831 matches
-
Augustin Doinaș, postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд. Авангардпринт, България), poèmes et essais, traduction et préface par Ognean Stamboliev, Éditions Avangardprint, 2012. 2. 6. Ouvrages traduits par Blaga Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, coperta și ilustrațiile de A. Demian, Editura de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. Din lirica engleză. Tălmăciri de Lucian Blaga, Univers, București, 1970. GOETHE, Johann Wolfgang Goethe, Faust: Tragedie, în românește
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
France le 24 mai 2003 à Paris, supplément à " Cahiers Bleus ", collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", Troyes, 2004. BEAUME, Pierre, " Avertissement ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003. BLAGA, Dorli, " În ciuda vremurilor de atunci, viața lui Blaga la Sibiu a fost frumoasă și luminoasă ", în Conferințele Bibliotecii Astra, no. 14/2008, p. 10-18, consulté le 2 janvier 2010, URL : http://www.bjastrasibiu.ro/conferințe/dorli.blaga 1.pdf. BRAN-PIERROT
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Temps, Marseille, 2003. BLAGA, Dorli, " În ciuda vremurilor de atunci, viața lui Blaga la Sibiu a fost frumoasă și luminoasă ", în Conferințele Bibliotecii Astra, no. 14/2008, p. 10-18, consulté le 2 janvier 2010, URL : http://www.bjastrasibiu.ro/conferințe/dorli.blaga 1.pdf. BRAN-PIERROT, Raluca, " Préface. De Lucian Blaga à Nichita Stănescu : un voyage initiatique dans la poésie roumaine du XXe siècle ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
revenir, où qu'il se trouve, au point unique, le village natal, centre du monde. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 796 Le concept de monade comme unité indissoluble est emprunté à Leibniz et est évoqué maintes fois par Blaga dans șes écrits philosophiques et poétiques. V. Lucian Blaga, Perspectiva (Perspective), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 75 : " Nuit. Sous leș sphères, leș grandes,/dorment leș monades./ Mondes comprimés,/larmes insonores
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ce qui concerne leș titres des œuvres en roumain, nous avons consulté George Gană, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976. 823 Basil Munteano, Panoramă..., op. cît., p. 17. 824 On ne pourrait pas considérer la poésie de Blaga comme un argument qui s'ajoute aux fondements de șa métaphysique. Nous traitons cette problématique plus tard dans ce chapitre. 825 Sanda Stolojan, " Lucian Blaga ou l'autre mémoire ", în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
13. 828 V. Dorli Blaga, " În ciuda vremurilor de atunci, viața lui Blaga la Sibiu a fost frumoasă și luminoasă ", în Conferințele Bibliotecii Astra, no. 14/2008, p. 10-18, consulté le 2 janvier 2010, URL : http://www.bjastrasibiu.ro/conferințe/dorli.blaga 1.pdf. 829 " Biographie " de Lucian Blaga, în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", op. cît., p. 106. 830 Sanda Stolojan, " Lucian Blaga ou l'autre mémoire ", în Lucian Blaga, L' Étoile la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un des recueils d'aphorismes de Blaga porte le titre Pierres pour mon temple (1919). V. la présentation monographique. 874 Jean Poncet, " Oser traduire Blaga ", în Leș marches insoupçonnées, op. cît., p. 59. 875 Îl y a des exégètes de Blaga qui considèrent qu'entre să poésie et son système philosophique îl y a une différence de valeur. V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975 : " Lucrările sale filosofice intersează, în afară importanței pur istorice în cronologia
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
historique dans la chronologie de la pensée roumaine, surtout sous leș aspects qui relèvent le grand poète. " Notre traduction.) ; " Răspunsurile mari, la întrebările pe care și le punea că filosof, Blaga le-a dat însă că poet. " (" C'est le poète Blaga celui qui a donné leș grandes réponses aux questions qu'il formulait en tânt que philosophe. " Notre traduction.) 876 Lucian Blaga, Poezii/Poésies, traduction de Jean Poncet, Libra, Bucarest, 1997, p. 9. 877 Une telle classification est importante également du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 20. 917 Idem, p. 21. 918 Ibid. 919 V. Lucrețiu Pătrășcanu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945 : Blaga est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de l'avenir " (" materialismului
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cartea Românească, București, 1977. 925 Nous rappelons à ce titre l'argument de Mircea Vaida, qui considère que le fondement de la métaphysique de Blaga est de nature lyrique. Nous ne partageons pas cette opinion : en effet, leș preuves apportées par Blaga șont scientifiques, même și, dans le travail de conceptualisation, l'auteur joue parfois sur des métaphores (comme le " Grand Anonyme ", la connaissance luciférienne ou paradisiaque, etc.) V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 40: " Blaga pune
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
marches insoupçonnées, op. cît., p. 58. 937 V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 59: Poate că în lirica noastră, de la Eminescu încoace, nu există poet cu o autohtonie mai accentuată, încadrându-se mai organic decât Blaga în ceea ce tot el numește "matrice stilistica românească". Peut-être que dans notre poésie lyrique, depuis Eminescu, îl n'y a aucun poète dont le penchant autochtone soit plus accentué et qui s'encadre de manière plus organique que Blaga dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
on découvre souvent qu'un bon nombre de vers ont été ajoutés au texte original, car leș possibilités d'expression de la langue roumaine șont plus analytiques, par rapport à la concentration et à la force de synthèse de la langue allemande. Blaga n'a pas voulu faire des concessions au détriment de la traduction exacte et justement formulée du sens, seulement pour respecter scrupuleusement la métrique du texte source. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 977 Idem, p. 315. 978 V. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à cette époque a été réalisée de l'allemand : la tragédie Faust de Goethe en version complète, publiée en 1955. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 1033 Idem, p. 853 : " À l'époque, la version de Faust réalisée par Blaga a été la traduction accueillie le plus chaleureusement. Elle a été publiée en 25 000 exemplaires. À Bucarest, le stock était épuisé après trois jours. À Cluj, la ville de Blaga, leș rayons des librairies étaient vides après quelques heures
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1232 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1233 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1234 Ibid. 1235 Idem, p. 59. 1236 Ibid. C'est nous qui soulignons. 1237 Ibid. 1238 En ce qui concerne la comparaison entre le destin de Blaga et celui de Cioran, George Astalos parle de la préoccupation commune de ces deux écrivains pour le style, à des époques et dans des espaces culturels différents : " La tentative de présenter Lucian Blaga au public français conduit à un parallèle, fût-il
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1300 V. Ibid. 1301 V. Ibid. V. également Idem, p. 44. Ces difficultés de traduction șont discutées en détail dans l'analyse comparative et critique du dernier chapitre. 1302 V. Ibid. 1303 Philippe Loubière fait référence à un aveu de Blaga qui se retrouve dans l'édition Poezii de 1967. V. Lucian Blaga, Poezii, ediție îngrijita de George Ivașcu, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 493. 1304 V. Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît. 1305 Philippe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Opera poetica, op. cît., p. 19, qui contient une phrase très ample, disposée sur 15 vers. 1381 V., à titre d'exemple, des poèmes comme Psalm, Domnițele, Veghe , în Opera poetica, op. cît., p. 104, 231 et respectivement 249. 1382 Blaga introduit parfois des citations, voire même des " répliques " dans șes poèmes. V., à titre d'exemple, des poèmes comme Pan, Muguri, Cântec pentru anul 2000, Ceas de vară, în Opera poetica, op. cît., p. 61, 253 et respectivement 394. 1383
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des auteurs. 1517 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage d'antan), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 347 : le texte source " Zăbovește prin rostul/grădinilor pajul./ Un zbor de lăstun/iscălește peisajul. " (Blaga 2010 : 153) est traduit par : " Dans l'aura des jardins/s'attarde longtemps le page./ Un vol de martinet/signe enfin le paysage. " À part la rime " page "/" paysage ", facilitée par la parenté des langues, on remarque également l'ambition
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
abstractul teologic și celest; el trece, cu alte cuvinte, încetul cu încetul, de la un stil marcuin la un stil ioaneic. E aici un drum de la evenimentul văzut cu ochii, de la concretul vremelnic, la logosul diafan populat de semnificații sublime. LUCIAN BLAGA SCRIERI: Șesuri natale, Craiova, 1916; Zâmbete-n lacrimi, București, 1916; Icoanele vremii, București, 1919; Darurile pământului, București, 1920; Priveliști fugare, București, 1921; Cântecele patriei, București, 1925; Sensul tradițiunii, București, 1929; Țara de peste veac, București, 1931; ed. București, 1941; îngr. Ioana
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
rememorativ, Începuturile și cadrul unei prietenii (1940), în gruparea revistei s-au conturat încă din primii ani două poziții: una de „dreapta”, exprimată de Crainic și de ceilalți susținători ai ortodoxismului canonic, alta de „stânga”, al cărui exponent era Lucian Blaga însuși. În 1943 Blaga avea să se separe de „Gândirea”, întemeindu-și propria publicație, „Saeculum”. Concordantă cu poziția acestuia e atitudinea lui Tudor Vianu, Dan Botta, I. M. Sadoveanu. Penetrat sau nu de ortodoxism, principiul etnic definește, în perioada interbelică
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
mai plăvan”. Kant „are impresia că posedă soluții, în timp ce Platon își dă seama că nu rezolvă nimic”. (Citat după Isabela Vasiliu-Scraba, În labirintul răsfrângerilor. Nae Ionescu și discipolii săi, Editura Star Tipp, Slobozia, 2000, p. 22.) O POSIBILĂ DISCUȚIE ÎNTRE BLAGA ȘI KANT Immanuel Kant este probabil filosoful cel mai frecvent invocat și mai mult discutat în paginile Trilogiilor 1. De multe ori atunci când Lucian Blaga enunță sau reafirmă idei care constituie axul sistemului său filosofic și simte nevoia să le
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
imaginative cât mai îndrăznețe, cu maximă rezonanță existențială 36. Dacă Immanuel Kant năzuia să facă din filosofie o știință, dacă el îi inspiră și astăzi pe cei ce înțeleg să formuleze și să soluționeze probleme filosofice într-un spirit științific, Blaga în schimb va putea fi recunoscut, tocmai din această perspectivă, drept „filosoful poet”. N O T E 1. Afirmația se susține pentru Trilogii în ansamblul lor. În Trilogia culturii, abundă referirile la Oswald Spengler și la morfologii germani ai culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de Filosofie, nr. 6, 1998, p. 671.) Autorul caracterizează această „despărțire” cu referire la o sumă de teme și concepte ale filosofiei kantiene. În cele ce urmează, îmi propun îndeosebi identificarea acelor orientări fundamentale ale gândirii care îl opun pe Blaga lui Kant. 3. „Luminarea este o ieșire a omului din starea de minorat a cărei vină o poartă el însuși. Starea de miorat este neputința de a se servi de mintea sa fără a fi condus de altcineva. Te faci
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
BLAGA, Lucian (9.V.1895, Lancrăm, j. Alba - 6.V.1961, Cluj), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Tatăl lui, preotul Isidor Blaga, a avut ideea să dea tuturor copiilor săi nume începând cu litera L: Letiția, Lionel, Liciniu, Liviu, Longin
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
minim simț al limbii În care traduce. SM: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman vorbește despre traducerea etnocentrică, hipertextuală și platonică, căreia Îi opune traducerea etică, poetică și gândindă. Cea dintâi e Înțeleasă În sensul strict pe care Îl dă Blaga unei traduceri: „Ea este bună atunci când nu pare o traducere” (e de-ajuns să citești Faust În traducerea poetului nostru pentru a Înțelege modul În care este pus În practică acest mod de a traduce). Cea de-a doua, extrem de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
G. Călinescu, București, 1981; ed. 2, București, 1994; Nicolae Labiș, București, 1982; Lucian Blaga, București, 1986; Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Viața lui Lucian Blaga, I-IV, București, 1995-1999; Mircea Eliade, București, 1996; Opera lui Lucian Blaga, București, 1997; Blaga supravegheat de Securitate (în colaborare cu Dorli Blaga), Cluj-Napoca, 1999; Opera lui G. Călinescu, București, 2001; Ioan Alexandru, Brașov, 2002. Ediții: G. Călinescu, Enigma Otiliei, București, 2000. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, Ion Bălu, „Cezar Petrescu”, RL, 1972, 21; Piru, Varia
BALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285594_a_286923]