545 matches
-
suprafața rămasă proprietarului a fost de 258,90 ha. Comisia a procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
procedat, în continuare, la delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din care 12 fără pământ; - 18 din Valea Boțului - din care 3 fără pământ; - 7 din Pârlituri - din care 6 fără pământ; Cei 218 împroprietăriți aveau în proprietate 120 ha și 50 ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ari de pământ și li s-a împărțit 315,50 ha, formându-se loturi de 2 ha. Dintre cei îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1012 ha din care suprafața cultivabilă 745 ha, fiind considerată ca moșie situat geografică la șes, deși era în regiunea dealurilor de nordest din județul Bacău. Comisia a examinat tabelele cu vitele existente, aflate la primărie, constatând că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nici inventar agricol, nici animale de muncă, și nici mașini agricole. Sofia Rosetti Boteanu și Vasilică Rosetti stăteau la părțile lor de moșie și exploatau moșia după metodele tradiționale: în parte în arendă, o lucrau cu oamenii din Slobozia, Valea Boțului și Lunca. Petru Rosetti, bolnav de tuberculoză, a 176 decedat în 1922, partea de moșie a lăsat-o unei prietene, Eleonora Cocu, care a scos-o la vânzare. S-a constituit obștea pentru cumpărarea de pământ, numit „Petru Rosetti”. Obștea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
striga de mama focului „moarte farmaciștilor”, la care Iacobeanu zice: „Auzi domn’ Cernat, zghibura dracului, vrea să-i omoare pe farmaciști, prin potrivire de nume.” L-am cunoscut pe Dumitru Iacobeanu după anul 1950, când organizase o stână la Valea Boțului, în gospodăria Arghiroaiei. Când cumpărai brânză de la el, își spăla mâinile, cuțitul, și așeza pe masă un ștergar alb. Revenind la averea țăranului român, vitele din bătătură, vom observa din statistica pe anul 1889 că, raportat la numărul capilor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capete ovine și 173 caprine. Izlazul comunal era de numai 139,41 ha, suprafață insuficientă pentru pășunatul atâtor animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a fost întrerupt de pregătirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Fruntești și Mărăști Vale. Înainte și după primul război mondial, boierii Rosetti au construit o moară cu benzină la locul numit Gura Știubienei, unde erau magaziile de cereale și stupina. Această moară deservea satele Lunca, Fruntești, Slobozia și Valea Boțului. Moara s-a numit după numele administratorului moșiei, Ciulei (Moara lui Ciulei). În acel loc a continuat să fie o moară pânăă după 1950 și era purtată de unul Berbecaru, care avea acolo și locuința. După primul război mondial au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cizme, ghete și bocanci. Pentru ei era o rușine să poarte opinci și, cu siguranță, nici în vechime nu încălțau opinci, doar dacă ar fi căzut la grea cumpănă de sărăcie. Opincile purtate de locuitorii din Lunca, Slobozia și Valea Boțului erau confecționate din piele de porcă sau de vită. Pilea era uscată pe un cadru special, se îndepărta părul, se măsura piciorul, se croia bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezate în două cuptoare pentru arsă și, după ardere, erau gata de întrebuințat, însă în timpul războiului toată cărămida a dispărut și nici banii nu s-au găsit, dacă a fost vândută. Luncașii, dar și locuitorii din Slobozia - Filipeni și Valea Boțului au rămasă cu biserica veche, care a continuat să se deterioreze. În anul 1955 a fost adusă un preot nou, Nicolae Cadar, tânăr, cu mare dorin de a face ce este bine pentru enoriașii săi. Prin contribuția tuturor credincioșilor, cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de atunci, când nu se primea niciun fel de sprijin, nici moral, nici material din partea statului și partidului unică ateu. Dintre cei care au sprijinit material reconstrucția și repararea bisericii îl amintim aici pe tatăl învățătorului Sandu Gheorghe din Valea Boțului. Nu că n-ar fi și alți credincioși cu dare de mână, dar lui și s-a întâmplat ceva de tot hazul cu niște lucruri sfinte. A dat o comandă la un pictor din Bacău pentru două icoane de sfinți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de învșțștori”de la Lunca, a lui Gheorghe Postoi Cea dintâi școală din comuna Filipeni a funcționat la Fruntești și a fost înființată după legea învățământului din 1864. La acea singură școală învățau copiii din Fruntești, Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului. Într-un anumit an colar dintre 1865 și 1877, la școala din Fruntești învățau 76 elevi: 14 elevi din Slobozia - Filipeni, 28 din Fruntești și 34 din Lunca. Distanța mare care trebuia străbătută pe jos, iarna și vara, zilnică 10
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 2 camere 4/4m ca locuință pentru director și a fost terminată în 1927. Tot atunci s-a creat al doilea post, la care a fost numită Eleonora Ignătescu. La școala din Slobozia - Filipeni veneau și elevii din Valea Boțului și se învăța dimineața și după masa, de regulă clasele I-III și clasele II-IV - simultan. coala din Fruntești a fost construită în 1924 cu 4 săli de clasă și cancelarie, pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea în contul obligațiilor pentru anul viitor. Sofia Boteanu și Vasile Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozia a murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murit în războiul din 1877-1878. Vasile Stativă, un fel de păstrător al conștiinței colective, spune că știe de la bunicul său, născut în 1837, că satul Slobozia „devine” (a fost întemeiat) de la unul Slobozan, Filipeni de la Filip și Valea Boțului de la Boț, care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capii de familie și, excluzând satul Mărăști, viitoarea comună Filipeni înregistrează 157 capi de familie (gospodării-case) și respectând calculul cu 5 membri pe familie, înseamnă că erau 785 de suflete. N-au fost menționate, deși existau, cătunele Știubiana, Runc, Valea Boțului (amintit cu acest nume într-un document din 1801) care ar ridica populația la peste 1.000 persoane. Revenind la populația satului Lunca (aproximativ 100 persoane în 1835, după 50 de ani de la așezarea pe valea Dunavățului), se crede, oarecum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului = 48 liuzi - Mărăști din Ocolul Berheciului = 97 liuzi Nici de această dată nu a fost înregistrată toată populația: lipsește satul Lunca, Slobozia - Filipeni, Știubiana, Dobreana și Valea Boțului. După Unirea Principatelor în 1859 și în toată a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când sunt adoptate măsuri și reforme de modernizare a statului, grija pentru înregistrarea corectă a populației a crescut. A fost introdusă Registrul Stării Civile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
repartizarea pe sexe și numărul caselor de locuit. În anul 1871, comuna Filipeni cu satul Lunca reședință, Fruntești, Slobozia, Filipeni și Știubiana avea o populație de 2475 locuitori, fără să se fi luat în calcul populația cătunelor Runcu și Valea Boțului. La ordinul Ministerului Agriculturii, în anul 1889 s-a realizat un studiu mai amplu care a înregistrat populația comunei Filipeni, pe sate, la care s-a adăugat numărul de școli, biserici și cârciumi.23 Potrivit studiului, comuna Filipeni are 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familie cu 2.288 de suflete, din care 2.230 români, 49 evrei, 7 armeni, 1 german și 1 ungur, toți de „protecție română”. Repartizarea populației pe sate era următoarea: Nici în această statistică nu sunt cuprinse cătunele: Valea Boțului, Moara lui Conachi, Pârlituri, Runcă și Știubiana. S-ar putea ca populația unor cătune să fie cuprinsă în populația satelor de bază: Moara lui Conachi la Fruntești, Știubiana, Runcă la Filipeni. Statistica populației din 1891 conține elemente noi: profesia, infirmitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști, compusă din trei sate, a intrat în componența comunei Filipeni. O primă constatare: creșterea populației, nu atât datorită sporului natural, cât înregistrării întregii populații din toate satele și cătunele comunei, fiind incluse cătunele: Moara lui Conachi, Pârlituri și Valea Boțului. De asemenea, recensământul din 1912 înregistrează atât clădirile locuite și nelocuite, cât și menajele, gospodăria cu toți cei care o locuiescă (familia, servitorii, chiriașii, ucenicii etc.) Populația comunei Filipeni după recensământul din 19 decembrie 1912 Recensământul din 1912 completează cunoștințele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țigani evrei română germa n rusă ortodox catolică iudaică/ protestant Filipeni 107 107 - - 107 - - 107Fruntești 882 879 - 3 879 - - 879 - 3 Lunca 1517 1516 1 - 1517 - - 1517Moara Conachi 68 68 - - 68 - - 68Pârlituri 72 72 - - 72 - - 72Slobozia 108 108 - - 108 - 108Valea Boțului 190 190 - - 190 - - 190încă din 1930, țiganii din Pârlituri și din Valea Boțului s-au declarat sau au fost înscriși la etnicii români. Aveau ca limbă maternă româna și ca religie ortodoxia. Atunci, cu siguranță, mai erau vorbitori de limbă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]