1,229 matches
-
de 3-5 g fiecare. Produsul de secreție se elimină prin canalele Rivinius (5-6) în apropierea frâului limbii sau, uneori, printr-un canal unic, numit canalul Bartholin. Saliva secretată de glandele sublinguale este bogată în mucină și are rol în formarea bolului alimentar (salivă de deglutiție). Pe lângă glandele salivare principale, mai există și o serie de glande salivare accesorii (cu acini mucoși) în pereții mucoasei bucale, cu rol mai puțin important. La om, cantitatea de salivă secretată în 24 de ore variază
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
găsește și lizozim, enzimă cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidică a microbilor. Recent s-a pus în evidență și o enzimă proteolitică numită kalicreină, implicată în formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale. Dintre proteine, mucina are rol important în formarea bolului alimentar. De asemenea, în salivă sunt prezente, la 80% din populație, aglutininele sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanță în medicina legală. Substanțele azotate neproteice sunt reprezentate de uree, acid uric, aminoacizi, creatinină. Dintre substanțele neazotate care intră în compoziția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
maxilarul superior, cât și de forțele dezvoltate de mușchii masticatori, apreciate de Fick până la 400 kg. Ocluzia gurii, tensiunea pereților obrajilor și mobilitatea limbii asigură în timpul masticației menținerea alimentelor pe suprafețele articulare ale dinților, iar cu ajutorul salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de masticație: de ronțăire, masticație verticală și masticație orizontală. Acestea depind de locul de stimulare reflexă, mergând dinainte îndărăt, de la nivelul mucoasei incisivilor spre zona receptoare din jurul molarilor. Centrii superiori intervin ca facilitatori ai mecanismului reflex de bază, bulboprotuberanțial. Prezența bolului alimentar în gură determină inhibiția reflexă a mușchilor masticatori, permițând căderea mandibulei. La rândul său, coborârea mandibulei stimulează receptorii de întindere de la nivelul tendoanelor și mușchilor feței, declanșând contracția reflexă a acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se realizează în trei timpi: bucal, faringian și esofagian (fig. 106). Ca act bucal, deglutiția debutează cu plasarea alimentului masticat, insalivat și adunat sub formă de bol pe dosul limbii, pentru a se termina cu trecerea acestuia prin istmul bucofaringian, limitat de pilierii anteriori (mușchii palatogloși). Bolul alimentar, situat în spațiul cuprins dintre dosul limbii și bolta palatină, este împins prin acțiunea de piston realizată de ridicarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
faringian și esofagian (fig. 106). Ca act bucal, deglutiția debutează cu plasarea alimentului masticat, insalivat și adunat sub formă de bol pe dosul limbii, pentru a se termina cu trecerea acestuia prin istmul bucofaringian, limitat de pilierii anteriori (mușchii palatogloși). Bolul alimentar, situat în spațiul cuprins dintre dosul limbii și bolta palatină, este împins prin acțiunea de piston realizată de ridicarea vârfului limbii pe arcada dentară superioară și apoi pe bolta palatină, în timp ce baza limbii coboară. Aceste două mișcări simultane creează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
limbii pe arcada dentară superioară și apoi pe bolta palatină, în timp ce baza limbii coboară. Aceste două mișcări simultane creează un plan înclinat în jos și îndărăt. Ulterior, întreaga parte anterioară a limbii se ridică și se lipește pe palat, propulsând bolul spre faringe printr-o mișcare bruscă, în sus și îndărăt. Durata sa este în general scurtă, de aproximativ 3/10 de secundă. În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și îndărăt. Durata sa este în general scurtă, de aproximativ 3/10 de secundă. În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple -, o cale adecvată de deplasare a bolului alimentar din gură în esofag și de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple -, o cale adecvată de deplasare a bolului alimentar din gură în esofag și de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suprahioidieni, ridicători ai laringelui și laringelui, închiderea glotei și acoperirea ei cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac (5-7 sec). Dacă alimentele ingerate nu trec
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu epiglota, relaxarea mușchiului cricofaringian (sfincter hipofaringian) și contracția mușchiului constrictor superior al faringelui. În momentul închiderii traheii și deschiderii esofagului, contracția faringelui, inițiind o undă peristaltică rapidă, forțează bolul alimentar să se deplaseze spre stomac. Timpul esofagian asigură deplasarea bolului prin cele două tipuri de unde peristaltice, cu origine și caracteristici diferite. Primele, fiind continuarea undelor plecate din faringe, ajung rapid la stomac (5-7 sec). Dacă alimentele ingerate nu trec din esofag în stomac în intervalul scurt al undei primare, distensia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La nivelul cardiei, pare a fi vorba de un dublu dispozitiv sfincterian, separat printr-o zonă de trecere ampulară, care formează un veritabil defileu, ce asigură și menține diferența mare de presiune dintre stomac și esofag. Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două sfinctere din zona esofagogastrică sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
trecere ampulară, care formează un veritabil defileu, ce asigură și menține diferența mare de presiune dintre stomac și esofag. Când presiunea exercitată de bolul alimentar depășește 15 cm apă, sfincterul inferior esofagian se deschide pentru 1,5-2,5 sec, permițând bolului să pătrundă în zona ampulară și de aici prin sfincterul cardia în stomac. Deschiderea succesivă a acestor două sfinctere din zona esofagogastrică sub influența undelor peristaltice esofagiene este pusă fie pe seama dublei inervații simpaticoparasimpatice și reflexelor în cascadă, guvernate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mucoasei colice este un lichid redus cantitativ, cu pH alcalin (8-8,4), foarte vâscos și lipsit de enzime. Are rolul de a favoriza atât trecerea resturilor reabsorbite ale chimului ileal în cec, cât și aderarea acestora între ele în vederea constituirii bolului fecal, protejând în același timp mucoasa intestinului gros de iritații sau traumatisme mecanice și chimice (toxine și acizi rezultați din activitatea florei bacteriene intestinale). Deși cantitatea de mucus secretată de intestinul gros este mică în condiții fiziologice, în cazul mucoasei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de mișcare: - mișcări de tipul I, care reprezintă o activitate locală, nepropagată, cu frecvență rapidă și care echivalează cu mișcările pendulare ale intestinului subțire. Ele exercită o presiune de 1,2-6 cmH2O. Fără a avea efect propulsor, aceste mișcări amestecă bolul intestinal în principal la nivelul cecului și colonului proximal; - contracțiile de tip II sunt mai desfășurate și mai energice; ele se propagă de o parte și de alta a punctului de unde iau naștere, sunt expresie a activității fibrelor circulare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
are loc relaxarea musculaturii planșeului pelvin, contracția fibrelor longitudinale rectale și tracțiunea în sus a regiunii perineale, cu scurtarea canalului anal. Sfincterul extern striat se relaxează sub control voluntar, iar mușchii ridicători anali se contractă reflex, determinând ridicarea acestora deasupra bolului fecal, pentru ca, în finalul defecației, comprimarea pereților anali să ducă la eliminarea conținutului fecal. Dacă din diverse motive defecația nu poate avea loc, acest act poate fi inhibat voluntar prin menținerea sfincterului extern contractat. În același timp, impulsurile de distensie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cypr(i)um "(minereu de) cupru din Cipru" (aes "aramă, cupru, bronz", Cypr(i)us "Cipru; din Cipru, cipriot"); ficatum 1. "ficat de gâscă (îngrășată cu smochine)". 2. "ficat" (DLF, CNRTL; > it. fegato, dial. ven. figà, sic. fícatu, nap. fécato, bol. fèghet, sd. figáu, fr. foie, v. fr. feie, prov. fetges, sp. higado, port. figado, rom. ficat "idem [2]") < [jecur] ficatum (jecur "ficat", ficatum "de smochine; îngrășat, împănat sau preparat cu smochine", der. de la ficus "smochină")119; formaticum ~ *format'cum (cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă) esp. = esperanto est. = eston(ă) f. = feminin finl. = finlandez
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s-a dovedit că readuce cățeaua la un comportament matern normal. Spre deosebire de toate celelalte animale domestice, câinele-lup are un comportament de hrănire specific, datorat structurii anatomice și fiziologice a tractusului digestiv care, În principal, se referă la aceea că, asupra bolului alimentar nu acționează secreții cu rol digestiv decât la nivelul stomacului. Astfel că alimentele (carnea, de exempluă trec din cavitatea bucală prin Înghițire direct În stomac, fără să fie masticate sau atacate de fermenți specifici. De aceea câinele are un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de pelerini. Fatima este și astăzi un cunoscut loc de pelerinaj, acolo construindu-se în decursul anilor un măreț ansamblu de rugăciune pentru zecile de mii de credincioși care se adună periodic, și dintre care unii s au vindecat de bol i grave. (Florin Gheorghiță - „Lumi invizibile”). Astăzi Biserica Ortodoxă și mai toate ramurile creștine, nu iau în considerare fenomenul reîncarnării pe ntr u că ,,nu este scris în Biblie”, spun ei. Asta chiar dacă pe de altă parte, Biserica nu este
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
lămâie * sare, * piper. Pentru crema de brânză cu ardei: * 150 de grame de brânză proaspătă de vaci, * 150 de grame de cașcaval, * 50 de grame de unt la temperatura camerei, * 1 ardei roșu MOD DE PREPARARE: Se pun într-un bol ouăle, spanacul și smântâna, apoi se bat bine cu furculița. Se adaugă sare și piper după gust, și bicarbonatul stins cu zeamă de lămâie, apoi se adaugă și făina. Se amestecă totul și se toarnă într-o tavă acoperită cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pahar zahăr pudră, * un pahar ulei, * coajă de lămâie, * 1 linguriță bicarbonat stins cu oțet sau lămâie, * făină cât cuprinde, * un pahar de gem gros sau marmeladă, * două plicuri zahăr vanilat. MOD DE PREPARARE: Aluatul se face astfel. Într-un bol se adaugă zahărul, uleiul, morcovul ras, zahărul vanilat și coaja de lămâie, o linguriță de bicarbonat și făină cât cuprinde. Compoziția obținută trebuie să aibă consistența ca la blat. Se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
începe să se îngroașe sau se face testul pe lingura de lemn - când scoasă din cremă se poate face o dâră cu degetul și lasă urmă, e bine sau se mai lasă maximum 2 minute. Crema fierbinte se toarnă în bolul (bolurile) cu bulgări de albuș și se pune la rece. Se servește rece, eventual se ornează cu ciocolată rasă. Preparate calde și reci, rețete propuse de către elevii Colegiului „Ioan C: Ștefănescu” Chec de carne cu ardei (rețetă din localitatea Iași
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
să se îngroașe sau se face testul pe lingura de lemn - când scoasă din cremă se poate face o dâră cu degetul și lasă urmă, e bine sau se mai lasă maximum 2 minute. Crema fierbinte se toarnă în bolul (bolurile) cu bulgări de albuș și se pune la rece. Se servește rece, eventual se ornează cu ciocolată rasă. Preparate calde și reci, rețete propuse de către elevii Colegiului „Ioan C: Ștefănescu” Chec de carne cu ardei (rețetă din localitatea Iași) INGREDIENTE
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
în coajă, ceapa se curăță și se taie julien, iar castraveții se scurg de zeamă și se taie cubulețe. După ce s-au răcit, cartofii se curăță de coajă, se taie cubulețe, la fel și carnea și se pun într-un bol alături de ceapă maioneză și pastă de roșii. Se amestecă bine și se condimentează după gust. Se servește în salatieră sau pe platou și se decorează cu felii de castraveți murați, felii de roșii, gogoșari sau măsline. Dovlecei cu miere și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]