1,026 matches
-
Nicolae Grigoraș (n. 1913, Drăceni, jud. Baia de altădată - m. în București, 1969). Geolog, prof. univ. dr. docent la Universitatea București; explorator al zăcămintelor de petrol în țara noastră, Grecia, Egipt, Yemen și Algeria. 481 Ioan Hudiță (n. 1896 în Bogdănești, jud. Baia, azi jud. Suceava - m. 1982, București). Istoric, cadru universitar. 482 Mihai Cămăruț (n. 1904, Liteni, jud. Suceava - m. 1981, Iași) - Pictor, cadru universitar, conferențiar. 483 Dimitrie Loghin (n. 1910, Botești, jud. Baia, azi jud. Suceava - m. 1982, Suceava
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
BĂLĂȘEL, Teodor (7.XI.1869, Bogdănești, j. Vâlcea - 30.I.1941, Ștefănești, j. Vâlcea), folclorist. După ce a urmat cursurile Seminarului de la Râmnicu Vâlcea (1885-1889), a fost învățător (din 1889), diacon (din 1892) și preot paroh (din 1894) în comuna vâlceană Ștefănești. Împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor, G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab un sat pe Bogdana. Dar localitatea este, cu siguranță, mai veche, ființând din epoca lui Alexandru cel Bun. Toponime cu forme ca Bogdana, Bogdanul, Bogdănești, Bogdăneasa, Bogdănița se întâlnesc în special în Moldova (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui), dar și în alte regiuni din țara noastră. Potrivit tradiției locale, în vechea așezare s-au stabilit călugări, iar în 1670 a fost zidită mănăstirea Bogdana
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul, s-a înființat și o nouă localitate foarte importantă, numită Mănăstirea Cașin (Cașinul, Cașinului ). La 1864
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de stânga al râului Cașin. Cel mai vechi document de atestare a satului datează de la 5 iulie 1776, când domnitorul Grigore Ghica menționează într-un act satul cu acest nume. În 1875, comuna a fost desființată, fiind integrată celei numite Bogdănești. În 1865, numără 130 de case, iar în 1871, 650 de locuitori. Ca și în alte cazuri, numele satului are la bază pe cel al apei. Et.: slv. Kurica “vale frumoasă”. DĂRMĂNEȘTI, fostă comună, în prezent oraș, situată în zona
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cărora va trăi pentru totdeauna. DONOSE, VICENȚIU (1942-2001) PROZATOR Scriitor și publicist, Vicențiu Donose a fost tenace și devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet. S-a născut la 6 februarie 1942 în satul Buda, comuna Bogdănești, județul Vaslui. Clasele primare lea urmat în satul său natal, iar cele gimnaziale în comuna Costești, județul Vaslui. După terminarea Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui (1955-1959) a devenit student al Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
listă de numărul fiecăruia pe unde se află sau de aceia cari nu sau putut depune toți la casarma călărașilor”. Iată rezultatele căutărilor vrednicului comisar Holban: „1) Carp Ion (reangajat din nou În armată); 2) Jecu Ion (la grădină la Bogdănești); 3) Cracea Ion (dus la casarmă se anecseasă chitanța); 4) Bleoju Anton (ține de Desp. I); 5) Mihai Costachi (idem); 6) Iliescu Gheorghe (se anecseasă chitanța); 7) Căprariu Ion (ține de Desp. I); 8) Rotariu Neculai (se anecseasă chitanța); 9
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rus), am considerat că e bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bine a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vechi dar autoritățile comuniste erau hotărâte să facă o „curățenie” generală, chiar și printre domnitorii români: „Școala de 8 ani <<Dr. Petru Groza>> din com. Popeni - Școala de 8 ani com. Popeni; Școala de 8 ani <<Ștefan cel Mare>> din Bogdănești - Școala din Bogdănești; Școala de 8 ani <<Stroe Belloescu>> din satul Belloescu - Școala de 8 ani nr.14; Școala de 4 ani nr.1 <<V.I. Popa>> din oraș BÎrlad - Școala de 8 ani nr.5; Școala de 4 ani nr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comuniste erau hotărâte să facă o „curățenie” generală, chiar și printre domnitorii români: „Școala de 8 ani <<Dr. Petru Groza>> din com. Popeni - Școala de 8 ani com. Popeni; Școala de 8 ani <<Ștefan cel Mare>> din Bogdănești - Școala din Bogdănești; Școala de 8 ani <<Stroe Belloescu>> din satul Belloescu - Școala de 8 ani nr.14; Școala de 4 ani nr.1 <<V.I. Popa>> din oraș BÎrlad - Școala de 8 ani nr.5; Școala de 4 ani nr.2 <<Dimitrie Cantemir
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mănunchi de busuioc/ Să vă dea Domnul noroc (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să v-aducă mult noroc>>, n.n.)/ Cu mănunchi de mintă creață/ Să vă dea Domnul viață (Înlocuit <<Domnul>> cu <<Să vă dea o lungă viață>>, n.n.”). „Vălăretul” din satul Bogdănești, fusese văduvit DEFINITIV de cinci versuri: „Și cu sfinte daruri/ Ca să dăm la toți de toate/ Cele așteptate/ Că și lui Isus cu daruri/ I s-au Închinat”. În toate episoadele acestui studiu a fost și va fi pomenit numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
e dotat cu toate posibilitățile”. Strălucirea apariției împletește metalul apotropaic cu spațiul de trecere între lumi, definitoriu pentru condiția neofitului: „La podu cu zalele/ Răsărit-a soarele./ Nu mi-e soare răsărit,/ Ci mi-e neica-mpodobit/ Cu podoabe de argint;” (Bogdănești - Argeș). Ținuta excepțională a eroului dublează capacitatea solară: „Pare soare, când răsare,/ Lerunda Leru-i Doamne!/ Da nu-i soare răsărit,/ Că-i Ion împodobit” (Iclod). Iluzia creată în spațiul ordonat al lumii întărește forța benefică a astrului și dezvăluie deja
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria de la nuntă floarea din grădină care se ofilește în așteptarea iubirii este expresia totemică a feminității casnice, diafane, sintagma „floare după mare” aduce conotația fecundității acvatice, punctul de maximă convergență între ape și femeie constituindu-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
galbeni; 2) Criveștii și Făcășenii; 3) Hăbășeștii a lui Jage Rober, 4 500 fălci. Bancherii frații Weissengrün: 1) Tăcuta a familiei Sturdza, 2 000 fălci, 40 000 galbeni; 2) Țigănaș a familiei Carp, 2 200 fălci, 40 000 galbeni; 3) Bogdănești a familiei Bogdan, 2 500 fălci, 500 000 lei; 4) Vățcanii, 5) Ghindești, 6) Talpa a familiei Urinovsky, 12 000 galbeni; 7) Buhaia, 8) Pescarii, 2 200 fălci, 10 000 galbeni; 9) șoldăneștii a familiei Florescu, 5 800 fălci, 22
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
necesar traiului și plecau în căutare de locuri de grădinărit, pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră a bulgarilor hușeni se realiza în două direcții: - spre est (Lunca Prutului) și spre sud (târgurile Leova și Fălciu până la satul Bogdănești), pe malul drept al râului, la sud de satele Pogănești și Stănilești; o altă parte se îndrepta de-a lungul Prutului, spre Iași. - spre vest: Valea Lohanului, Valea Crasnei, până la Bârlad și Valea Bârladului, spre Vaslui și Negrești. Reveneau spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a lungul râului, la început în liniște. La sfârșitul lunii iulie (26 iulie 1686), oștile polone se aflau în nordul Moldovei pe Prut, deplasarea lor având loc pe următorul traseu: din Sniatin, prin Lujeni (Lențești), Jujca (Boian), Murzonți, Vancicăuți, Pererita, Bogdănești, Racovăț (râu), Ciugur (râu și sat dispărut, lângă localitatea Ștefănești), Avrămeni, Giuleșteni (dispărut), Coiciaii, Iepureni (dispărut) și Zagarancea. Trecând prin Țuțora, unde și-au făcut apariția tătarii, marșul devenea din ce în ce mai dificil. Necontenit hărțuiți de tătarii lui Nuradin, care distrugeau totul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Infanterie). Armata 4 a primit misiunea de a trece la ofensivă, forțând Prutul. La 4 iulie, generalul Gh. Leventi, comandantul Corpului 5, care va fi înlocuit ulterior cu generalul A. Son, a hotărât să atace în sectorul dintre Fălciu și Bogdănești. Unele eșecuri ale combatanților din linia întâi au determinat introducerea în luptă a unor unități din Divizia 21 Infanterie, la sud de Fălciu. Cele mai înverșunate lupte s-au desfășurat la Țiganca, Hâncești, Stoenești, Leca, Epureni, Purcari, Cetatea Albă, Odessa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 20 ha și erau situate pe pantele line și însorite din apropierea râurilor sau a lacurilor, pe terasele lor inferioare și mijlocii și mai rar în zonele inundabile. Asemenea așezări au fost cercetate parțial prin săpături la Văleni, Epureni, Fălciu, Bogdănești în județul Vaslui la Spineni și Roșiești, același județ, la Prodanca Bârlad, unele cu mai multe niveluri de locuire. Așezările întărite, mai rare, apar în secolul al VIII-lea, așezate pe promontorii înalte, cu pante abrupte. Dintre aceste așezări întărite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar în oraș, condusă de profesorul C. Platon. Mai funcționa o școală primară la Târgu Ocna, în localul cumpărat de domnitorul Grigore Ghica și câte una în satele Nănești (comuna Parincea, la 10 km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de ucraineană de la Pragurile Niprului (peste o mie de oameni) aducea cu sine și pe un pretins fiu al lui Petru Rareș. Iliaș Vodă își zicea el: „Ci Petru Vodă prinzând veste le-au ieșit înainte de Prut, la sat la Bogdănești [alți istorici spun că satul se numea Munteni - n.m.], cu câți oameni au putut avea într-acea dată, și acolo i-au înconjurat. Fiind cazacii la strâmtoare mare, căutatu-le-au a se închina...” 47. Pretendentul a fost învins și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]