalță o biserică în cinstea Marelui Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Biserica a fost sfințită de către mitroplitul Teoctist I care a păstorit cu cinste turma credincioșilor săi între anii 1452-1477, și care l-a hirotit preot și egumen. Primise de la Dumnezeu darul înainte-vederii și vindecării bolilor, așa încât multă lume din satele
SFINŢII SIMEON ŞI AMFILOHIE DE LA PÂNGĂRAŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364368_a_365697]
-
și Teognis de Niceea, dar se opune Episcopul Alexandru al Alexandriei și apoi succesorul său - Atanasie al Alexandriei. Acesta din urma va fi chiar exilat la Augusta Treverorum. Importanța Sinodului de la Niceea este legată, în primul rând de trimful și biruința Adevarului. Față de celelalte sinoade, de la acesta, de la Niceea, nu ne-a parvenit nici un act sau protocol. Știm numai că arianismul a fost condamnat, iar în formula Crezului, a fost introdusă precizarea asupra relației dintre Tatăl și Fiul, în care Fiul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită dintr-o perspectivă pur firească, naturală, are aspectul unei drame cu un sfârșit tragic, un fiasco. Privită din punctul de vedere al credinței, ea este o victorie asupra suferinței și a lumii, o biruință și o depășire a lor, în Iisus Hristos. Necazurile noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, o spală cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Iisus Hristos să ne lase uitați și
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]