12,392 matches
-
în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
harnic, trainic, iscusit"), armeanul berj ("ridicătură", "înălțime", "creștet", "vârf", - în unele compuse cu substantivul cer), germanicele burg (de unde și Burgundia "cea care se înalță"), baurgs ("turn", "cetate"), brogen ("obraznic, arogant, fudul", "a se umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere, acestea, niște caracteristici proprii atât "bergamicului" Măgureanu, cât - de ce nu? - și "pirgopistului" Gorică, nu mai puțin fudul, obraznic, umflat în pene și făcând-o
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere, acestea, niște caracteristici proprii atât "bergamicului" Măgureanu, cât - de ce nu? - și "pirgopistului" Gorică, nu mai puțin fudul, obraznic, umflat în pene și făcând-o pe boierul; cu eventualul corectiv că cel dintâi ar fi plasabil în "dincolo de bine și de rău"17, pe când acesta ultim, în dincoace de ele. Oricum, în absolut (sau, baremi, cu timpul, - care omogenizează), aventurier de mare clasă și arivist ușor mediocru
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
să nu-l pohtesc arătat compatrioților mei". Nici călătorul din zilele noastre nu se poate opri să compare, să admire ce vede, dar să se și amărască pentru cât de mult am rămas în urmă, mai puțin încrezător decât luminatul boier de odinioară în capacitatea noastră de a progresa. "Comparația ne era deocamdată singurul instrument de lucru. N-o căutam, ea ni se impunea de la sine, n-aveam încotro, ne sărea în ochi, ne obliga s-o folosim și, în ce
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
îndreptându-se spre ultima stație, îmi petrecusem dimineața printre manifestanții din fața Intercontinentalului - foarte obosit, la întoarcerea acasă, legată de o peripeție chiar în poartă, primesc un telefon de la Alecu, a-i spune numele de familie celui decretat cel din urmă boier ar fi inutil. îmi spunea că pleca de la postul de radio către televiziune, dar că la postul de radio era nevoie de oameni. Și că ar fi bine să mă duc acolo. Eram tânăr, pe atunci, de-abia dacă împlinisem
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
scrisori ce compun un soi de roman indirect, atașant și cu final tragic. Nimic nu părea să indice că Nicu Bălcescu, bunul prieten al lui Ion Ghica, ar fi fost sortit unui destin excepțional. Născut la 1819, în familia unui boier de a doua categorie, urmează cursurile Colegiului Sfîntul Sava, se entuziasmează de idealurile proprii generației, se înrolează în armata română incipientă, studiază mai tîrziu în Franța: traseu tipic de pașoptist muntean. Preeminența lui se schițează doar atunci cînd, paralel cu
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
în fața unor texte cu o evidentă finalitate artistică, cel puțin în fața unor opere cu o finalitate implicit literară." Spirit proteic, B. P. Hasdeu a pus bazele romanului istoric în literatura română plănuindu-l în trei volume, cu titlul Viața unui boier, din care nu a apărut decât prima parte, intitulată Ursita și un prim fragment din volumul al doilea, având ca personaj central pe Iancu Moțoc. Cel de al treilea volum urma să aibă ca erou pe Arbore. Aceste romane, precizează
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
Simona Vasilache Rămăsesem datoare cu comandele de cărți de la sfîrșitul lui XVIII și începutul lui XIX pe care Iorga i le opune cusurgiului Fleischhackel von Hakenau, care scria, pe la 1820, că boierii noștri sînt nuli cînd vine vorba să prețuiască slova scrisă. Nu-i chiar așa. Încă de la 1791 boierii munteni sînt amatori de gazeturi, vreo douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
19 iulie, proprietarul de pământuri Eustațiu Cozianu, stăpân samavolnic, moare ucis de țăranii de pe propria moșie. În Acvarium, greva muncitorilor de la Grivița declanșează criza nervoasă a lui Șerban Romano și-i modifică însăși structura și scenariul vieții. Vântul de martie, Boierii vechi și noi și aproape întreg volumul al treilea sunt complet tarate prin imixtiunea ideologică. Aristocrația românească este vituperată prin caricaturizare: în Cronică nu există aproape niciun personaj pozitiv, cu excepția cuplului din Salata, cu model autobiografic lesne de decodat. Dilema
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
-o destul de barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui următor, culegeau învățătura Apusului." Unii în țară, aducînd cu greu dascăli străini, alții la fața locului. Se caută dascăli
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
cu sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și nu dau bani pe ele este, spune Iorga, nedrept. Se citea, și se comandau cărți, într-o dorință de sincronizare avant la lettre. Despre lista lor, și despre alte frumuseți odihnite între paginile
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
-o destul de barbară - n-aveam o literatură, n-aveam presă, teatru, și alte desfătări ale spiritului, Iorga le face, gîndurilor de propășire, mult înainte de revoluție, o nesperată dreptate: "E mult mai mare de cum am putea crede numărul acelor fii de boieri, de boierinași, de negustori chiar, cari, în ultimii ani ai veacului al XVIII-lea sau în cele dintâi decenii ale celui următor, culegeau învățătura Apusului." Unii în țară, aducînd cu greu dascăli străini, alții la fața locului. Se caută dascăli
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
cu sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul studiului lui Iorga, Comande de cărți. Un agent austriac din anii '20, scriind că boierii noștri nu se pricep la cărți și nu dau bani pe ele este, spune Iorga, nedrept. Se citea, și se comandau cărți, într-o dorință de sincronizare avant la lettre. Despre lista lor, și despre alte frumuseți odihnite între paginile
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
din muncă cinstită, aspirația spre un oarecare lux, dar nu ostentativ, formează codul comportamental al celor de seama lui Anton Pann. în cultura noastră de epocă romantică, iată un document unic, izolat între aristocratismul romantic și ruralismul pe care unii boieri îl priveau cu simpatie. Doar Nicolae Filimon, vecinul bucureștean al lui Pann, va mai propune un cod moral asemănător. în posteritate, destinul lui Anton Pann se va dovedi și el fără egal. I-a fost dat acestui bulgar, născut în
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Holocaust. În sfârșit, e de părere că dacă nu știi să pierzi, nu vei câștiga nimic în viață. Cele mai recente piese de succes ale ei în topuri, “Addicted” și “Hello” (aceasta din urmă compusă de componenții Deep Central, reorchestrație Boier Bibescu) ne arată o Anca Badiu mereu pe val, gata să-și reocupe locul de frunte în ierarhia tinerilor interpreți.
Anca Badiu by Crengu?a MOISE () [Corola-journal/Journalistic/83968_a_85293]
-
sezon “Românii au talent”, lansează un nou videoclip, “Averi de sentimente”. Acesta este primul single lansat sub egida casei de discuri Universal M u s i c România și prima colaborare a artistului cu Xonia. Piesă a fost produsă de Boier Bibescu, iar versurile au fost scrise de Tuțu și Xonia. JULIE MAYAYA - primul ei videoclip, “Las-o așa”, realizat în colaborare cu Blazon. De regia clipului s-a ocupat Anthony Icuagu. Piesa a fost compusă de Andre Rizo, Blazon și
Promisiuni by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/84187_a_85512]
-
și astfel, o parte a evenimentelor a avut loc în noua Sala Eduard Caudella a Casei Balș, locul unde, spune legenda, cu peste un secol și jumătate în urmă, un musafir ales - marele Franz Liszt - a cântat pentru gazdele sale - boierul Alecu Balș, familia și invitații săi. Cealaltă parte a concertelor au avut loc în tradiționala sală Ion Baciu a Filarmonicii, care, deși este marcată tot mai vizibil de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
sagri. În Fuga, atmosfera de crepuscul a lumii aristocrației este dublată de o spaimă secretă în fața zădărniciei. Tragedia se produce în surdină. Pe fundalul crepuscular al lumii aristocratice, marcat de întâlnirile regulate la Șerban Lascari ale manechinelor celor care fuseseră "boierii vechi", declinul dramatic, dar cinic al acestui univers este încapsulat în careul amoros Cezar Lascari/Gabi Ionescu/Alexandra Lascari/Ionel Haralamb. Contemplând starea abulică a lui Cezar care, după a doua ieșire din închisoare, o descoperă pe Gabi fugită în
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
romanului, cauzată, în chip semnificativ, în opinia noastră, doar de instinctul auto-mutilator al autorului. Fragmentul ar fi putut fi eliminat din varianta finală a romanului; cenzura ar fi fost satisfăcută, fără îndoială, de piese precum Sfârșitul carierei lui Dim Cozianu, Boierii vechi și noi etc. Nu a existat apoi înscenarea scrisorilor primite de la "oameni ai muncii" și publicate prin Scânteia prin care să se sugereze îngroșarea, în roman, a suferinței seculare a țărănimii (așa cum au existat pentru Pasărea furtunii, inițial de
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
e ca la voi, mitropolitul trebuie să fie călugăr și arhiereu. Cum o să-mi las eu nevasta, să mă duc să mă călugăresc? Nu fac una ca asta o dată cu capu. - Dar după mitropolit ce vine, întrebă iar Mustafa. - După mitropolit, boier mai mare este banul cel mare. - Ban mare fii, dar!" Ceva mai departe, Introducțiunea se întrerupe din nou în chip fericit, pentru a relata întîmplarea hazlie petrecută între marele logofăt Costache Sturza și grecușorul Căminarache, devenit ocazional viceconsul al Greciei
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
considerații asupra caracterului englezilor; continuă cu întîmplarea amuzantă a unui pașnic burghez parizian, Hyacinthe, care ajunge să se creadă asasin; urmează portretul unui notar de sat, Bulamac, bolnav de mania grandorii; apoi tabloul schițat cu o vioiciune extraordinară al băjeniei boierilor la 1828, de spaima venirii turcilor (, Cînd era soarele de-o suliță, ajunsesem la Pociovaliște; făcusem aproape o poștă. Poposisem dinaintea hanului. Cît vedeai cu ochii, cîmpul era acoperit cu trăsuri; în mijlocul fiecăruia pîlc se ridica cîte un foc mare
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]