541 matches
-
asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trăi, a supraviețui... Epicur trăiește cu pâine și cu apă, poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere, el îi cere - anecdota e celebră - un boț de brânză... Când vine și ziua sorocită, festinul se înfiripă în jurul modestului cadou. Dietetica lui, concepută ca o etică, și viceversa, îi permite târâș-grăpiș să ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi de ani. Țintuit la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nelegiuit (2); nesimțit (2); noapte (2); obraznic (2); oricine (2); pericol (2); pierdere (2); prins (2); sărăcie (2); teamă (2); ură (2); vagabond (2); adoptat; adversar; Ady; are; armă; asumare; aur; autobuz; ban; banul; Băsescu; bătrîn; de bijuterii; bogat; bolnav; boț; bou; bucătărie; bun; bunuri; buzunare; case; călugăr; cătușe; căutat; de ce?; ceas; ciorditor; condamnat; conștiincios; criminal; cunoscut; dăunător; defect; demență; deputat; derbedeu; dezaprobare; dezgust; egoist; fărădelege; fiară; foamete; fraier; frate; frumos; frustrare; frustrate; fur; te fură; furătură; furiș; furtună; Gavroche; golan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de om (2); ouă (2); proteine (2); pufoșenie (2); rață (2); la rotișor (2); sat (2); cu smîntînă (2); viitor (2); zbor (2); adult; afecțiune; ajutor; aliment; animal pufos; de animal; animale; apetit; ardei; arici; aripi; cu bacon; bebeluș; blînd; boț galben; bucătărie; Buleu; cal; capră; cartofi; cățel; cățeluș; chicken; cioară; de cioară; cioc; ciorbă; cîine; copane; de copil; criminal; cuminte; cuptor; delicios; descendent; dragoste; drăgălaș; ei; eu; exaltare; faci; făptură; fără mamă; fiu; fîn; frigărui; fulg; gaiță; galben și pufos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făptură mitică, masculină sau feminină. Potrivit credințelor populare, luna a fost, la început, alături de soare și de stele, rod al Arborelui primordial care a răsărit din oceanul de ape sau, Dumnezeu (Fârtatul) a zămislit luna din aur: "a luat un boț de aur, a rupt dintr-însul mai multe bucăți și le-a aruncat pe cer. Din bucățile de aur aruncate pe cer au ieșit soarele, luna, luceferii și stelele."186 "Ca făptură masculină, luna este "ajutorul" soarelui: După ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
colo, și anume în punctele...esențiale !” -Ion Luca Caragiale “Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea, Ce-i pasă unei lumi întregi, De moartea mea ” - George Coșbuc „Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac ca anul acesta, ca anul trecut și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
între care eram și eu, băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea". Dintr-un portret fizic aflăm că era vesel și "bălan", iar mai târziu, dintr-o autocaracterizare reținem: Ia, am fost și eu în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci de ani și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa, ca în anul acesta, ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-a începe pe un ton nostalgic, evocă amintirile din copilărie, chipul mamei care "știa a face multe și mari minunății", întâmplări celebre (la cireșe, pupăza din tei, la scăldat), celebra autoironie: " Ia, am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești...". Partea a III-a începe cu un dialog al naratorului cu propriul său cuget: "Nu mi-ar fi ciudă încaltea când ai fi și tu ceva și de te miri unde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
arată că, drept urmare a incidentului, „derdicam și măturam prin casă ca o fată mare-, comportament ce-i atrage laude din partea mamei. Capitolul culminează într-un alt scurt monolog, încheiat cu pasajul: „Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ajunsese acasă se rugă de mama lui: ―Mamă, bate-mă, ucide mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine, numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ! -.Partea a treia reia incursiunea în cugetul scriitorului: ―dar așa, un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită din sat de la noi, și nu te lăsa inima să taci; asurzești lumea cu țărăniile tale! Creangă evoca ținuturile de lângă Humulești și rememorează întâmplările de la școala din Fălticeni, unde a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi-. Limbajul Dintre cuvintele folosite de Creangă, cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldovenesc ămulte sunt regionalisme). Lipsesc aproape complet neologismele. Contribuția lui Creangă la îmbogățirea și mlădierea limbii noastre e una dintre cele mai mari
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și de urmă să nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochiu, numai să nu fie de diochiu! Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai în arc se închina
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
uriașe! Pe timpul foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și o zeamă din buruieni de la cazanul comun. Tot atunci a fost perioada marilor sacrificări legale sau ilegale de animale. h. Recensământ trist Din ordin superior, lucrătorii Serviciului Sanitar Veterinar (SSV) Județean Tutova, au trecut la începutul anului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu adresa nr.225/29 ianuarie 1947 Oficiul Economic de pe lângă prefectură despre cotele de animale ce reveneau fiecărui comerciant dintre cei enumerați mai sus. Astfel, Gh. Ionescu și V. Ionescu erau autorizați să sacrifice lunar 20 de bovine; Dranga și Boț câte 4 iar Gheorghiță, Zelicman, Enciu și Popovici câte 12. Probabil, măcar la porcine și ovine se respectau greutățile comerciale admise de lege adică 100 kg./buc., respectiv 20 kg. Abatoare autorizate nu erau numai la Bârlad ci și la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este ”buimac de cap și hămesit de foame, de atâta îmblat” și „tremura ca varga de frică” în fața stăpânului - p.207) și prin redarea convorbirii dintre Scaraoschi și supușii săi: „ Ei bine, zmârdoaie urâcioasă ce ești, de mâncat ai mâncat boțul cel de mămăligă, dar ce a zis omul acela când a pus mămăliga pe teșitură, ai tu la știință?”. (p. 207) Dialogul dintre Stan și dracul trimis ca să-l slujească apare astfel ca firesc, efectul fiind un umor tipic scriitorului
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mai mult cu cât nu are loc numai o negare a fabulosului, ci o răsturnare paradoxală de sensuri. Astfel, deși motivul real este altul, scriitorul ne creează impresia că dracul e pedepsit pentru că nu a spus „bogdaproste!” după ce a mâncat boțul de mămăligă lăsat de un creștin, deci pentru că nu a respectat un ritual religios. El trebuie să îndeplinească un rol pozitiv în destinul lui Stan, contrar credințelor obișnuite ale poporului pentru care diavolul nu poate aduce decât rele. La fel
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu golesc farfuriile imediat, dau divorț, le-am interzis să mai mănânce pâine o săptămână, că mămăligă și așa nu mâncau niciodată, degeaba, ceaunul rămânea plin, ca o amenințare parcă, venită din alte vremuri. Atunci i-am adus îmbunătățiri, un boț mai mare de brânză de oi, o felie de unt, două ouă, le-am introdus toate în cir și l-am mai fiert puțin. - Ei, le-am zis eu mândru, ia vedeți acum, o să vă lingeți pe degete, mie-mi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu mere, unde găsim o Împletire de real și fantastic În jurul unei Întâmplări paranormale. Se fac pregătirile de parastas pentru mătușa Anica. Nepoata defunctei Își aduce aminte că mătușei Îi plăcea plăcinta cu mere. Aluat pentru aceasta avea doar ,,un boț”, din care, luată din frigider și frământată, această imfimă cantitate sporește atât de mult Încât Întreaga suflare prezentă la parastas reușește să mănânce mulțumitor...Această Întâmplare pare a fi o fugă a naratoarei Între minunile făcute de Iisus. Din cele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Uitase când mâncase ultima dată. De parcă ar fi avut timp de așa ceva. Se întoarse în casă. Căută în dulapul albastru, în spatele blidelor, o oală cu flori roșii, o scoase și o așeză pe masă. Potrivi o strachină și puse un boț de brânză rămas de când lumea. Rupse o bucată de pâine tare, își făcu o cruce și începu să mănânce. Mesteca ușor, iar gândurile îi erau departe. La vite, ce o să vândă, ce o să lase, la vecini, cui o să-i ceară
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
animale. Ș-atunci s-o dat voie să le ducem în pădure, unde mai apucau câte o frunză din vlăstarii copacilor, câte un fir de iarbă rămas încă verde la umbra lor. Iar noi, copii jucam mingea. Ei, mingea! Un boț de păr de vacă înfășurat și bine legat în niște cârpe. Și când m-am trezit eu din joacă, vacile mele nu mai erau... Le-am căutat o bună bucată din pădure, se însera și nu le-am mai găsit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
că se vor construi diguri și canale Pentru a preveni dezastre naturale. Nu știm, însă, când se va găsi soluția, Care să înlăture sărăcia și corupția. Mamei, de oricând și de oriunde Punându-și viața în pericol, naște viață: „Un boț cu ochi” pe care-l alăptează și-l înalță, l s-ar cuveni un monument de maximă cinstire, Pe care să-l admire întreaga omenire. Lumini și culori Viața este trăită și văzută diferit, În tonuri de lumină și de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Am rătăcit printre cuvinte Elena Marin Alexe Am rătăcit printre cuvinte și buza mi-a alunecat, pe valul tăcerii dintre viață și moarte. Prin întuneric, iluzii cotropesc potecile, pe unde-mi calcă nădejdea ascunsă în boțul de lut. Dezmierdat de nemurire, sufletul mi se agață cu ultimele puteri de Lumină și așteaptă..
Am r?t?cit printre cuvinte by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83324_a_84649]
-
trecut la lipit și spoit casele“ (prezent și în alte toponime: Humăria, Humele, Humeni, Humulețul), etimon pe care marele nostru povestitor îl evocă nostalgic atunci cînd mărturisește, cu un umor blînd, „ia, am fost și eu pe lumea asta un boț de humă însuflețită, care nici cuminte pînă la 20 de ani, nici frumos pînă la 30, nici bogat pînă la 40 n-am fost, dar nici sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de cînd mă știu n-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
graiul copiilor, înrudit cu cel de mamă, cea care dă hrană pruncilor. În orice caz, majoritatea lingviștilor consideră că etimonul ar fi cuvântul mămăligă, în timp ce forma măligă, întâlnită și ea foarte frecvent (Mihail Sadoveanu, în povestirea „Copilul nimănui“, folosește expresia „boțuri de măligă“), este un derivat. Acestei derivări i se acordă forma unei afereze (fenomen fonetic constând în dispariția unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt). Ni se pare ciudat faptul că se evită sistematic investigarea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]