1,370 matches
-
domeniu. Minerii veniți la Moldova Nouă erau în mare parte cei localnici care lucraseră la minele de cărbune din Banat: Anina, Cozla, Baia Nouă (Eibenthal), Lupac, Secu dar și alții de la minele de minereuri din Dognecea, Ocna de Fier sau Bocșa. M-a impresionat în mod deosebit un miner localnic, Constantin (Tică) GOANȚĂ, care nu numai că era apreciat de toată lumea, avea un stil deosebit de a discuta cu oamenii, prietenos și colegial. Nu pot să trec fără a aminti de mereu
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
noiembrie 1953 în satul Ezer, Comuna Puiești, județul Vaslui. După anii 1950 se mută cu familia în Banat, la muncă la minele de la Ocna de Fier și Ciudanovița. A urmat cursurile școlii primare în Ciudanovița, apoi ale școlii profesionale din Bocșa, unde a înființat un cineclub. Încă de copil a fost îndrăgostit de film. Singura lui preocupare era vizionarea de filme. La 12 ani își cumpără un aparat de proiecție, apoi un aparat de filmat cu care a reușit să facă
BEN TODICĂ – ÎNTRE DOUĂ LUMI – A NOASTRĂ ŞI A LUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359254_a_360583]
-
sincerele noastre felicitări. Voi reda pe cei 19 autori din volum; Nicolae NICOARĂ Horea - Arad, Violetta PETRE -Constanța, Stancu Neculai -Iași, Ioana VOICILĂ DOBRE - București, Mihai LEONTE - Moldova Nouă, Rodica CERNEA - Galați, Lira(pseudonim) - Sibiu, Gabriel MATRANA - Iași, Elena HĂBĂȘESCU - Bocșa Montană, George PENA - Drăgănești - Vlașca, Adriana NEACȘU - Slatina-Olt, Delia STĂNILOIU-București, Elena GLODEANU-Câmpina, Florentina CRĂCIUN Fabyola -Vaslui, Elena PĂDURARU - Adjud, Mara alias Mărioara VIȘAN - Iași. Mulțumesc domnule Marin BUNGET pentru acest gest nobil. Nu te voi uita domnule Marin BUNGET, Cât
UN GEST NOBIL CU ADEVĂRAT PRIETENESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343715_a_345044]
-
să le promovez creațiile pe diverse site-uri, dar și prin volumele antologice menționate. Am publicat și public în continuare pe diverse site-uri literare de pe Internet creațiile mele mai vechi și mai noi. Activitate literară din reviste; Publicat în Bocșa culturală și Ecouri literare Vaslui. În revistele electronice AGERO din Stuttgart, Observatorul din Toronto, Nordlitera din Suceava, Visul Orăștie, Slova Creștina din Cluj Napoca, Confluențe românești...
PORTRET DE AUTOR ... MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340190_a_341519]
-
participarea în spectacolele de teatru, folk și folclor de la Filarmonica de Stat „Transilvania” și Casa de Cultură a Studenților, unde am cântat și petrecut alături de cei mai buni artiști clujeni ai vremii în frunte cu Maeștrii Dumitru Farcaș și Ioan Bocșa. Compozițiile mele cele mai apreciate de media și de public au fost mereu cele pe versuri populare vechi precum „Blestem”, „Cucul”, „Mai Bădița Bădișor”; apoi „Romanța de Toamnă” (versuri - Adrian Păunescu), „Acum” (versuri - Alexandru Micu), „Colinda” (versuri - Lucian Blaga). În
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
data pe scenă, alături de Ansamblul Doina Mureșului din Arad. Am debutat într-un spectacol folcloric, în cadrul Târgului de pe Muntele Găina, în anul 1999. Erau mii de oameni prezenți, iar eu urcam pe scenă alături de Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Nineta Popa, Sava Negrean Brudașcu, Ionuț Fulea.... era un sentiment care îmi tăia răsuflarea. A urmat un termen de durată până la etapa înregistrărilor? Am înregistrat la scurt timp primul compact disc de optsprezece cântece, „Măiculița mea, bătrână”, alături de orchestra ansamblului
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
Baianova; Bambi; John Banu; Ana Barbu; Marga Barbu; Mariana Barcan; Monalisa Basarab; Ioan Batinaș; Andreea Bănică; Ștefan Bănică; Tita Bărbulescu; Artemiza Bejan; Lamia Beligan; Radu Beligan; Pascal Bentoiu; Ducu Bertzi; Ion Besoiu; Veta Biriș; Rodica Popescu Bitănescu; Dan Bitman; Ioan Bocșa; Florin Bogardo; Saveta Bogdan; Zinaida Bolboceanu; Bordo; Cornel Borza; Elisabeta Bostan; Tamara Buciuceanu-Botez; Anamaria Botezatu; Nicolae Botgros; Florica Bradu; Sava Negrean Brudașcu; Marius Brutaru; Angela Buciu; Tania Budi; Smaranda Oțeanu Bunea; Maria Butaciu; Maria Buză; Floarea Calotă; Nicolae Caragia; Ion
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
operă, chiar s-a și pregătit pentru Conservator, dar iubește prea mult folclorul, a avut și are în jurul său artiști mari din lumea magnifică a folclorului care nu l-ar fi pierdut pe un drum lăturalnic: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Marioara Murărescu, Elise Stan, Veta Biriș, Sanda Negrean Brudașcu, Gheorghe Turda, Dumitru Fărcaș... Putea Ionuț Fulea să iasă din front, cu asemenea garnizoană?! Într-un timp în care muzica a luat-o brusc, din 1989, spre propria extincție, pe când folclorul
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
femenină- acad.prof.univ.dr.Ștefania Kory Calomfirescu” Recentă ședința a Cenaclului literar “ Radu Stâncă“ , (ce a avut loc în data de 8 martie de Ziua Internațională a Femeii), din cadrul Centrului multifuncțional de servicii integrate pentru vârstnici nr.2 din Cluj-Napoca (coordinator Ligia Bocșe), patronat de Liga Scriitorilor Români, a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, presedintele național al Ligii Scriitorilor și al cenaclului mai sus amintit, care a anunțat ordinea de zi. În cadrul medalionului literar” Mărțișor pentru o personalitate feminină- Ștefania Kory
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378050_a_379379]
-
a personalităților din acest domeniu. În a doua parte a ședinței, Al.Florin Țene a citit un ciclul de poezii, intitulat “ Mama, fiord al apelor liniștite“, iar Gheorghe Șoptirean,Titina Nica Țene, Vasile Sfârlea, Ioan Nemeș, Nicolae Pătrașcu și Ligia Bocșe au citit din creațiile lor dedicate femeii și anotimpului primăverii. Viitoarea ședința va avea loc miercuri, 5 aprilie, orele 11, având ca temă viață și opera lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: La cenaclul RADU STÂNCĂ / Al
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378050_a_379379]
-
prezenta, poti scrie? întreabă primarul Io Io Io. - Daaa! răspunde secretara. - Na, atunci scrie; Proces verbal...încheiat azi...treci dată, anul 2020, între...și treci toate cele cinci firme prezente la licitație; firma din Anina, firma din Caransebeș, firma din Bocșa, firma din Oravița, firma din Reșița, SC Io Io 2 srl...și Primăria Reșița. Obiectul licitației; alegerea unui antreprenor care să coordoneze toate lucrările publice ale primăriei. - Cine ne garantează că pentru integritatea acestei licitații diferența dintre vorba și faptă
PRIMARUL, EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374130_a_375459]
-
licitație! Acum, am la mâna; degetul mare, policele, degetul arătător, indicele, degetul mijlociu, medius, degetul inelar și degetul mic, auricular. Firma din Anina este degetul mare, firma din Reșița este degetul arătător, firma din Caransebeș este degetul mijlociu, firma din Bocșa este degetul inelar, iar firma din Oravița este degetul mic. Acum închid pumnul și toate degetele stau strânse în pumnul meu. Acopăr pumnul cu această batistă, batistă stă peste pumnul închis și nu mai văd nimic din ce fac degetele
PRIMARUL, EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374130_a_375459]
-
de investitor permanent în zonele defavorizate, înainte de 1 iulie 2003, dupa cum urmează: * Pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Bălan), până la 31 decembrie 2008; * Pentru 22 zone defavorizate (Comănești, Bucovina, Altân Tepe, Filipești, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocșa, Moldova Nouă-Anina, Baraolt, Apuseni, Ștei-Nucet, Borod Șuncuiuș-Dobrești-Vadu Crișului, Popești-Derna-Aleșd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Bălan, Sărmășag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borșa-Vișeu, Rodna) până la 31 decembrie 2009; * Pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copșa Mică), până la 31 decembrie 2010. ==> perioadă de tranziție, până la 31 decembrie 2011, pentru aplicarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să-și convertească înverșunările în sarcasme. Numai că, în
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
în condițiile unei bune organizări, a unei bune dotări tehnice, a unui bun material uman. În afară de C.S. Reșița, mai multe întreprinderi mari au folosit munca noastră. Pe bază de contracte, am aplicate teste psihologice și am făcut evaluări socio-psihologice la Bocșa (Întreprindere Constructoare de Mașini cu 5.600 de angajați), Moldova Nouă (mină de cupru cu 4.000 de angajați) și din nou Reșița (întreprindere constructoare de mașini cu 12.000 de angajați). Întreprinderea Siderurgică din Oțelul Roșu, cu 5.600
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
, Constantin (21.V.1875, Bârlad - 25.VI.1921, Bocșa Montană, azi Bocșa), filolog, bibliograf și traducător. Absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1891), L. se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, luându-și licența în 1894. Pleacă la Paris cu o bursă acordată de
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
, Constantin (21.V.1875, Bârlad - 25.VI.1921, Bocșa Montană, azi Bocșa), filolog, bibliograf și traducător. Absolvent al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1891), L. se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, luându-și licența în 1894. Pleacă la Paris cu o bursă acordată de Ministerul Instrucțiunii Publice
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
preot. Urmează liceul la Timișoara (1892-1897), Becicherecul Mare (1897-1898) și la Beiuș (1898-1900), apoi cursurile Institutului Teologic din Caransebeș (1900-1903). După absolvire, se căsătorește cu Livia Blajovan și este hirotonit diacon la Lugoj, iar în anul 1911 devine protopop al Bocșei. Este condamnat de autoritățile austro-ungare la zece luni de închisoare pentru „delicte de presă” (1907). Face parte din redacția ziarului „Drapelul” din Lugoj, în 1919 și în 1920, când publicația e suprimată de cenzură. Între 1923 și 1929 editează la
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Este condamnat de autoritățile austro-ungare la zece luni de închisoare pentru „delicte de presă” (1907). Face parte din redacția ziarului „Drapelul” din Lugoj, în 1919 și în 1920, când publicația e suprimată de cenzură. Între 1923 și 1929 editează la Bocșa ziarul „Drum nou”. Debutează în „Drapelul” (1902), sub pseudonimul Sorin, cu legenda Stâlpii lui Alexandru Basarab, colaborând apoi la „Neamul românesc literar”, „Viața românească”, „Pagini literare”, „Banatul”, „Cosinzeana” ș.a. A mai semnat Socol Banc, I.T. Mugur, Radu Roman. Debutul editorial
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
condusă de Dimitrie Gusti. Dintr-o mai lungă listă de colaboratori pot fi amintiți V. Adăscăliței, Ion T. Alexandru, István Almási, Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile Tudor Crețu, Paul P. Drogeanu, Nicolae Dunăre, Constantin
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Ion Cristoiu, București, 1994; Un an sub Ciorbea, București, 1998; De la marea schimbare la marea dezamăgire, București, 2001; Stare de gr(e)ație, pref. Eugen Simion, postfață Ion Rotaru, București, 2001; Giuleștina și ai mei, București, 2003. Culegeri: Ești mică, Bocșă, București, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Tandrețe maximă”, LCF, 1981, 50; Constantin Sorescu, „Poeme pricinoase”, SLAST, 1984, 9; Mariana Codruț, „Poeme pricinoase”, CL, 1984, 2; Valentin F. Mihăescu, „Poeme pricinoase”, LCF, 1984, 17; Radu Călin
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]