351 matches
-
24 oct. "Joia neagră" în Statele Unite. Debutul marii crize economice 1931 Expoziție colonială 1933 Venirea lui Hitler la putere 1934 6 februarie Mișcări antiparlamentare la Paris 1936 Remilitarizarea Renaniei Reunificarea CGT CGTU Războiul din Spania Alegerea Frontului Popular Guvernul Léon Blum Acordurile Matignon 1937 Picasso: Guernica Anschluss-ul Austriei la Germania 1938 Guvernul Daladier Fiziunea nucleului de uraniu 235 de către germani 29-30 sept. Acordurile de la München 1939 29 iulie Codul familiei 3 septembrie Declarație de război Zdrobirea Poloniei 1940 Aprilie-iunie Război în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dețin, în prezent, capacități de elaborare a oțelului bune/ acceptabile, potrivit gamei de produse avute în vedere; Majoritatea combinatelor au instalații de turnare continuă (excepție făcând Reșița în curs de montare și Câmpia Turzii) - mai cu seamă pentru turnarea continuă a blumurilor (turnarea continuă a țaglei fiind posibilă numai la Târgoviște și Otelu Roșu) Majoritatea combinatelor dețin în prezent capacități de laminare (cu excepția celor de la Târgoviște și Galați) care necesită un efort susținut pentru modernizare. Această situație este prezentată sintetic în figură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
se topeau practic �n gur?) . Cei care participau la ie? irile �n aer liber de dup?? amiaz? remarcau c? aerul din zona Tours este �at�ț de dulce �nc�ț practic te adoarme... � Atmosferă această a fost consacrat? de expresia: �Mai bine Hitler dec�ț Blum! � Echivalen? îi din Anglia ai acestor oameni ? tiau c? chiar dac? englezii vor c�? tiga iminentul r? zboi, Imperiul Britanic nu va supravie? ui. Cuv�ntul la ordinea zilei era �mp? ciuitorismul. Iorga era partizanul �mp? ciuitorismului (deoarece �mp? ciuitorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t inima nici lui Iorga). Dar n? a fost s? fie a? a. Urm? toarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferin? ei de la Hossbach. �n timpul alegerilor din Fran? a (c?? tigate de Frontul Popular), Iorga era �ngrijorat. Dup? ce Leon Blum a devenit prim? ministru, Iorga comenta cu satisfac? ie c? vocea acestuia r? sună la Geneva a? a cum r? sunase mai �nainte ? i cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor ? i despre respectarea tratatelor. �Nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a (c?? tigate de Frontul Popular), Iorga era �ngrijorat. Dup? ce Leon Blum a devenit prim? ministru, Iorga comenta cu satisfac? ie c? vocea acestuia r? sună la Geneva a? a cum r? sunase mai �nainte ? i cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor ? i despre respectarea tratatelor. �Nici nu?? i po? i imagina c�ț de mult te transform? puterea�, ad? uga Iorga. Cu toate acestea, �ntruc�ț �ntreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el depl�ngea excesele: �Ajunge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
36, 69, 120, 154, 189, 276, 405, 446, 452 Bissing, von 159 Bitay, �rp�d 292, 439 Bjoernson, Bjornsterne 60 Blaga, Lucian 215, 398, 399, 412 Blank, Aristide 78, 91, 107, 116, 137, 157, 229, 230, 232, 234, 283, 428, 455 Blum, L�on 312 Boeru, Olga 463, 464 Boeru, Traian 384, 425, 426, 429, 430, 434, 435, 436, 438, 463, 464, 465, 466, 467 Bogdan, Ion 65, 70, 92, 113, 260, 324, 399, 403 Bogdan, Lucia 429 Bogdan, ? tefan 194, 202
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Deși există aspecte comune întâlnite în cele două situații (etape de derulare, metode de recoltare a datelor, întocmirea rapoartelor etc.), vom încerca să diferențiem puțin cele două abordări, accentuând specificitatea procesului de evaluare a nevoilor în comunitate și în organizație. Blum (apud Warheit, Bell și Schwab, 1977) considera că, în derularea unuiprogram de evaluare de nevoi, apar două aspecte importante: în primul rând, alegerea și aplicarea acelor metode și instrumente cu ajutorul cărora va fi definit domeniul social de interes (localizarea „problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Deși există aspecte comune întâlnite în cele două situații (etape de derulare, metode de recoltare a datelor, întocmirea rapoartelor etc.), vom încerca să diferențiem puțin cele două abordări, accentuând specificitatea procesului de evaluare a nevoilor în comunitate și în organizație. Blum (apud Warheit, Bell și Schwab, 1977) considera că, în derularea unuiprogram de evaluare de nevoi, apar două aspecte importante: în primul rând, alegerea și aplicarea acelor metode și instrumente cu ajutorul cărora va fi definit domeniul social de interes (localizarea „problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fundamentele teoretice, fie printr-o abordare „de jos în sus” pan] la nivelul termenilor și conceptelor, f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea unor tipologii de caracter sau a unor modele demne de urmat. Deși noțiunea de „virtute” pare oarecum învechit] (preferându-se mai degrab] termeni sinonimi precum „integritate” sau „caracter”), etică acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așteapt] că în urm]torul deceniu s] fie scrise numeroase lucr]ri pe tema virtuții. Referințe Anscombe, G.E.M.: ’Modern moral philosophy ’, Philosophy, 33 (1958), 1-19 Aquinas, Thomas: Summa Theologiae Bennett, J.: ’The conscience of Huckleberry Finn’, Philosophy, 49 (1974), 323-33 Blum, L.: ’Moral exemplars: reflections on Schindler, the Trocmes, and others’, Midwest Studies în Philosophy, 13 (1988), 196-221 Eliot, G.: Middlemarch (London: 1871-2) Kupperman, J.: ’Character and Ethical Theory’, Midwest Studies în Philosophy, 14 (1988), 115-25. MacIntyre, A.: After Virtue (South
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do women want în moral theory”, Nous, 19 (1985), 53-63. Blum, L.A.: „Gilligan an Kihlberg: implications for moral theory”, Ethics, 98 (1988), 472-91. Bowlby, J.: Child and the Growth of Love (Baltimore: Penguin Books, 1953). -: The Making and Breaking of Affectional Bonds (London: Tavistock Publications, 1979). Card, C.: „Women’s voices
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credincioși, fără urmă de regret. François Mauriac ia atitudine într-un articol al ziarului Le Figaro din 25 iulie: "Pentru sufletul nostru, Spania este indivizibilă și cred că sînt în asentimentul unei mulțimi imense atunci cînd mă adresez domnului Léon Blum, care, poate că deja a intervenit în acest masacru: luați aminte, nu vă vom ierta niciodată acestă crimă." În acest context, fiecare dintre cele două internaționale reușește să-și asigure credit și respectabilitate, denunțîndu-și reciproc crimele ascunse. Ceea ce este și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se topeau practic în gură). Cei care participau la ieșirile în aer liber de după-amiază remarcau că aerul din zona Tours este "atît de dulce încît practic te adoarme..." Atmosfera aceasta a fost consacrată de expresia: "Mai bine Hitler decît Blum!" Echivalenții din Anglia ai acestor oameni știau că chiar dacă englezii vor cîștiga iminentul război, Imperiul Britanic nu va supraviețui. Cuvîntul la ordinea zilei era împăciuitorismul. Iorga era partizanul împăciuitorismului (deoarece "împăciuitorii" nu voiau să tulbure starea de fapt din România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Stalin nu i-ar fi frînt inima nici lui Iorga). Dar n-a fost să fie așa. Următoarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferinței de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga comenta cu satisfacție că vocea acestuia răsuna la Geneva așa cum răsunase mai înainte și cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Conferinței de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga comenta cu satisfacție că vocea acestuia răsuna la Geneva așa cum răsunase mai înainte și cea a lui Laval. Blum vorbea despre pace, despre inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît de mult te transformă puterea", adăuga Iorga. Cu toate acestea, întrucît întreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el deplîngea excesele: "Ajunge! Destul!"116 Dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
36, 69, 120, 154, 189, 276, 405, 446, 452 Bissing, von 159 Bitay, Árpád 292, 439 Bjoernson, Bjornsterne 60 Blaga, Lucian 215, 398, 399, 412 Blank, Aristide 78, 91, 107, 116, 137, 157, 229, 230, 232, 234, 283, 428, 455 Blum, Léon 312 Boeru, Olga 463, 464 Boeru, Traian 384, 425, 426, 429, 430, 434, 435, 436, 438, 463, 464, 465, 466, 467 Bogdan, Ion 65, 70, 92, 113, 260, 324, 399, 403 Bogdan, Lucia 429 Bogdan, Ștefan 194, 202 Bogdan-Duică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seduși de tentația fascismului sau asasinați de naziști și simpatizanții lor. De unde calitatea În general mediocră a tinerilor politicieni din acești ani (Palmiro Togliatti, care petrecuse ultimii douăzeci de ani ca activist la Moscova, era o excepție). Popularitatea lui Léon Blum, reintrat În viața politică franceză după ce fusese Închis de regimul de la Vichy și prizonier la Dachau și Buchenwald, se datora nu numai eroismului său, ci și vârstei (se născuse În 1872). La prima vedere, poate părea ciudat că reconstrucția postbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și etic, treizeci de ani de tulburări; astfel de traiectorii rarisime le amplificau credibilitatea politică. În al doilea rând, ei proveneau dintr-o generație remarcabilă de reformatori sociali care au atins maturitatea politică Între 1880 și 1910 - fie ei socialiști (Blum, Attlee), liberali (Beveridge sau viitorul președinte italian Luigi Einaudi, născut În 1874) sau catolici progresiști (De Gasperi, Adenauer). Instinctele și interesele lor se potriveau foarte bine cu starea de spirit postbelică. În al treilea rând - și poate cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
obligându-i să fuzioneze cu comuniștii Într-o Ligă pentru Apărarea Poporului Finlandez, pe care a adus-o la putere). În Occident, Praga le-a deschis ochii socialiștilor asupra vieții politice reale din Europa de Est. La 29 februarie 1948, un Léon Blum În vârstă publica În ziarul socialist francez Le Populaire un articol extrem de influent, acuzându-i pe socialiștii din Vest că au trecut sub tăcere soarta camarazilor lor din Europa de Est. Grație loviturii de stat, o bună parte a stângii necomuniste din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și forțele de ordine trimise de miniștrii socialiști, precum și veștile despre socialiștii din estul Europei, arestați și Încarcerați, au transformat mulți social-democrați occidentali În dușmani declarați ai blocului sovietic și beneficiari avizi ai fondurilor secrete americane. Pentru socialiști ca Léon Blum În Franța sau Kurt Schumacher În Germania, gesturile politice la care Îi obliga Războiul Rece erau familiare măcar Într-o privință: ei Îi cunoșteau de mult pe comuniști și erau destul de vârstnici ca să-și amintească amarele lupte fratricide din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dată fiind majoritatea covârșitoare a arabilor și berberilor) era de neconceput pentru minoritatea europeană din acest teritoriu. Prin urmare, politicienii francezi au evitat mult timp să se gândească la acest subiect. Nici un guvern francez, cu excepția Frontului Popular al lui Léon Blum În 1936, nu dăduse atenție guvernării scandaloase practicate de administratorii coloniali din Africa de Nord. Naționaliștii algerieni moderați ca Ferhat Abbas le erau bine cunoscuți politicienilor și intelectualilor francezi de dinainte și de după al doilea război mondial, Însă nimeni nu se aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost o instituție europeană aproape la fel de venerabilă: intelectualul ca figură publică. Ultimul fin-de-siècle adusese un prim val de intelectuali implicați În politică: la Viena, Berlin, Budapesta, dar mai ales la Paris - oameni ca Theodor Herzl, Karl Kraus sau Léon Blum. Un secol mai târziu, urmașii lor ipotetici pe scena europeană erau, dacă nu absenți, din ce În ce mai marginali. Existau diferite cauze pentru decesul intelectualului continental (În Marea Britanie, specia a fost dintotdeauna rară, iar ocurențele izolate pot fi puse pe seama exilului: Arthur Koestler
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
generației următoare Încă nu apăruseră, iar comportamentele care vor fi condamnate mai târziu erau Încă acceptabile. Ca și În anii ’30, stânga nu era imună la tentații. În 1948, parlamentarul comunist Arthur Ramette evoca politicieni evrei de seamă ca Léon Blum, Jules Moch, René Mayer, pentru a-i compara cu parlamentarii din propriul partid: „Noi, comuniștii, avem toți nume franțuzești” (o afirmație pe cât de necuviincioasă, pe atât de falsă). În aceste circumstanțe, alternativa era limpede pentru majoritatea evreilor din Europa: plecarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
British Leyland (BL) Blair, Tony 501-502, 643, 665, 679, 689, 701, 715, 722; efectul invaziei americane În Irak 722-723; modelul economic - „a treia cale” 722-723 Blanco, Luis Carrero 428 bloc al partidelor antifasciste 131 blocada Berlinului 144 Blocher, Christoph 680 Blum, Léon 87-88, 138, 207, 264, 714, 734 BMC - vezi British Motor Corporation (BMC) Bodnăraș, Emil 134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]