831 matches
-
1877 cere să fie primit, ca unul ce slujise scena încă din 1845, societar al Teatrului Național, însă demersul rămâne fără rezultat. În timpul războiului din 1877-1878, pe vară, își alcătuiește o trupă cu care dă spectacole la Podul Mogoșoaiei. Actorul boem, de remarcabil talent, interpret de roluri în comedii și vodeviluri, se săvârșește din viață aproape uitat. C., acest histrion prin vocație, nu a fost decât un dramaturg improvizat. „Canțonetele” sale, scrise în maniera celor ale lui V. Alecsandri, sunt rareori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
Bucur, istoria fundării Bucureștilor (Al.Pelimon).Anii următori se remarcă prin publicarea unor serii de romane dintre care, unele suscintă interesul cititorului nu atât prin arta compozițională cât în special, ca documente de epocă. În 1860, Pantazi Ghica publica Un boem român, în 1861, Radu Ionescu edita Don Juanii din București, iar în 1862, apărea Elena de D.Bolintineanu. Ultima creație literară este un roman original, care impresionează prin varietatea datinilor noastre specific naționale.Totodată, Elena este un roman superior altor
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
boemă. Ea este surprinsă în procesul maturizării, experiența primei iubiri având un rol modelator. Pentru Otilia, dragostea este un sentiment încântător, dar fragil, care sar destrăma sub povara libertății îngrădite și a luptei dure pentru existență, pentru succes social. Spirit boem, însuflețit de muzică, de lux, de nostalgia unor călătorii în spații exotice, eroina nu este gata să aleagă o existență de privațiuni în numele iubirii. În mijlocul unei lumi care ar putea s-o schimbe în rău, Otilia se teme că dragostea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1882, București), gazetar, prozator și autor dramatic. Era unul dintre copiii Mariei (n. Câmpineanu) și ai marelui logofăt Dimitrie (Tache) Ghica. Învață, ca și fratele său mai mare, Ion Ghica, la Colegiul „Sf. Sava”, fiind apoi (1846) trimis la Paris. Boem, iubitor de petreceri și mare amator de aventuri galante, G. își neglijează studiile. De la Nicolae Bălcescu, al cărui secretar particular devine, prinde însă gust pentru studiul istoriei și, în 1847, se angajează secretar al „Magazinului istoric pentru Dacia”. În 1848
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o colecție de portrete contemporane. Ca romancier, G. nu este de ignorat. Din lecturi (Scènes de la vie de bohème de Henri Murger) și din amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur teoretic efectuează o scurtă incursiune în literatura română, pornind de la folclor. Ar fi una din primele schițe de istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
reflectând formele tot mai complexe ale vieții sociale, precum și maturizarea literaturii unei țări. Deosebind mai multe tipuri - istoric, psihologic și de moravuri -, autorul optează pentru acesta din urmă. SCRIERI: Cămătarul, București, 1858; O lacrimă a poetului Cârlova, București, 1858; Un boem român, București, 1860, reed. fragm. în PRR, 171-189; Don Juanii din București, reed. fragm. în PRR, 191-202, reed. în Radu Ionescu, Scrieri alese, îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1974, 316-381; Iadeș, București, 1866; Sterian Pățitul, București, 1866. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
fizic este reliefat, în epilogul al II-lea, cu prilejul morții tânărului pilot: "blond, cu obrazul limpede, cu trăsături regulate și evidente ca un cap de statuie grecească". Deși cei din jur vedeau în el un om plin de bani, boem, snob și prost, în realitate era un intelectual lucid, introvertit inteligent, cu experiență de viață, fost diplomat, pilot ambițios, sportiv talentat. Fred Vasilescu este tipul personajului camilpetrescian intelectual lucid, autoanalitic, hipersensibil. El o părăsește pe Doamna T. care-i este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
suferință. Moartea și iubirea lui rămân pentru noi o mare taină. Fred Vasilescu e un personaj dinamic, multidimensional, care se construiește printr-un joc de aparențe și esențe. În jocul oglinzilor paralele, apare diferit în conștiințele celorlalți. Pentru "bandă" este boem, snob și prost, pentru Emilia Răchitaru, un "client" cu "relații", autorul remarcă la el delicatețea, loialitatea. Doamna T. îl iubește sincer, îi simte sensibilitatea superioară. Tânărul are suficiente calități, dar nu face parte din categoria învingătorilor. Unica împlinire în care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
socială. Pe plan general, suspiciunea și neîncrederea între oameni domină psihicul majorității populației. Singura consolare constă în faptul că iranienii, de-a lungul istoriei lor multimilenare, au învățat și s-au obișnuit să suporte cu stoicism greutățile, fiind un popor boem, pașnic și răbdător. 9) Începând din anul 1965 și până la pensionarea din 1991, autorul a lucrat în Comerțul Exterior, până în 1979, numai la import, iar după aceea și la export. A contribuit la realizarea unui număr mare de unități economice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o va absolvi în 1965. Lucrează ca asistent la Institutul Pedagogic din Constanța (1965-1967), redactor la revista „Tomis” (1967-1974), bibliotecar principal la Biblioteca Județeană din Constanța (1974-1976) și ca profesor de liceu, ducând apoi, ani în șir, o existență de boem incurabil. Și-a luat doctoratul în filologie. Debutează cu versuri la „Iașul literar” în 1960, colaborând cu critică și versuri și la „Argeș”, „Ateneu”, „Orizont”, „Tomis”, „Viața românească”, iar cu publicistică la „Dobrogea nouă”. Cronicile literare, publicate ani în șir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
340-341; Nicolae Manolescu, Psihologie și romanesc, RL, 1978, 25; Dan C. Mihăilescu, Critica romanului psihologic, TR, 1980, 38; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 137-140; Ștefănescu, Jurnal, 62-63; Grigurcu, Critici, 413-420; Simuț, Diferența, 97-102; Grigurcu, Între critici, 280-284; Vasile Andru, Un boem atipic, VR, 1995, 5-6; Rachieru, Poeți Bucovina, 370-371; Dicț. scriit. rom.,III, 893-894; Alex. Ștefănescu, Alexandru Protopopescu, RL, 2003, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289048_a_290377]
-
Jurnal nu a fost doar un act de cruzime comis în public, ci că ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice ale ființei sale. Poate chiar i-a tăiat viața în două, făcându-l să se despartă de Petru cel boem, de risipitorul harnic care era, și care nu putuse pune laolaltă nici măcar câțiva bănuți din inteligența lui între coperțile unei cărți. Poate că vorbele acelea crude l-au îndârjit și se va fi gândit poate că „o să ne arate el
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
R1b1). Cei mai mulți și-au continuat drumul mai încolo, spre marginile Europei. Cele trei triburi nu au mai mers împreună, ci s-au despărțit, luând-o fiecare pe trei direcții diferite. Spre sud vest s-au îndreptat italicii, spre nord vest, boemii / central europeni, care au generat grupul germanic, iar spre vestul extrem, celții care s-au dovedit și cei mai ingenioși. Celții au descoperit metode de extragere și prelucrare a metalelor pe baza cărora au fondat civilizațiile avansate La Tene și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
existent. Astfel, se impune a avea în vedere nu doar originea micro asiatică a grupului, ci și angrenarea prin mișcarea sa a altor genotipuri din sud vestul Asiei prezente deja în Balcani (Hg J2 și G2). Grupurile italo celtic și boem nu au participat efectiv la acest proces deoarece ocupau o poziție periferică în aria carpato panonică. Celălalt frate vitreg (R1a) a avut mai mulți fii. Unul a luat-o spre sud, fiind strămoșul populațiilor indo iraniene. Altul s-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
îl împinge pe erou către o perspectivă sumbră. Pablo Ghilgal este însemnat de natură cu o cocoașă; cocoașa poate fi interpretată și ca un stigmat al populației evreiești, pe care C. o vede condamnată a fi altfel decât ceilalți. Mediul boem, al cărui răsfățat este Pablo, oferă o imagine stridentă, de colorit violent, cu personaje și sentimente configurate în linii îngroșate, rezonând sarcastic. Mai toate personajele principale ale lui C. sunt de extracție iudaică; prin ele prozatorul traverseazâ două lumi: târgul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
tocmai dreptul de a visa și de a-i face și pe alții să viseze îi este luat. Dacă tinerețea lui Dimitrie Stelaru este sub semnul boemei, mai târziu, pare să nu mai rămână aproape nimic din imaginea de poet boem, erant și frondeur. Gabriel Dimisianu îl evocă așa cum îi apăruse atunci când l-a întâlnit în redacția revistelor Uniunii Scriitorilor din Ana Ipătescu 15222. În ceea ce privește opera poetului, se poate observa că Dimitrie Stelaru dezvoltă un discurs al reveriei, e o mitizare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
după propria mărturie, apropiată de onirism. Aceste idei se reflectă și în opera sa prin prelungirile realului într-un spațiu imaginar. Dacă Geo Dumitrescu încerca să-și demitizeze propria existență, Dimitrie Stelaru pare să procedeze exact invers. Imaginea de poet boem este cea pe care el însuși și-o creează și pe care o imprimă și asupra celor din jur, făcând dificilă descoperirea adevărului. În realitate, poetul pare diferit de imaginea pe care a lăsat-o (existența sa fiind marcată și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prezentare de Vasile Igna, Editura Universal Dalsi, București, 2001. 221 Nicolae Scurtu, "Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru", în România literară, nr. 26/iulie 2011. 222 "Altă (și altfel) de imagine a diminuării și înfrângerii oferea poetul Dimitrie Stelaru, fostul boem cumințit de boli și de înaintarea în vârstă. Aducea câte o poezie scrisă înghesuit pe o foaie îngălbenită, răsufla greu și aproape își pierduse vocea. Venea însoțit de o soție-protector dobândită cam prea târziu și de copilul lor, un băiețaș
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cei trei ani de muncă narativă nocturnă din viitoarele 1001 de nopți. BEAT GENERATION Numele aparține mai puțin decât unei întregi generații, mai precis unui grup de artiști newyorkezi, colegi la Universitatea Columbia, dar mai ușor de găsit în foarte boemul pe atunci Greenwich Village din centrul Manhattan-ului. Erau inițial un grup de tineri nonconformiști, în căutarea unei noi viziuni de viață (cuvinte precum revelație și viziune abundă în retorica lor, vezi Kerouac sau Ginsberg), manifestând o reacție de sfidare a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în care Ginsberg citește pentru prima oară poemul "Howl". Acest poem și autorul său se vor bucura curând de un succès de scandale, ca urmare a mediatizării procesului de obscenitate intentat de un procuror din San Francisco în 1957. Stilul boem al celor din generația beat, viața lor on the edge, exacerbarea spontaneității, experiența drogurilor și a misticii religiilor orientale, vor pregăti ceva ce poate fi numită o generație, ținând seama de amploarea și importanța ei în cultura americană din a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a își înlocui propriul nume de familie (de fapt, numele tatălui, Zimmerman de la Zimmerman Furniture and Appliance Co), Bob Dylan începe să cânte folk în cafenelele din localitatea natală, Hibbing, Minnesota, după care, în 1961, fuge de afacerile Zimmerman până în boemul Greenwich Village din Manhattan (poeții Beat tocmai fugiseră după Ginsberg din Greenwhich Village spre îndepărtata Californie). Este descoperit de Columbia Records, unde imprimă primul său album în 1962, care nu anunța o revoluție muzicală. Următorul album, The Freewheelin' Bob Dylan
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și cântăreață de folk, country, rock, hard rock, rock psihedelic, blues-rock. A fost mai întâi atrasă de muzica afro-americană, cântăreața de muzică blues Bessie Smith fiind primul său idol muzical. Născută în Texas, Joplin ajunge în California, mai precis în boemul cartier Haight-Ashbury (vezi) din San Francisco în 1963, frecventat deja de comunitățile (și comunele) hippie, unde încă mai bântuia spiritul nonconformist al grupului (dacă nu al generației) Beat, o altă sursă de inspirație pentru atitudinile contestatare ale cântăreței. Următorii doi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
new-yorkez, fondat în 1955, ce decernează premiile Obie (vezi) pentru realizări teatrale deosebite, și care a primit, la rândul său, numeroase premii de excelență în domeniile pe care le acoperă. Inițial, avea ca target audience lumea artistică și zona din jurul boemului Greenwich Village (lista prozatorilor și poeților, pe lângă cea a jurnaliștilor, care au publicat aici este impresionantă), dar a dobândit de-a lungul anilor o circulație națională, prin calitatea demersurilor sale variate, promovând un jurnalism de investigație și vederi liberale. VONNEGUT
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Victima societății) îi apare tot atunci în „Portofoliul român”. Citea mult și fără metodă, călăuzit însă de intuiție și de gust. Cafeneaua literară a jucat un rol decisiv în formarea sa. La „Fialkovski”, la „Bulevard” și „Kübler”, într-un mediu boem frecventat de profesori, actori, scriitori, el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
Arsene, Dan Petrașincu și G. Călinescu (Definiții pentru o nuvelă). Publicistica dau Dumitru Hâncu, Mircea Mancaș, Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din Maiakovski și Nazim Hikmet apar nesemnate, în vreme ce V. Cristian tălmăcește din Jules Supervielle, iar Gh. Dinu din poezia bulgară. Silvian Iosifescu și Octav Șuluțiu fac bilanțul mișcării literare, iar F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]