967 matches
-
pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Colindătorii stelari, care poposeau pe la casele sătenilor de la Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, cântau pe versuri religioase despre nașterea lui Iisus, amintind aici înălțările, ca un imn adus nașterii divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai folosea și la ornarea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua se mai folosea și la ornarea casei, prin unele zone ale țării, fiind considerată ca tămăduitoare. Colindătorii purtau steaua cu ei între Ajunul Crăciunului și Bobotează și o mai poartă și astăzi în toate zonele țării, unde colindele mai trăiesc încă timpurile de început ale românismului. În fapt, suntem singurul popor din lume care avem colindători și colinde ca imnuri ale slăvirii muncii, a existenței noastre
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Toate duminicile (în număr de 52) anului liturgic (de la vecernia de sâmbătă după amiază la vecernia de duminică după amiază); - De la Paște la Cincizecime (de la Dumnezeiasca Liturghie pascală până la Vecernia din Duminica Cincizecimii); - În cele 12 zile de la Crăciun la Bobotează; - În timpul unei hirotonii de diacon, preot sau episcop (în afară de candidatul la hirotonie, și aceasta numai începând cu secolul al XVII-lea); - În timpul tuturor Sfintelor Liturghii zilnice, fie că se săvârșește Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, a
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în vacanțe, în contul ei, care era bolnăvicioasă și nu putea să meargă la muncă la fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cult, biserici paleocreștine. Ca argument convingător asupra vechimii creștinismului românesc, sunt numeroasele cuvinte lingvistice cu sens religios folosite în sec. III - IV până azi, termini preluați din latină populară vorbită de strămoșii noștri. Notam cuvintele: biserică, credința, lege, înviere, înălțare, Boboteaza, Treime, Tată, Fecioara, înger, altar, cruce, rugăciune, toaca, păcat, părinte etc. Din cele de mai sus rezultă că la daco-romani procesul de increstinare are o notă specifică, în sensul că a durat câteva secole, fiind rezultatul contactului direct a populației
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de Bobotează). Dragobete (sezonul împerecherii păsărilor) prilej fericit pentru băieți și fete de-a primi, a da celui drag/dragă, primul sărut nevinovat, clipa de de unde se începe iubirea; b) „Perinița”, (flăcăul) luat hora înainte, sărutul fetei iubite. c) „Împețitul miresii”, înțelegerea
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fântână tăcută Și ia apa neâncepută, Care iar tăcând în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descântecele mele, ... Se spune că în Noaptea Bobotezei, fetele nemăritate pot face predicții asupra a ceea ce le rezervă viitorul, folosind un ulcior cu apă neîncepută. Pentru aceasta e nevoie de trei fete care să meargă în puterea nopții până la un loc de unde izvorăște un fir de apă și
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în vacanțe, în contul ei, care era bolnăvicioasă și nu putea să meargă la muncă la fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
care leagă insula de uscat, la hoteluri și blocuri de locuințe reușind să încânte ochiul vizitatorului și să îl introducă într-o lume a trecutului. Din aceleași documente expuse în muzeu rezultă că principalele sărbători au fost: Crăciunul, Sfântul Vasile, Boboteaza, Ziua Viticultorilor, Paștele, Adormirea Maicii Domnului (Ziua Nessebarului), Sfântul Nicolae. Cu ocazia zilei orașului (Adormirea Maicii Domnului) dimineața se oficiază o liturghie în onoarea Fecioarei Maria, urmată de o procesiune condusă de către un preot care poartă icoana Fecioarei Maria, patronul
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
un „arhimandrit ot Argeș” într-un document de pe la 1785. Pe omul cu dragoste de pământul unde pentru prima dată a deschis ochii, privind din poala mamei icoana Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia busuiocului și agheazma Bobotezei, îl cheamă Titus Podea, fiul comerciantului Petre Podea, om gospodar, isteț la minte, cu un statut social de calitate printre locuitorii Domneștiului. Și iată că, după ce ani la rândul a putut aduce o rază de lumină unor copii nevoiași, prin
ALBUM DE SUFLET de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357184_a_358513]
-
străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ca atare. Calendarul creștin-ortodox se structurează în jurul a două sărbători fixe: Nașterea Domnului- Crăciunul și Învierea Domnului- Paștele în jurul cărora se grupează celelalte sărbători importante:Floriile, Rusaliile, zilele Sfinților, Boboteaza etc. Fiecare sărbătoare presupune anumite credințe, tradiții și obiceiuri în funcție de zona geografică. Să ningă-ncet deasupra ta cu picături de fericire Să fie visul tău un zbor de împlinire Povara vieții să-ți fie car cu sănătate Să-ți fie
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
6 decembrie; Ignatul când are loc sacrificarea porcului în gospodăriile oamenilor; Ajunul Crăciunului, 24 decembrie; Nașterea Domnului, Crăciunul, 25 decembrie; ajunul Anului Nou, 31 decembrie; Anul Nou, Sfântul Vasile cel Mare, Tăierea împrejur după Trup a Domnului în 1 ianuarie; Boboteaza (Botezul Domnului) din 6 ianuarie, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul în 7 ianuarie și Sâmbăta Sfântului Teodor din prima săptămână a Postului Sfintelor Paști. Prima mare sărbătoare din Postul Nașterii Domnului este Intrarea Maicii Domnului în biserică din 21 noiembrie
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
de an roditor este continuat în dimineața Anului Nou de Sorcova. Un alt obicei ce se desfășoară în ajunul Anului Nou constă în așezarea sub pernă de către fete a unui fir de busuioc sfințit pentru a-și visa ursitul. De Bobotează se sfințește de către preot apa. În săptămâna dintre Anul Nou și Bobotează preotul sfințește cu apă și casele oamenilor. Fiecare om așteaptă preotul cu o lumânare aprinsă în mână, dovada că fără lumină și apă nimeni nu se poate purifica
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
alt obicei ce se desfășoară în ajunul Anului Nou constă în așezarea sub pernă de către fete a unui fir de busuioc sfințit pentru a-și visa ursitul. De Bobotează se sfințește de către preot apa. În săptămâna dintre Anul Nou și Bobotează preotul sfințește cu apă și casele oamenilor. Fiecare om așteaptă preotul cu o lumânare aprinsă în mână, dovada că fără lumină și apă nimeni nu se poate purifica, nimeni nu descoperă calea adevărată. Obiceiurile de iarnă ajung la final în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
de regenerescență: „Măreață este uimirea, vibrația izvorului în cădere spre tine, inimă, nevăzut și necercetat Babilon al triunghiului sfânt!”; „Pământul din Tăcere s-a născut! Conacele inimii ard unul după altul!; „Respirația ta, Moarte, cu ochii scufundați în apa de Bobotează, a acestui vers ne-nțeles!”; „Numai de dorul miresmei tale mă schimb într-o floare cu aripi de aer de parcă-n poieni apa Cuvântului și-ar fi potcovit glasul cu vocabula Tăcerii...” Apa, ca de fapt toate simbolurile, poate fi
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
cald. Geaca asta e pentru la iarnă când vine zăpadă. - Ba nu, e pentru acum! Nu-mi place să aud copiii plângînd și nici nu mai aveam putere să o contrazic. Ieșim pe ușă . Anastasia era îmbrăcată că pe gerul Bobotezei. Afară erau 35 grade. Noroc că nu a trecut nimeni pe langă bloc să ne vadă. A stat puțin și s-a convins că e cald. Am dus haină groasă în casă și am plecat spre locul de joacă dintre
CĂLDURA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360135_a_361464]
-
fost justificată pentru liceeni și studenți, care trebuie să are Capitala pentru a ajunge la locul „chinului” cotidian. Nu mai vorbim de cei veniți din provincie. Guvernul Grindeanu (vine de la grindină!?!), deși se făcea că lucrează la foc continuu în preajma Bobotezei, s-a domolit după tragerea primei salve propagandistice cu „mărirea pensiilor”. O gulgută pe care rromânii au decriptat-o imediat, deoarece numai un milion, din cele peste cinci, au beneficiat nu de o creștere, ci de reintrarea în normalitate prin
TABLETA DE WEEKEND (183): GENERALUL IARNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340372_a_341701]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tableta poate crea un disconfort accentuat! În gerul aspru al Bobotezei, s-a născut, pe repede înainte, guvernul bicolor al României! Ca un ou roșu cu brâu galben! La șale. Mult mai obez ca precedentul, de parcă nu era suficient Parlamentul plin de lipide. Sper, ca noul guvern, preponderent sudist, să nu
TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340368_a_341697]
-
Acolo, tânăra domniță, întâmpinată de mama cneazului Moscovei Ivan al III-lea, Maria Iaroslavna, fu găzduită la mănăstirea Voznesenskaia, unde a rămas până la celebrarea cununiei. Ulterior, prin mijlocirea mamei țarului, doamna Olena (Elena) făcu cunoștință cu logodnicul ei, iar de Bobotează, la 12 ianuarie 1483, are loc căsătoria cu Ivan cel Tânăr, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel Mare (1482-1505). În toamna anului următor, la 10 octombrie 1483, Elena a născut un fiu, botezat Dimitrie
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
Una dintre marile sărbători creștine, cea mai veche închinată Mântuitorului este cea a Nașterii Domnului - Crăciunul. Sub spiritul său se desfășoară o perioadă legată de trecerea pragului de la timpul vechi la timpul nou, începând din ajun (24 decembrie) și până la Bobotează(6 ianuarie). Am avut bucuria de a-mi reaminti momente din miracolul, din farmecul acestei luminate și fermecate perioade din an, de semnificația ei, primind în dar o lucrare de referință, „Sărbătorile Românilor. Paștele și Crăciunul în icoane și cuvinte
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342208_a_343537]
-
registru, Nu ce fierb românii-n oală, Nici dacă țara mă vrea mort, Gropi de mai sunt în trotuar, În ce sătuce săli de sport, Să le mai facem în zadar, Ci dacă li se mai scoală, De Crăciun sau Bobotează, S-o mai pună de-o răscoală, Astă nație... “vitează”! M-aș împrieteni, că-i cazul, Cu rușii și cu polonezii, Ca să ardem, gratis, gazul, Că orez ne-or da chinezii. Cum iubesc arta burlească, M-ar tenta, de la poloni
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]
-
larg și cu ochii în zare. Am văzut marea Vămii. Goală de îți înghețau gleznele în ea. Plină, noaptea, doar de cei mai anesteziați dintre masculi. De aceia gata să impresioneze câte o tînără cu performanțele lor de înotători pentru Bobotează. Așa e în iunie, așa a fost și anul trecut. Nu vă speriați, n-am să pic în obișnuitul miraj corporatisto-vamaiot să mă plâng, ipocrit, de cât de mult s-a schimbat Vama și ce nefrecventabilă ar fi ea acum
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
Opinii Distractiv articolul Mihaelei Băran, il publicăm în întregime: Boboteaza rules! Here we go.... Aoleeeuuuu, că nu puteam să vă las așa.. Diseară e Boboteaza, bre maică și trebuie neapărat să ne ținem de tradiții, mdaaa.. Iată care sunt acestea: 1. În ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbați buni
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]