555 matches
-
de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului. Pentru această matcă bătea atunci un ceas unic, care nu se mai repetă: niciodată! Acest "niciodată" e de fapt semnificația ultimă a dramei ce s-a petrecut atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii istorii refuzată pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt și cei care se îmbogățesc). Motivați de pauperizarea excesivă, muncitorii se vor uni, devenind sensibili la apartenența la clasa lor (ajungând, astfel, la conștiința de clasă). Odată ce se întâmplă acest lucru, ei vor contesta puterea existentă (prin greve, marșuri, boicoturi etc) urmărind dobândirea puterii politice, ceea ce va duce la dictatura proletariatului, care, în final, odată cu atingerea punctului ultim al evoluției societății umane, cel al comunimului, va determina dispariția statului. Aceste idei cuprind chintesența socialismului revoluționar marxist, care propune un proces
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în anul 1954, primul semn notabil al președinției lui Earl Warren (vezi WARREN, EARL) la această fundamentală instituție americană, sau actul individual de neacceptare a segregației rasiale pe mijloacele de transport în comun săvârșit de Rosa Parks (vezi PARKS, ROSA). Boicotul autobuzelor în Montgomery (statul Alabama) în 1955 a fost una din primele forme importante nonviolente de luptă în cadrul acestei mișcări, ca răspuns la cazul Rosei Parks, activitate în care s-a implicat și Martin Luther King. Timp de un an
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
albe, pe lângă o suită întreagă de admiratori de diferite orientări ideologice, liberali și conservatori. În general, este văzut ca alternativa nonviolentă a luptei pentru drepturile comunității afro-americane, în contrast cu atitudinea mai radicală a militanților Black Power (vezi). A organizat proteste precum boicotul autobuzelor din Montgomery (vezi MONTGOMERY BUS BOYCOTT) și a devenit primul președinte al SCLC (vezi). Activitatea sa a culminat prin organizarea Marșului spre Washington din anul 1963 (vezi MARCH ON WASHINGTON), în cadrul căruia, în fața Memorialului Lincoln de pe Mall, a ținut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
una din acțiunile care au marcat începutul Mișcării drepturilor civile în America. Aceasta a prins contur după arestarea tinerei afro-americane Rosa Parks (vezi PARKS, ROSA), care refuzase să cedeze locul pe care stătea unui alb într-un autobuz din Montgomery. Boicotul a durat un an (decembrie 1955 decembrie 1956) și a arătat că și nonviolența doare: în sistemul public de transport din Montgomery, populația afro-americană era principalul client, iar acum clientul nu mai circula, deci nu mai plătea bilet. O hotărâre
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) după ce, în decembrie 1955, a refuzat să cedeze locul pe care ședea într-un autobuz în Montgomery, Alabama, unui domn alb, probabil mai obosit decât ea, drept pentru care a fost arestată. A urmat boicotul autobuzelor din Montgomery de către comunitatea afro-americană, un episod important în lupta nonviolentă pentru drepturile civile, iar Rosa Parks a devenit o figură iconică în galeria acțiunilor de nesupunere civilă (vezi CIVIL DISOBEDIENCE), alături de figuri remarcabile precum Martin Luther King, Jr.
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
președinte al organizației, fondată în 1957, a fost pastorul baptist Martin Luther King (vezi KING, MARTIN LUTHER, JR., DR.), și primul obiectiv a fost acela de a combate segregarea rasială în mijloacele de transport în comun în America, în urma reușitei boicotului transportului în comun din Montgomery, Alabama (vezi MONTGOMERY BUS BOYCOTT). Deși organizația propunea forme de protest pașnic, dar având efecte economice serioase, precum boicotul sistemului de transport mai sus menționat, s-a văzut confruntată cu o opoziție puternică din partea unor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acela de a combate segregarea rasială în mijloacele de transport în comun în America, în urma reușitei boicotului transportului în comun din Montgomery, Alabama (vezi MONTGOMERY BUS BOYCOTT). Deși organizația propunea forme de protest pașnic, dar având efecte economice serioase, precum boicotul sistemului de transport mai sus menționat, s-a văzut confruntată cu o opoziție puternică din partea unor lideri religioși afro-americani. Aceștia nu vedeau cu ochi buni implicarea bisericii în politică, și recomandau încrederea în acțiuni în justiție, ce începeau să dea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
folosirea diplomației, este vitală. „Războaiele economice, fie se încadrează în războaiele politico-militare, fie sunt corelate perioadelor de tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate.”<footnote Cristian Băhnăreanu., op. cit., p. 2; footnote> Sancțiunile economice pot îmbrăca mai multe forme, spre exemplu: boicotul, blocada, embargoul, linkage negativ sau retorsiune. Boicotul reprezintă refuzul unor țări sau agenți economici la participarea la acordurile prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. Blocada este acțiunea prin care statul țintă este izolat și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
se încadrează în războaiele politico-militare, fie sunt corelate perioadelor de tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate.”<footnote Cristian Băhnăreanu., op. cit., p. 2; footnote> Sancțiunile economice pot îmbrăca mai multe forme, spre exemplu: boicotul, blocada, embargoul, linkage negativ sau retorsiune. Boicotul reprezintă refuzul unor țări sau agenți economici la participarea la acordurile prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. Blocada este acțiunea prin care statul țintă este izolat și nu poate avea relații comerciale atât cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
instrumente precum condiționările economice sau negoicierea ori folosirea diplomației, este vitală. „Războaiele economice, fie se încadrează în războaiele politico-militare, fie sunt ; corelate perioadelor de tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate." Sancțiunile economice pot îmbrăca mai multe forme, spre exemplu: boicotul, blocada, embargoul, linkage negativ sau retorsiune. Boicotul reprezintă refuzul unor țări sau agenți economici la participarea la acordurile prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. Blocada este acțiunea prin care statul țintă este izolat și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
folosirea diplomației, este vitală. „Războaiele economice, fie se încadrează în războaiele politico-militare, fie sunt ; corelate perioadelor de tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate." Sancțiunile economice pot îmbrăca mai multe forme, spre exemplu: boicotul, blocada, embargoul, linkage negativ sau retorsiune. Boicotul reprezintă refuzul unor țări sau agenți economici la participarea la acordurile prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. Blocada este acțiunea prin care statul țintă este izolat și nu poate avea relații comerciale atât cu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
după aceea simte chinurile conștiinței sau ale remușcărilor, ne aflăm în prezența unei sancțiuni specifice eticii și, prin urmare, a unei norme etice. Dacă A îl ucide pe B și o societate neorganizată reacționează prin demonstrații spontane de dezaprobare, precum boicotul afacerilor, ostracizare socială și alte lucruri de felul acesta, avem de-a face cu o sancțiune specifică moravurilor și, așadar, cu o normă a moravurilor. Dacă, în cele din urmă, A îl ucide pe B și o societate organizată reacționează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
articolului 16 creează următoarele patru efecte juridice: 1) Despre națiunea agresoare „se consideră că a comis un act de război împotriva tuturor celorlalte membre ale Ligii”. 2) Cele din urmă au obligația legală de a izola națiunea agresoare, printr-un boicot total, de orice fel de legătură cu oricare alt membru al comunității de națiuni. 3) Consiliul Ligii are obligația legală de a recomanda națiunilor membre contribuția militară pe care trebuie să o aducă pentru apărarea prevederilor încălcate ale Pactului. 4
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui Exxon și din cauza dezastrului în sine, dar și din cauza modului în care a fost gestionată curățirea. Mai mult de 18.000 de clienți i-au trimis înapoi prin poștă cărțile de credit. S-a discutat și despre un posibil boicot ceea ce Exxon a numit “o acțiune injustă” [așadar, intrase pur și simplu în defensivă]. Atât invitații la 86 88 talk-show-urile TV de noaptea târziu cât și comitetele Congresului și-au îndreptat săgețile către Exxon. Oficialii companiei au fost chemați la
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare din acest impas pare a fi soluția de a-i da cuvântul filosofului. Acesta este motivul care explică abundența de citate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a se lăsa "târâtă în istorie" (p. 230). Într-o mie de ani de supraviețuire în paralelul istoriei, instinctul de supraviețuire manifestat prin retragerea anistorică în sine s-a perfecționat sub forma unui complex pe care Blaga îl numește "boicot al istoriei". Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și de a construi o cultură monumentală, după fereastra de oportunitate deschisă de retragerea aureliană și închisă de năvălirile barbare, a fost anulată "prin unul din acele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românismului. Pentru această matcă bătea atunci un ceas unic, care nu se mai repetă: niciodată! Acest "niciodată" e de fapt semnificația ultimă a dramei ce s-a petrecut atunci" (p. 234). Cu toate că pierderea acestei ocazii a activat instinctul românesc de boicot al istoriei, după acest moment duhul românismului nu s-a mai putut retracta gasteropodic în cochilia sa. Românismul a fost aspirat în istorie, însă într-un spațiu interstițial al ritmurilor istorice, nici în torentul vijelios al marii istorii - refuzată pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice instituționalizate, a unor comportamente pe care alți autori [ Barnes, Kaase și alții 1979] intenționează să le plaseze în domeniul participării heterodoxe, neconvenționale. În ceea ce privește aceste forme de participare, lista lor s-ar limita probabil la următoarele: să adere la un boicot; să refuze să plătească chirie sau taxe; să ocupe edificii sau fabrici; să adere la o grevă anarhică; să blocheze traficul cu o demonstrație stradală. Tabelul 2.2 urmărește să compare cele mai importante modalități de participare politică, clasice și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
semneze o petiție, dacă li se cere; b) conformiștii sînt cei care se angajează numai în forme convenționale de participare; c) reformiștii se angajează în forme convenționale de participare, dar repertoriul lor politic cuprinde și forme de protest, de-monstrații sau boicoturi; d) activiștii merg pînă la implicarea în forme non-legale sau ilegale de acțiune politică; e) contestatarii ( protesters) "sînt asemănători reformiștilor și activiștilor din punctul de vedere al implicării lor în comportamentele de protest. Se deosebesc, însă, de grupurile precedente pentru că
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost aruncată asupra intrării clădirii reprezentanței sovietice la Jaffo, Uniunea Sovietică rupe relațiile diplomatice cu Israelul. Tot în această perioadă, Uniunea Sovietică încetează să sprijine pozițiile Israelului în cadrul organismelor ONU (de exemplu, în legătură cu plângerea depusă în fața Consiliului de Securitate împotriva boicotului economic arab sau în legătură cu decizia Egiptului de a nu permite trecerea vaselor israeliene prin Canalul de Suez, când Uniunea Sovietică doar se abține de la vot), respinge cererea Israelului de a i se acorda ajutor economic și face demersuri pentru a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]