1,039 matches
-
unei inimi ce ți se deschide? Munții își înșală singurătatea cu vecinătatea cerului și deșertul cu poezia mirajelor. Numai inima omului rămâne veșnic cu ea însăși... De unde să plece pornirea murdară de a mă tăvăli în nefericire, mai rău ca bivolii în bălți și porcii în gunoi? O lenevie împroșcată de bălegar și de vis... ... Și când știi că ea nu-i viciul vieții tale, ci izvorul ei. Și când mai știi cum, alături de femeie, trândăvia devine veșnicie... De câte ori privesc albastrul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ideal al misiunii ce și-o Încredințează, mesajul generos-umanitarist fixat poemului său: Să vă scutur din somnul vostru oameni Îngrășați de tenebre Să vă arunc În sîngele cărnii tăciunii sfîrÎitori ai stelelor Să vă Învăț să prindeți În lațul privirii bivolii opintiți ai nopții Să Înțelegeți dansul visului pe o frînghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre Închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e] ca o carte uitată În cîmp”, „oglinzile ascund prăpăstii infinite În perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc Încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, „În trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n Încîntare / cu boturile ude În horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - În speță, unei „definiții
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept în sus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Importante pentru satele Umbrărești, Boziești și Tămășeni, exclusiv pentru părțile ce au aparținut boierilor, nu și pentru cele răzășești, rămân sămile privitoare la bunurile mobile și imobile de tot felul: stupi, cai și epe, boi și vaci, oi și capre, bivoli și bivolițe, pământuri cumpărate în împrejurimi, cereale recoltate de pe moșiile proprii, dar și cele strânse din dijma dată de țărani, uiumul adunat de la morile pe care le avea la Umbrărești, Boziești, Dimăceni, Vulturu, Boțârlău, construcția și întreținerea acestora, angajarea personalului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Zugravul Anonim. Istoria miroase a vopsele, zugravii au lăsat de mult pictatul, dar până astăzi universul încă de la aceștia-nvață anonimatul (...) Eu, prin acele vremi, l-aud sosind trasă i-i fața, mută-i este slova, c-un coviltir de bivoli legănat, ca să văpsească cerul pe Moldova... Pe ideea de asceză, de renunțare deci, se organizează alte două poeme, Sufleurul (nepărtaș la gloria celor aclamați pe scenă) și Restauratorul de tablouri, text-parabolă, acatist disimulat pentru cei care "cercetează al păsării zbor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vită (7); negru (6); rău (6); tîmpit (5); bovină (4); carne (4); băiat (3); corn (3); forță (3); iarbă (3); oaie (3); pajiște (3); prostie (3); puternic (3); roșu (3); urît (3); vaca (3); adjectiv (2); animale (2); bătrîn (2); bivol (2); căscat (2); cireadă (2); cîmp (2); cornorat (2); cornut (2); dobitoc (2); ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și a lui Liviu Rebreanu: "Un om a împușcat tăcerea/ Cu numele de sfânt/ Ion/ Coboram pe pământ." Ca toți poeții aflați la primul volum, Dumitru M. Ion se vrea vitalist: "Beau laptele cald până îmi țipă în sânge" sau "Bivolii negri, în luminiș, borțoși/ caută-n umbre seninii strămoși." Uneori, ne amintește de Crevedia sau de Aron Cotruș: "Satul s-a molipsit de aburi/ care se clatină până în măduva țăranului, îl așază din șale, îl încovoaie puțin,/ Acolo, pe holdă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
film al lui Alexa Visarion poartă multe din semnele debutului și uceniciei, dar și marca unei vocații, a unei ambiții artistice ieșite din comun... Revelațiile noului nostru val au rămas însă, deocamdată, acelea ale unor debuturi ca Apa ca un bivol negru sau Nunta de piatră, în care programul tematic și cel estetic făcuseră din capul locului corp comun. Alexa Visarion a ales pentru debut soluțiile, în sens tradițional, cele mai a-cinematografice. Mai întâi, un subiect eminamente literar schița lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd ai noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se culcă devreme e a bine; cînd se culcă tîrziu e a lipsă. La muncă să nu arunci fărmăturile, ci să le dai la pui acasă, ca să crească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colbăiești fața sfîntului soare. Cînd se uită copilul drept în soare, va fi prea iubitor. Cine se uită cu ochii în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cer, e a sfadă între împărați. Omul care are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază, un cal și de la amiază pînă sara, un leu. După ce a cinat, la apus, soarele călătorește pe tărîmul celălalt, dar merge pe jos. După alții, drumul de noapte trece prin bolte*, subterane și tainițe aflate sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile fermecătoare, care nu pot să intre în biserică deoarece au coarne. Diavolul stă în colț și înseamnă în catastiful și pe pielea sa de bivol pe femeile sulemenite, pe cele rele, pe cele de vorbesc, rîd etc. Tot acel om va vedea și femeile curve; ele, cînd se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață, ca noaptea să viseze pe tînă rul ce vor lua în căsătorie. Dacă împreună cu tînărul visează verdeață, va fi mult 381 norocoasă, iar de va visa bivoli, acesta e semn rău și umblă după vrăjitoare să-i desfacă. Fetele care voiesc să știe cînd se vor mărita merg în ziua de Sf. Vasile în grajd, împing cu piciorul în vaca culcată, zicînd: „în ist an“; de se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile dintre cei doi au fost de multe ori aduse în fața justiției. Documente de acest fel ne arată dificultățile punerii în practică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care o aduce într-o asemenea stare de extaz amoros, încât reușește să o captureze câteva nopți la rând. Fascinat de fauna sălbatică, pleacă adeseori în călătorii de descoperire în Africa, unde se apropie, observă, fotografiază, bineînțeles, păsări, dar și bivoli, hipopotami, lei, crocodili, șerpi, elefanți și antilope de apă. Vânătoarea fotografică poate fi periculoasă. Se întâmplă, uneori, ca vânătorul de imagini să fie el însuși vânat. În Togo, l-am văzut ieșind dintr-o pădure de verbenacee și țopăind pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îl susțin cu trompa, îl ajută să se ridice. Îi rămân alături până la moarte, uneori și multă vreme după aceea. Se întâmplă ca turmele de elefanți să dea, în drumul lor, peste oseminte de animale, victime ale braconajului. Oase de bivoli sau de rinoceri. Nu le confundă însă cu cele ale congenerilor. Dacă găsesc un os de elefant, îl cântăresc cu trompa, îl miros, îl țin o vreme înainte de a-l lăsa jos, apoi acoperă cu crengi rămășițele elefanților morți. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
boii și carul fratelui, îi cere și iapa, pe care o pierde de asemenea. Îi trece prin cap să construiască o mânăstire, unde să se călugărească, după spusa fratelui său. Scaraoschi vrea să-l mituiască, oferindu-i un burduf de bivol plin cu bani ca să plece, apoi se răzgândește și-l pune la încercări. Își măsoară puterile cu un drac pe care-l pune să ducă iapa în spate, în timp ce el o încalecă și ocolește iazul cu ușurință, fără să răsufle
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de tot mare. Pre lângă aceasta, odgonul ce trece preste suluri nenetede de brad se freacă în lungime ca de 100 palme și de păretele necăptușit și aspru a<l> groapei, adică al țambrei, încât se rod și pieile de bivol în care, ca într-un paner, este sarea încărcată și, uneori, rumpându-se, cad înapoi în groapă cu toată povara lor. Din scurtarea acestor grindei, caii, învârtindu-se într-un cerc îngust de 32 palme, amețesc și peste puțin [timp] se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
colegi. Eu știam că există un istoric de mare renume la New York, îi cunoșteam și cărțile, la un moment dat, cineva mi-a povestit că acest profesor de peste optzeci de ani este originar din Transilvania și are o pasiune pentru bivoli. Și eu am sărit la treaba asta, cum de are un profesor de la o universitate din New York o pasiune pentru bivolii din Ardeal? Am început să cercetez. L-am contactat, este o personalitate aparte și am făcut un film-portret cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mi-a povestit că acest profesor de peste optzeci de ani este originar din Transilvania și are o pasiune pentru bivoli. Și eu am sărit la treaba asta, cum de are un profesor de la o universitate din New York o pasiune pentru bivolii din Ardeal? Am început să cercetez. L-am contactat, este o personalitate aparte și am făcut un film-portret cu el. Dacă mă întrebați unde a fost scânteia inițială, ea a fost în povestea cu bivolii. Aș mai vrea să fac
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
din New York o pasiune pentru bivolii din Ardeal? Am început să cercetez. L-am contactat, este o personalitate aparte și am făcut un film-portret cu el. Dacă mă întrebați unde a fost scânteia inițială, ea a fost în povestea cu bivolii. Aș mai vrea să fac un film despre un fost coleg de liceu. Mi-l amintesc cum el, băiat de țăran din împrejurimile Turdei, a venit desculț la admiterea în clasa a VIII-a, având cămașa plină de scaieți. Când
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
care a făcut ravagii prin desele rechiziții precum și incursiunile tâlhărești ale ocupanților ruși. La bovine, cel mai prost stătea orașul Bârlad cu doar 1.115 capete care, adunate cu cele existente în comunele județului, dădeau un total de 29.603. Bivolii erau în număr de doar 7, toți la Bârlad. La ovine, totalul dăduse 58.736 de animale iar porcinele rămăseseră la dramaticul număr de 5.270 pe tot județul! Și numărul caprelor și țapilor era extrem de mic adică 625 din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câini se stătea ceva mai bine adică, pe total județ au fost recenzați 22.918 câini de pază și 76 de lux. Aceste patrupede adunate dădeau numărul 22.994, adică cu mult mai mult decât cabalinele, porcinele, țapii și caprele, bivolii și stupii luați la un loc! Scăderea semnificativă a șeptelului nu trecuse neobservată de către responsabilii SSV deoarece, conform adresei nr.392/13 februarie 1947 trimisă de către dr. Ioan Stadnicov, medicul SSV oraș Bârlad, SSV Tutova condus de către medicul Victor Beldeanu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de Dunăre pot ajunge la mărimi deosebite, impresionante. Morunul atinge dimensiuni și greutăți nebănuite. Călătorul englez, Robert Bargrave, trecînd la începutul lui octombrie 1652 prin Galați, arată că uneori se prind exemplare așa de mari, «încît trebuie șase sau opt bivoli pentru a-i ridica»... Del Chiaro ne informează că se aducea de la Dunăre în București, sub Brâncoveanu, sturioni și moruni de «nesfîrșită (imensă) mărime». Învățatul C. V. Siebold, în lucrarea sa despre peștii de apă dulce ai Europei centrale, afirmă că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]