989 matches
-
Ilona Szenik, Gh. Petrescu, Zamfir Dejeu, Mircea Bejinaru, Folclor muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978; Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Cântecele și poveștile Oltului, pref. Ioan Șerb, București, 1979; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Ligia Bârgu Georgescu, Antologie de lirică populară românească, București, 1980; Vasile Doniga, Folclor din Maramureș, postfață Mihai Pop, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Vasile Gh. Popa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Și atunci se așeză lângă el pe pat un comunist, implicat în grupul Pătrășcanu, evreu pasionat de folclorul românesc, un om de cultură rafinat, care se străduia aproape zilnic să ne convingă de marile valori ale cântecelor noastre populare. Știa bocete de o frumusețe care te înfiora, cântece tragice de despărțire, de dor, de nuntă, unele sublime, altele brutale și grotești, cum nu auzise nimeni niciodată. Visul lui era să fie eliberat și să fie numit șef la un institut pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
1913, parțial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
material, fără îndreptări și adausuri, precum au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de cărturarii din vechiul Regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
înecat drumurile, / Cât de adânci îi sunt ochii / În care zările mi le-am stins”. Menită a nu se înfăptui pe pământ, ci în cer, nunta devine o însoțire de felul celei din balada Miorița și epitalamurile se preschimbă în bocete. Volumul Moartea în cetate (1943) e un lung lamento: „Suntem față în față și, totuși, între noi / E-o punte pe care nici pasul viilor, nici pasul morților n-o poate trece, / Ci numai pasul îngerilor. Dă-mi mâinile, te
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
ca un fluture cu Faina-Fafocika-Papocika-Fidji. Cuvintele spuse de Rodica Mandache nasc imagini scurte, ca niște flash-uri, de o tensiune aproape insuportabilă. Istoria oamenilor din Georgia se topește în zbuciumul unei familii. Femei cu neliniști, cu vise și neîmpliniri, cu bocete și sexualitate suspendată, înmormîntări trucate, avorturi, nunți amînate, ani și ani care trec prin fața noastră cu tot ce a fost greu și umilitor în comunism, cu tot ce au putut oamenii să-și salveze. Ființa, zborul, poate inocența. Rodica Mandache
Fafocika- Papocika by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6037_a_7362]
-
de unde, venind dinspre clădirea "Presei Libere", se aude un fel de geamăt deznădăjduit aducând puțin cu vocea lui Gabriel Liiceanu într-un talk-show la Realitatea Tv: - Și tu, Antohi, fiul meu? A, nu - scuze! De fapt e un fragmențel din bocetul GDS-ului învățat de la strămoșul Cezar... Iar crainicul Jurnalului, cu voce egal-imperturbabilă, continuă citând din ziarul "Cotidianul" spusele gedesistului: "Am turnat la Securitate..." Însă tot prietenul zice: - Ai văzut, bădiuțule, ce înseamnă un adevărat cărturar? Socră-sa, crezând că se schimbă
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
conține incredibilele rînduri (deloc ironice!) "Era, la dreapta zeului (i.e. Nichita Stănescu - n.C.I.), inspiratoarea, muza, personajul care guverna istoria personală a marelui scriitor." - iar din Jurnalul suedez e selectată reacția la moartea Zeului și comentată astfel: Este aici unul dintre bocetele cele mai frumoase ale literaturii române. Jurnalul suedez este, în întregul său, un legămînt de sărăcie, castitate și supunere - un gest de femeie care se supune, cu mîndrie, Eroului pe care îl divinizează. în fond, Gabriela Melinescu își asumă condiția
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
Marin Preda, Harry Brauner apare ca personaj, despre care se spune că era un "evreu pasionat de folclorul românesc, un om de cultură rafinat, care se străduia aproape zilnic să ne convingă de marile valori ale cântecelor noastre populare. Știa bocete de o frumusețe care te înfiora, cântece tragice de despărțire, de dor, de nuntă, unele sublime, altele brutale și grotești, cum nu auzise nimeni niciodată".
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
se mai știe cu siguranță nici măcar cum suna limba geto-dacilor, nimic nu garantează că primii locuitori ai actualului teritoriu al României ar fi fost în stare de asemenea subtilități artistice. Simțindu-și sfârșitul aproape, Ovidiu ajunge să invoce un superb bocet de înmormântare, și el însă greu de trecut în contul culturii geto-dacilor. Pe de o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la un moment dat chiar de Marin Mincu într-un an pasaj din
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
teritoriu al României ar fi fost în stare de asemenea subtilități artistice. Simțindu-și sfârșitul aproape, Ovidiu ajunge să invoce un superb bocet de înmormântare, și el însă greu de trecut în contul culturii geto-dacilor. Pe de o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la un moment dat chiar de Marin Mincu într-un an pasaj din roman) și, pe de altă parte, fără a fi lingvist, nu poți să nu observi în acest bocet
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața morții (invocată la un moment dat chiar de Marin Mincu într-un an pasaj din roman) și, pe de altă parte, fără a fi lingvist, nu poți să nu observi în acest bocet preponderența lexicului de sorginte latină: În așteptarea clipei decisive, mi-am adus aminte brusc de cântecul bradului, rostit monoton, pe două voci, la căpătâiul defunctului, care e mult mai profund decât epitaful meu. - Bradule, bradule,/ Cin ți-a poruncit/ De
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Plecase tăcută, într-o zi posomorậtă, cậnd nori hidoși de plumb brăzdau cerul cenușiu, cậnd frunze îngălbenite de vreme cădeau îndurerate de pe copaci, cậnd picături grele de lacrimi zăboveau pe florile triste din fața casei. O ploaie rece de plumb însotise bocetele celor rămași să-i fie dragi doar lui, celui ai cărui ochi mă priveau acum intrigați... Vizibil emoționată, am încercat să-mi ascund durerea, căci suferința lui Yon devenise acum și a mea. În copilărie, pe mine mă încậntau copacii
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
stă pe câmp nestrânsă, putrezește de ploi sau o mănâncă vitele fruntașilor. El sărmanul se zbuciumă, aleargă în toate părțile, urmărit de execuție, ca să poată {EminescuOpXII 306} găsi bani și în cele din urmă se duce acasă, disperat, și, în bocetul femeii ș-a copiilor, își ia vaca, boii, așternutul, tot ce găsește, și le duce de le vinde cu cât se îndură să-i dea cineva. Cârciumile, primăria, satul gem atunci pline de precupeți, de măcelari cari au alergat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mărturisim, să arătăm pocăință și ne va ierta. El pe toate le dă În dar, Însă așteaptă pocăința. Le amintește celor chemați la pocăință, că este mult milostiv și Îndelung răbdător: ,,Încingeți-vă și vă tânguiți, voi preoților, izbucniți În bocete, voi slujitori ai altarului! Intrați În templu și petreceți noaptea În sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu, căci prinosul și jertfa cu turnare au fost Îndepărtate din templul Dumnezeului vostru” (Ioil 1, 12-13). Poporul necredincios, nu a luat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți că vrei și simți că nu mai poți. Noi ne-am pierdut pe drum de-atâta timp, Tot rătăcim, bezmetici, printr-o plagă, Îndurerați, bolnavi, lipsiți de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
doare gura Atunci când facem glume fără sens. Schimonosiți de patimi contra cost Ne deplasăm, cu lăutari, spre moarte, Călcăm pe vise și pahare sparte, Fachiri ratați și condamnați la post. Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-o doară Și simți că vrei și simți că nu mai poți. 15 septembrie 2011 După cules sângele viei s-a vărsat în butoaie sunt pregătit sufletește pentru o transfuzie atemporală
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
prostie, ce să mai zic de altele. Am încercat să-I explic și fratelui vostru câte ceva, dar gândirea lui e la fel de dreaptă precum e jetul pe care-l face un bețiv când se ușurează. Și uite-așa a continuat cu bocetele și profețiile ei rău-prevestitoare. Nu avea nevoie să-l câștige de partea ei pe Simon; în ceea ce privește această chestiune, era întru totul de acord cu ea. Nu avea de gând să se anunțe pe față pentru că ținea la Mama, dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nici mâncare... Raluca: Sunt aici, și vii! Iar Vulpea este plecată. Miki: Atenție, vine Roșcata împreună cu Lupul. Raluca: Să ne ascundem, și să le pregătim o întâlnire trăznet. (se ascund; apar Vulpea și Lupul veseli, dansând; se opresc și ascultă „bocetele” puișorilor: Noi stăm la închisoare/ N-avem apă, nici mâncare...) Lupul: Mâncare?! O să vă dăm noi! Cum îi pregătim: fierți, prăjiți? Vulpea: Stai! Lupule, mie mi se pare că ceva nu-i în regulă; simt un miros de om, de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
zeul nostru protector : nu pentru mine, nici pentru el , ci pentru tine, dragul meu te-ar fi lăsat să mori de foame. Mergeam încet, plângând și rugându-mă. Amețisem de la vaietele bocitoarelor și sunetele ascuțite ale instrumentelor muzicale, ca un bocet fără sfârșit... M-au suit pe rug. Au aprins focul. Închisesem strâns ochii, să nu mai văd nimic. Nu mai vedeam nimic. Dar mă rugam mai departe. Și deodată s-a făcut tăcere. Băiatul : Și ? Mama: S-au repezit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
evreilor din „trenul morții”. Închiși În casele lor, supuși unui regim de Înfricoșare și teroare, În timp ce camioane pline cu cadavre treceau oră de oră prin fața ferestrelor lor, Își așteptau și ei sfârșitul. Nu se poate descrie ceea ce au simțit - numai bocetele femeilor, după datinile Îndoliaților, În cimitirele evreiești din Moldova, care se auzeau la trecerea camioanelor, ar fi putut reda În parte sentimentele lor de atunci. Capitolul opt Roman XE "Roman" „Trenul morții” a parcurs distanța dintre Târgul Frumos XE "Târgul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Iași, În special, au trebuit ajutați În mod discret”. Semnul de recunoaștere al evreilor din Iași a devenit mersul zilnic, cu Încetineală, al mulțimii care se aduna timp de peste o oră la cele trei cantine ale Comunității, În așteptarea prânzului. Bocetele și agitația femeilor, relatările (În așteptarea la coadă) despre masacrele din cartiere - toate erau povestite În timp ce polițiști din oraș supravegheau mulțimea, fiind, ca de obicei, prezenți oriunde era o „adunare” evreiască pentru a ține sub observație o populație „ostilă” În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
p. 88. 241 Declarația lui Ștrul Solomon Weiss XE "Solomon Weiss, Ștrul" la Siguranța din Roman XE "Roman" , 1 martie 1945, ibidem, p. 137. 242 Solomon Ledenhendler XE "Ledenhendler, Solomon" , proprietarul unei Întreprinderi din târg, a auzit dimineața „gemete și bocete” ale evreilor care cereau apă, și a trimis un român să le dea apă - „dar el a fost alungat de soldații care au Însoțit trenul” (declarația lui Solomon Ledenhendler XE "Ledenhendler, Solomon" la Tribunalul Poporului din Iași, 27 iulie 1945
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]