833 matches
-
un așa-zis sentiment patriotic, fiind versificări facile, în spirit agitatoric: „Cu această dragoste nepieritoare/ Eu, țară, te iubesc clocotitor/ Și-am mers la braț cu tine totdeauna/ În văzul și-n auzul tuturor” (E o iubire). Dinastia regală este blamată stupid („țara lui rege Hopânțol”) și îndemnul de a pune capăt unei rânduieli politice „învechite” este exprimat conform rețetarului ideologic: „Să sfărâmi lumea veche în care-ai suferit” (Cântec pentru liniștit copilul). Primul roman publicat de P., Pământ sălbatic (1966
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
1935) - K. afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind lecții de onestitate”, „prostituații care blamează prostituția”, „vidul din mirajul superstițiilor” și alte multe tare morale. Ateu, și-a făcut din scris „o mistică și unică religie”. Figură marcantă a presei românești interbelice, K. se afla „în termeni excelenți” (N. Carandino) cu oameni politici ca Al.
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
se prezintă nu numai ca diferite, ci și ca superioare și acele persoane ce se zbat pentru asigurarea unui trai decent sau care pur și simplu migrează. Rezultă astfel o țară blamată, formată însă și din individualități superioare ce o blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă, formată însă și din acei „noi îmbogățiți” care afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încearcă să împlinească visul de a fi răpită al tinerei Gabriela. Alt personaj, Gogu, un delapidator, „șmecher, 40 de ani”, se află în centrul disputelor dintre Ortansa și Clementina, „femeia satanică” și „femeia plângăreață”, ambele căzând de acord să îl blameze pe Emilian, un neverosimil controlor financiar onest (Proștii sub clar de lună), în vreme ce Iordache (Acești nebuni fățarnici) este „un bărbat care vrea să petreacă bine și să moară în somn”, însă pozează în victima eternă a femeilor și, la birou
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
întemeiată mai ales pe capodoperele literaturii universale. Studiază, tot acum, franceza, engleza, italiana, latina și greaca. Încă elev, tălmăcește o povestire din Jean Paul, pe care o trimite, în 1857, la „Gazeta Transilvaniei”, însoțind-o de câteva rânduri în care blamează literatura franceză de foileton, dar apreciază literaturile engleză și germană. Tălmăcește de asemenea din scrierile lui Lessing și Klopstock. Termină școala în iulie 1858, fiind clasificat cel dintâi în promoție. După o scurtă vacanță în țară, se înscrie, la 9
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
doxologică atât de specifică tradiției răsăritene. Asemenea judecăți generalizante sunt dublate de alte aprecieri riscante la adresa marilor mistici ai Occidentului: Bernard de Clairvaux, Gulliaume de Saint-Thierry, Tereza de Ávila sau Ioan al Crucii. Întreaga serie de sfinți ai Occidentului este blamată ca un produs al unei psihologii devoționale căreia i-ar scăpa miza relației apofatice cu Dumnezeu 4. Dacă Occidentul a adoptat un apofatism esențialist, recunoscând diferența ontologică dintre Dumnezeu și creație, aceasta se datorează în primul rând contribuției Părinților capadocieni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este acela de a desluși înțelesurile ținând de „gestul spiritual al artei”, care se dovedește în esență o „răstălmăcire a gândului naturei”. În interviuri și în articole, își mărturisește preferința pentru „teatrul creator” și, legat de aceasta, pentru „teatrul sintetic”, blamând „elucubrațiile” avangardei, la fel ca și drama burgheză, străină de „simbol”. A făcut și critică dramatică, de asemenea, „critica criticei dramatice”, mereu cu un filon teoretic, prezent și în contribuțiile de istoria teatrului. O broșură poartă titlul După un veac
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
înlăturate”28. De vreme ce Kant nu a văzut, așadar, în speranțele mereu renăscute ale metafizicii dogmatice de a ajunge la cunoașterea absolutului o simplă greșeală, ci expresia unei iluzii „naturale și inevitabile” a rațiunii omenești, cum ar fi putut el să blameze pornirea atât de firească a oamenilor de a-și face reprezentări asupra absolutului, cu atât mai mult a celor care recunosc în ele creații subiective ce răspund unor nevoi de natură spirituală? În mod sigur, Kant nu ar fi acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în 1968 și în 1977. Vasile Toldișantc "Vasile Toldișan" Arestat cu lotul studențesc din Cluj și condamnat la 2 ani de închisoare, Ion Voin spune că Toldișan era înscris în Partidul Muncitoresc Român și că a cedat încă din anchete, blamând Mișcarea Legionară în procesul său din aprilie 1949, motiv pentru care a primit una dintre pedepsele cele mai mici2. Nu este clar dacă a fost sau nu torturat la Pitești, dar se pare că a trecut repede de partea agresorilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în privința gradului lor de vinovăție. În această categorie a deținuților vinovați intră însă numai cei care nu au fost supuși torturilor ori presiunilor înainte de a lovi. Toți ceilalți, deși majoritatea au fost forțați să bată și ei, nu pot fi blamați pentru ceea ce au făcut după ce au trecut prin calvarul schingiuirilor. Fiecare om își are limita lui de suportabilitate fizică și psihică. Pentru mulți, faptul că asistau la torturile celor din jur era mult mai dureros decât propria schingiuire. Trebuie ținut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
femeie sau copil, apare blamarea victimei și diminuarea suportului social. Dacă sunt atribuiți factori necontrolabili de către victimă, atunci apar simpatia și suportul comunității (Walster, 1996). Aceasta face ca, deseori, copiii care sunt victime ale conduitelor violente ale părinților să fie blamați și de către membrii comunității pentru faptul că nu respectă cerințele părinților și de aceea merită să fie bătuți. Membrii comunității intervin numai atunci când violența depășește gradele de acceptabilitate și este pusă în pericol viața copiilor. Multe dintre femeile victime nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cazul unor definiții simple ale violenței. Interesul comunității pentru aspectele reformei economice și sociale umbrește înțelegerea multor procese interrelaționale ce însoțesc dinamica relațiilor familiale. Atitudinea comunității sau a membrilor rețelelor sociale față de violență poate fi un factor de risc, atunci când blamează victima, sau un factor de suport, atunci când promovează comportamentele nonviolente în cadrul familiei, susțin victima și dezaprobă social comportamentul agresorului. În acest context, comunitatea devine răspunzătoare pentru modul în care este susținută dezvoltarea serviciilor pentru protecția victimelor violenței și încurajează semnalarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
rezervată; - persoana care utilizează activismul trebuie să fie controlată; - persoana care adoptă regresia are nevoie să fie înlocuită de cineva care să facă anumite lucruri în locul ei; - persoana agresiv-pasivă acționează pentru a provoca furia celuilalt; - persoana care utilizează proiecția îi blamează pe ceilalți și aruncă responsabilitatea asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
torționari au fost maghiari, evrei și țigani. Aceasta este realitatea. Pentru că românul este totuși un caracter mult mai pașnic și mai blând, a cărui esență se trage din creștinism.” Acest prim comunism, acela al „străinilor” și al „abuzurilor flagrante”, era blamat de partid din cauza caracterului său de dictatură „fratricidă și plină de excese”. PRM valoriza Însă un al doilea comunism, cel „național”, Început la finalul anilor ’50 cu retragerea trupelor sovietice și continuat de Nicolae Ceaușescu. În 1992, revista Politica demara
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cultură”, „plata datoriei externe” erau sistematic scoase În evidență ca motive ale aderării populației la național-comunism. Politici precum „alimentația rațională” sau „politica de natalitate” erau În schimb prezentate drept „detalii”, ale căror efecte erau ignorate. „Mulți ani, Ceaușescu a fost blamat pentru legea Împotriva avorturilor. Ne-au trebuit apoi câțiva ani ca să aflăm că majoritatea statelor care compun Statele Unite au legi Împotriva avortului, pentru a perpetua glorioasa națiune americană. ș...ț și americanii ne trimit nouă rapoarte despre tragicul Auschwitz al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
intenționează să producă arme nucleare ultrasofisticate și are de fapt motive să se teamă de agresiunea occidentală. În timp ce Occidentul nu ocupa pe nimeni, Uniunea Sovietică ținea sub control sute de milioane de oameni și, În aceste condiții, tot Occidentul era blamat! Mișcarea de care vorbim, care spui că te irită, are un nume ironic: „Blame America first”! Orice se Întâmplă pe lumea asta, Începem prin a blama America! Mircea Mihăieș: E adevărat că În America se vorbește uneori prea mult. Imediat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sub control sute de milioane de oameni și, În aceste condiții, tot Occidentul era blamat! Mișcarea de care vorbim, care spui că te irită, are un nume ironic: „Blame America first”! Orice se Întâmplă pe lumea asta, Începem prin a blama America! Mircea Mihăieș: E adevărat că În America se vorbește uneori prea mult. Imediat după atacurile din 11 septembrie, NATO pe de o parte și Rusia pe de alta, dar de fapt În solidaritate, au declarat război terorismului. În America
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
existente în societate, internalizate de către aceștia și care nu mai lasă spațiu pentru povești de viață alternative (Freedman, Combs, 1996). Ea vine să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie - modalitate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
lasă spațiu pentru povești de viață alternative (Freedman, Combs, 1996). Ea vine să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie - modalitate de prevenire și combatere a disfuncționalității familiilor confruntate cu probleme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Freedman, Combs, 1996). Ea vine să completeze procesul de distribuire a responsabilităților pentru probleme. Astfel, așa cum afirmă Freedman și Combs (1996), în timp ce psihanaliza blamează indivizii, iar terapia sistemică de familie salvează indivizii și blamează familiile, terapia narativă salvează familiile și blamează societatea. În viziunea terapiei narative, nici pacientul, nici familia nu reprezintă problema: problema e problemă (Freedman, Combs, 1996). Terapia medicală de familie - modalitate de prevenire și combatere a disfuncționalității familiilor confruntate cu probleme de sănătate În domeniul îngrijirii sănătății terapia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
negurile legendei și ale istoriei. Admonestat pentru „inactualitatea” și „misticismul” scrierilor sale, C. face o mea culpa publică (1948) și trece grabnic la producerea unei literaturi angajate ideologic. În Negura (I-II, 1949-1950, primul volum primind Premiul Academiei RPR), el blamează vehement clasa conducătoare din România antebelică, înfierează războiul antisovietic, povestind întâmplări oripilante, creionând personaje definite prin bestialitate. Caricând fără preget, C. vrea să instituie o realitate atroce, pentru care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
epoca proletcultistă, este ales, în 1955, membru onorific al Academiei RPR. Sămănătoriste sunt, sub unele aspecte, povestirile din primele volume ale lui A., De la țară și În clasa cultă. În sfera tradiționalismului se înscrie, astfel, atitudinea de la început față de oraș, blamat cu deosebire pentru că favorizează morala dubioasă a „clasei culte”, de care, după unele ezitări, Ilie Barbu, spre pildă, reușește să se detașeze (În clasa cultă), nu însă și Nicolae Marcu, profesorul care acceptă compromisul meschinăriei citadine (O răsplată). Tematica sămănătoristă
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
încercând să se liniștească. Bine măcar că sora ei, Claudia Pulchra, a avut bunul-simț să nu apară. I-a trimis, bineînțeles, o invitație. Trebuia. De ochii lumii sunt în continuare o familie. Își înăbușă un oftat. Nu știe dacă să o blameze sau să o căi neze. O scursură. Nu, o slugă. S a lăsat cumpărată de Gallus. Cum de nu se gândește că păcatele ei s-ar putea abate într-o zi asupra fiului sau soțului? Quinctilius Varus e pe pământ
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să-l iei. De aceea Augustus l-a pre ferat lui Tiberius. Nu-i ieșea niciodată din vorbă și se lăsa con dus cu docilitate. Claudius e exact pe dos. Îi seamănă Liviei. Durerea se transformă în lacrimi. De ce-l blamează pe Drusus? Ea n-a făcut la fel? N-a avut îndrăzneala să-și hotărască singură soarta. Ar fi putut s-o facă, cu mari șanse de reușită. Deși mort, prestigiul tatălui ei ar fi apărat-o încă. Putea să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suficiente mijloacele uzitate până acum: instituțiile noastre liberale și puterea de asimilare a românului"1669, recomandând autorităților să acționeze "fără proceduri șoviniste"1670. În acest context, autorii articolului citat precizau: "Să lăsăm aceste apucături vecinilor noștri maghiari, pe care îi blamează, tocmai pentru aceasta, toată lumea civilizată; iar noi să urmăm drumul sigur urmat de secole până acum: al blândeței, ocrotirei și ospitalităței, calități înăscute și recunoscute românului de întregul Orient, și de toți streinii care au vizitat sau locuiesc această țară
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]