1,252 matches
-
gard ghimpat, deținuții, umpleau curtea cu grupuri de câte 5-6-10 persoane. Între ei era de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
de afaceri, dar poezia lui (atât de lăudată), cu câteva excepții fericite, nu face doi bani. (Am scris pe larg, argumentat, despre acest subiect, într-un eseu critic publicat anterior). Mai mult, culisele U.S.R. consituie o sursă continuă de scandaluri: bisericuțe, lupte-intestine, echimoze, fracturi, excluderi de membri, contestări, proteste împotriva conducerii ș.a.m.d. Iată unul din multitudinea de exemple în acest sens: „USR nu a fost înscrisă legal în Registrul oficial al asociațiilor și fundațiilor. Drept urmare, modificările statutului USR în
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
că există și membrii U.S.R. cu bună reputație, scriitori de înalt nivel artistic. Însă eu prefer să rămân independent, în afara oricărei asociații, iar din independența mea să îi admir pe marii oameni de cultură, indiferent din ce organizație, tabără sau bisericuță ar face ei parte. Nu judec niciodată vreo persoană anume, judec doar stările de lucruri. În concluzie, nu mă mir dacă 4 componenți ai juriului (membri U.S.R.) au acordat, la FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” - EDIȚIA A IX
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
acolo! De ce n-ați mai fost invitat să prezentați Mamaia după 1997? Ce s-a întâmplat în 1991, când erați pe afiș și n-ați mai prezentat? Ce întrebare! Găsiți explicații și în rândurile de mai sus: persoană incomodă, refuzând „bisericuțele” și având neobrăzarea de a critica ce era de criticat în articolele sale, deși fusese prezentator! Apoi au început să preia festivalul alte cîteva posturi TV, care-și aduceau propriii prezentatori, s-a mai aciuat pe acolo vreo 2 ani
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
o astfel de trăire. Personal, mie mi-a servit această experiență extraordinar de mult. De ce? În primul rând, pentru că nu am fugit din fața primejdiei, am stat să o primesc... Doar mi-am înălțat ochii... și atunci am văzut crucea de pe bisericuța «Sfanta Ana» de la Colțea. Nu am văzut crucea și-am zis: «sunt salvat», nu! A fost ceva fără gând, fără cuvânt. Am văzut crucea și m-am bucurat enorm, atât! Ceea ce s-a declanșat în ființa mea... nu poate fi
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
Turistic Durău. Peisaje pitorești i se desfășoară de jur împrejur în fața ochilor. Dintre toate se ridică plin de măreție Muntele Ceahlău cu Vârful Toaca. Ceahlăul constituie o vie atracție atât al turiștilor români cât și străini. Aici este și o bisericuță unde se ține hramul muntelui. Acesta este al doilea vârf de munte căruia i se face hram în lumea ortodoxă, primul fiind în Muntele Athos. După o vizită la schitul din apropiere, unde pot fi admirate picturile lui Tonitza, turistul
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
Periprava, Gherla, Aiud. După eliberare îmbrățișează vocația preoțească fiind hirotonit pentru Parohia Măgurele-Ilfov. Ca slujitor al lui Dumnezeu s-a desăvârșit prin harul Liturgic, prin harisma duhovniciei unind și transmițând tuturor celor binevoitori lumina Duhului Sfânt. În modesta sa ctitorie, Bisericuța din satul Nefliu-Ilfov a adus de la Bisericile distruse sub regimul teroarei, oseminte ale preoților constituind astfel un deosebit centru de pelerinaj. Trei mari însușiri i-au înnobilat caracterul: bunătatea, modestia și dârzenia mărturisirii ortodoxe, alături de suferință, prigoană și dragostea întru
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
spațiu sacru, miraculos, după ce ai poposit câteva ore la Casa Memorială M. Eminescu, iar aici poți continua cu introspecțiile asemeni lui. În curtea casei părintești a poetului, se ridică acum câteva clădiri mai noi, care stau alături de cele vechi. Modesta bisericuță din lemn a familiei Eminescu, construită în formă de treflă, având cel mai mic naos pe care l-am văzut vreodată, de un anume farmec, parcă are înmagazinată în memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
memoria pereților, smerenia credincioșilor de odinioară. Iconostasul, peretele ce desparte naosul de altar, a fost renovat, extins mult în lateral, închipuind brațele crucii, pregătite parcă să îmbrățișeze cerul cu o putere mai mare decât i-ar îngădui corpul. Lângă această bisericuță, a fost ridicată biserica din cărămidă, mai încăpătoare, ce servește drept lăcaș de cult și închinăciune pentru locuitorii de azi ai Ipoteștilor. Această biserică a fost înălțata la inițiativa marelui istoric N. Iorga în perioada interbelică, fiind ornată la exterior
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > BISERICUȚA DIN ALBAC Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BISERICUȚA DIN ALBAC Bisericuță din Albac, Clădită-n suflet de român, Pribegit-ai din veac în veac Spre a fi poporului român altar
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > BISERICUȚA DIN ALBAC Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BISERICUȚA DIN ALBAC Bisericuță din Albac, Clădită-n suflet de român, Pribegit-ai din veac în veac Spre a fi poporului român altar. Văzut-ai corifei și patrioți Gândind la libertate și uniți Pentru un popor străpuns de nedreptăți. Vent-ai de peste
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > BISERICUȚA DIN ALBAC Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BISERICUȚA DIN ALBAC Bisericuță din Albac, Clădită-n suflet de român, Pribegit-ai din veac în veac Spre a fi poporului român altar. Văzut-ai corifei și patrioți Gândind la libertate și uniți Pentru un popor străpuns de nedreptăți. Vent-ai de peste munți aici la
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
poporului român altar. Văzut-ai corifei și patrioți Gândind la libertate și uniți Pentru un popor străpuns de nedreptăți. Vent-ai de peste munți aici la noi Pentru a ne fi mângâiere și-ajutor. Te vom iubi în veci ca pe eroi, Bisericuță din Albac, Venită de peste munți aici la noi. Elena Trifan Referință Bibliografică: BISERICUȚA DIN ALBAC / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV, 06 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
Pentru un popor străpuns de nedreptăți. Vent-ai de peste munți aici la noi Pentru a ne fi mângâiere și-ajutor. Te vom iubi în veci ca pe eroi, Bisericuță din Albac, Venită de peste munți aici la noi. Elena Trifan Referință Bibliografică: BISERICUȚA DIN ALBAC / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV, 06 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
națională, Deșteaptă-te, române! și unde-și scăldaseră sufletul în apa limpede a românismului. Aici ținuse el s-o aducă și pe Veronica Micle, să-i arate micile minuni ale românior pe pământul bătrânei Europe. În fața lor apăru o mică bisericuță care strălucea la lumina lunii în umbra câtorva bătrâni stejari. Eminescu avea prieten bun un paracliser, tot un român rătăcit prin imperiu, care, bătut de soartă, se aciuase aici. Bătu de câteva ori în ușă și-i răspunse un moșneag
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
află o fântână de forma unui cap de mistreț iar mai sus, o clădire cu două etaje unde se presupune că ar fi trăit fiica nobilului venețian. În partea de vest a bisericii, sus pe deal, mai există o mică bisericuță, foarte veche, unde se spune că Fecioara Maria poposea din când în când pentru a se odihni în liniștea de aici. După cum se vede, nu există loc în insula misterelor în care am avut privilegiul să ajung să nu răzbată
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
orb, marcând astel triumful vieții asupra morții, al binelui asupra răului, al luminii asupra întunericului. Parohia orașului „Băile Olănești” sărbătorește în fiecare an șase hramuri ale celor trei biserici care se află pe raza ei: Biserica „Toți Sfinții” de la Comanca, Bisericuța lui Horea, monument istoric, ce are trei hramuri: „Înălțarea Domnului”, „Sfântul Pantelimon”, „Nașterea Maicii Domnului” și Biserica cea nouă cu hramurile: ”Adormirea Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”. O scurtă privire asupra istoricului acestor biserici, ne lămurește mai bine importanța lor
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
1736, având formă de corabie, fără turlă. În apropierea ei se afla școala unde învățau carte copiii din împrejurimi. A fost restaurată între anii 1997-2007 și resfințită în ziua de 22 iunie 2008, primind hramul „Toți Sfinții.” (După pisania bisericii) „Bisericuța lui Horea” numită și „Bisericuța din Albac” sau „Biserica de Lemn” a avut un destin sinuos ca și acela al poporului român, fiind un liant al generațiilor, al românilor de pretutindeni animați de acceași credință în Dumnezeu și de respect
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
fără turlă. În apropierea ei se afla școala unde învățau carte copiii din împrejurimi. A fost restaurată între anii 1997-2007 și resfințită în ziua de 22 iunie 2008, primind hramul „Toți Sfinții.” (După pisania bisericii) „Bisericuța lui Horea” numită și „Bisericuța din Albac” sau „Biserica de Lemn” a avut un destin sinuos ca și acela al poporului român, fiind un liant al generațiilor, al românilor de pretutindeni animați de acceași credință în Dumnezeu și de respect față de lăcașurile sale, de luptă
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
membru al Academiei Române, și strămutată în localitatea Florica din județul Argeș, de unde în anul 1954 a fost mutată la Băile Olănești, reclădită din temelii și sfințită în anul 1958. După cum ne mărturisește domnul Ion Păunescu, participanților la slujba de sfințire, „Bisericuța din Albac”, cu turla ei foarte înaltă și zveltă, neobișnuită în această zonă, le părea a fi mai degrabă o creație a cerului decât a pământului. Bisericuța din Lemn, cum i se mai spune, a fost iubită neîncetat de localnici
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
anul 1958. După cum ne mărturisește domnul Ion Păunescu, participanților la slujba de sfințire, „Bisericuța din Albac”, cu turla ei foarte înaltă și zveltă, neobișnuită în această zonă, le părea a fi mai degrabă o creație a cerului decât a pământului. Bisericuța din Lemn, cum i se mai spune, a fost iubită neîncetat de localnici și pelerini și invocată și cântată în versurile lor de poeți, precum Octavian Goga, Ion Pillat, preotul Dumitru Teodorescu, Liliana Borza Dobrănăuțeanu. Biserica cea nouă din Olănești
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]