546 matches
-
tutun. Sticla trecu din mână în mână. În jur se răspândi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. Cel mai bătrân sorbi de-a-n picioarele, ștergîndu-și barba cu mâna lată și păroasă. Muierea se uita la el, așteptîndu-și rândul. Le puse dinainte blide de tablă în care aburea o fiertură. Nu mai vorbi nici unul. Mestecau repede, cu poftă. Se auzeau lingurile izbite. Grigore S privi cu coada ochiului. Ceilalți ședeau pe vine în jurul mesei cu trei picioare, luminați de flăcările focului. Aveau fețe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dormeau tun până dimineața și, când răsărea soarele, se spălau la pompă cu apă rece și o luau de la cap. Făcea treabă și negustorul. Pe la zece, oamenii trimiteau băieții după rachiu, tăiau roșii, le sărau, le amestecau cu castraveți în blidele lor murdare și mâncau. La prânz, opreau iar lucrul. Țigăncile deșelate de corvoadă aprindeau focuri, fierbeau câte o zeamă lungă și se odihneau. Prin septembrie, ajunseseră la turnuri. Mahalagiii priveau, le creștea inima. Nu-i mințise primăria. Cărămidarii terminaseră. Într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piesă a ciclului nu face decît să adauge cîteva elemente sugestive pentru o aceeași stare de așteptare În penumbră a deplinei expresii de sine, fără mari speranțe dar și fără lamentații inutile: Închipuire. Nu-i luceafăr, nici Zi luminoasă-n blidul tău de linte. Acestea. Muzici sau miresme-n gînd Înghețe-n iarnă vorbele sau fiarbă În vară. Toate se vor spune cînd? (Sufletul florii). Oricît de surprinzător ar fi, la prima vedere, recursul lui Voronca la forma fixă, clasic-disciplinată a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dinspre răsărit se afla icoana, iar între aceasta și sobă se află patul. Masa joasă, cu trei picioare, se afla în preajma sobei. În funcție de dimensiunea camerei, mai existau un pat, amplasat pe latura paralelă cu primul, lavița, dulapul-colțar pentru vase și blide, și o masă înaltă la fereastră. O asemenea organizare a interiorului se mai întâlnește doar la casele bătrânești. Noul a pătruns, cum era firesc, și în amenajarea locuințelor de la sate, mai ales în casele familiilor mai tinere. Aici se pot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lucrările expuse propuneau reevaluarea tradiției ceramicii negre specifică zonelor Deleni, Tansa sau Marginea, printr-un limbaj modern al formelor. Punctul de pornire l-a reprezentat forma interpretată de olar pentru realizarea ancestralelor obiecte pe care le numim „oale”, „boluri”, „chiupuri”, „blide”, „străchini”. Ioan Antonică, preluând aceste forme, le-a investit cu noi valențe de expresivitate plastică, umanizându-le. El le-a transformat în personaje care semnifică tipologii ale vârstelor omenești și reprezentări ale unor caractere vii și accesibile percepției privitorului, cu
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
că i-ai greșit. LEAR: Să-i cer iertare? Îți dai tu seama-n casă cum mi-ar stă? (Îngenunchează) ,, Fata mea, recunosc că sînt bătrîn. Bătrînii n-au rost: în genunchi te rog Să îmi acorzi vesminte, pat, si blid." REGAN: Bun domn, ajunge. -S glume de prost gust. Return you to my sister. LEAR: [Rising] Never, Regan. She hath abated me of half my train, Looked black upon me, struck me with her tongue, Most serpentlike, upon the very
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a schimbat, nici rotirea, nici defilarea tăblițelor acelea, nici rețeaua ceea drăcească. Ultimul copac îmi muri în palme și din momentul acela nu mai știu nimic, un ochi negru s-a închis deasupra mea... Străinul pusese demult lingura pe marginea blidului uitând să mai mănânce, privea cu ochii duși undeva în spate la umbra uriașă a omului din fața sa pe care lumina lămpii o contura pe perete. Zise parcă de undeva de departe, cu gura altuia: - Și... - Nimic. Într-un târziu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul ca pe apă. Avea dinainte ca un fel de listă cu sătenii care au nevoie de ajutor în gospodărie și spre seară trecea pe la ei. Muncea din greu pe la oameni, dar se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Nu este de muncă, nu există proiecte pentru gestionarea mizeriei și a sărăciei generalizate, se practică deportarea în colonii a indivizilor deveniți peste noapte vagabonzi, hoinari, cerșetori și delincvenți, precum și angajarea drojdiei societății în trupele de mercenari care, pentru un blid de linte, sunt în stare să se dedea la asasinate: Grecia se îndreaptă către sfârșitul ei; de altfel, după Epicur, filosofia încetează să mai fie greacă și devine romană. Epicur își creează școala, își constituie doctrina și o predă în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de concret și abstracție, de tragic și de liniște măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își exemplifică afirmațiile prin contaminarea spiritului religios de superstiții puternic ancorate în realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să n-o ții, că se risipește familia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alimente (2); borcan (2); casă (2); de mîncare (2); fierbere (2); fiert (2); foame (2); inox (2); lingură (2); mică (2); rotundă (2); sărbătoare (2); sub presiune (2); ulcior (2); vas mare (2); a găti; abur; adînc; albă; arsuri; beau; blid; bol; brînză; broască; bucate; bulină; bunătăți; bunica; cadă; cafea; cameră; cămin; categorie; ciob; ciupercă; constrîngere; copil; copilărie; coș; cu mîncare; cuptor; curată; dar; de fierbere; depozit; depozitarea mîncării; fierbinte; fiertură; foc; frumoasă; fund; galbenă; găluște; gastronomie; ghips; gol; gospodărie; gospodină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curățire(2); dinții(2); duș(2); freca(2); haina(2); lene(2); miros(2); murdări(2); murdărie(2); noroi(2); nu (2); proaspăt(2); purifica(2); puritate(2); treabă(2); udă(2); usucă (2); veselă(2); activ; acțiune; apa; bine; blidele; brînză; cafea; calcă; car; călca; cămașă; chin; CIF; cireșe; cîine; a clăti; corp; curate; curățător; de sărbători; des; desena; dragoste; dulce; durerile; energie; farfurii; fața; față; a fi curat; haine curate; hainele; harnic; iertare; igienic; închis; îndepărta; îngrijește; îngrijit; înnoire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2); pămînt (2); păstrare (2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă; artă; arteră; bancă; blid; cafea; cantitate; capră; ceas; ceașcă; ceramic; cerc; cereale; chimic; ciob; de cinste; cîrpă; clătite; constrîngere; cont; conținut; corbul și vulpea; coșmar; cristalin; cunoștințe; cupă; curge; departe; depărtare; depozitare; deschis; desigur; detergent; dezgust; excursie; floare; folositor; frumusețe; gătit; ghiveci; glastră; încăpere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate momentele desfășurării, o simbolistică a legăturilor prin roadele pământului: grâul, sarea, cânepa, inul. Astfel, când are loc "încredințarea" ("așezarea", "legătura" sau "logodna"), în Bucovina, cel mai bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sarea, cânepa, inul. Astfel, când are loc "încredințarea" ("așezarea", "legătura" sau "logodna"), în Bucovina, cel mai bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau "logodna"), în Bucovina, cel mai bătrân dintre cei mai "cu vază" dintre oaspeți ascunde inelele tinerilor într-un blid cu grâu, "și anume al feciorului într-o margine de blid, iară pe al fetei în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un adevărat labirint al destinului, dezvăluind coincidentia oppositorum viață / moarte. În unele părți din Banat, în așteptarea ursitoarelor, pe o masă rotundă din lemn, se pune un blid, "de trei ori câte trei mâini de făină de grâu, cernută printr-o sită deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lemn, se pune un blid, "de trei ori câte trei mâini de făină de grâu, cernută printr-o sită deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În Bucovina, în cinstea ursitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o nouă geneză a umanului, într-un spațiu temporal sacru: În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rod/ în chiot amețind cu zloată,/ prin care neuitarea câine orb/ ne-adulmecă, ne caută, ne latră". Ceramica regăsită exprimă incertitudinea poetului care caută prin umbra sfântă de ulcele sufletul celui bătut de dor, sufletul răzbunat. "Ca lutul, viitorului din blidul feței mele,/ întinde apă proaspătă la călători!" Fântâna, care apare simbolic de-a lungul creației, izvor de viață și moarte, alături de câmpiile mănoase, de podgoriile aplecate de strugurii roșii, stau sub "marile înțelesuri". Un sentiment al plenitudinii, visul reîntoarcerilor, contemplația
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
renunțăm la formele lexicale și fonetice dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță, poamă, podă vie, vineri, vis, vită, vorbă bună, vorbă reaă zăbală, zestre, zmeu. Din cartea lui Gh.F. Ciaușanu Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și nouă, publicată în aceeași serie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai putrezește nici după șapte ani, și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ales de preut, nu mai putrezește nici după șapte ani, și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia blidul stricat și-l pune în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]