693 matches
-
artă, deși recunosc că și în ceea ce nu e artă pot fi lucruri admirabile. Un trandafir rupt din grădină e mai frumos decât acel ieșit din penelul pictorului, dar ar fi curios tabloul în care pictorul ar prinde cu un bold în pieptul femeei zugrăvită de el, un trandafir din grădină. Să presupunem că revista d-lor Mor-Dax e scrisă cu cel mai desăvârșit talent, cu geniu chiar, și tot voi nega că face parte din domeniul numit "artă". Ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ceva repede pe ecran. Search. 1 match found out of 1. Maria a venit lângă noi, urmată de tânărul Lupu. Enter. Ecranul a pâlpâit puțin, apoi s-a înnegrit în mijloc. Un text de patru rânduri, nesemnat, transcris neobișnuit, cu bold. Numai începătorii îngroașă scrisul, să se vadă mai bine pe computer. „Citește cu voce tare.“ Cutremurul din 10 noiembrie 2005. După unele surse Economice, care doresc să-și păstreze anonimatul, pe data de 10 noiembrie 2005, la orele 23.25
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau. de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiunile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să trateze pe poporul românesc ca pe un venetic, fără tradițiuni și fără istorie, proclamând că toate printr-însul s-au făcut câte s-a făcut; pentru că dânsul este la putere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
arate sensibil. Nimeni n-a avut tupeul să i-o spună. 17 S-au plictisit de televizor. Și-acuma ce facem? Marcu ar fi avut chef să se joace pe-afară cu cornetele, mai ales dacă le-ar fi prins bolduri în vîrf. Ce fain s-ar fi înfipt în pielea lui Alin! Dar afară era urît, iar înăuntru nu le dădea voie Alin. Radu s-ar fi uitat la serial, însă fără să-l vadă nimeni. Și ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și mie ce ți-a dat secretarul pentru semnat prin comună. Nu am terminat încă și oricum nu vrea nimeni să semneze. În timp ce-mi spunea acestea a scos din buzunarul de la piept două foi îndoite prinse cu un bold una de alta. Pe prima pagină scria cele ce-mi spusese nea Topor, iar pe cea de-a doua pagină era tabelul cu cei care practicau fără autorizație o meserie sau alta. Eu vă spun, tovarășa, că nu mă duc
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
blugi originali, dar și haine „la pachet” și ciorapi italieni lycra. Era cineva Svetlana! Pe ea eram geloasă, pe ea o invidia toată lumea. Renunțase la serviciul din fabrică. Amantul ei era procuror. Svetlana mergea la priveghere la morți, de unde fura bolduri pe care le înfigea în reverele amanților căsătoriți. Aceștia stăteau noaptea lângă femeile lor ca morții. Înviau numai în așternuturile apretate ale Svetlanei. Comerțul cu lucruri „din afară”, carne, unt, cașcaval și alte „bunătăți” mergea bine. Își luase o Dacie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de oaie? Asta nu credeam că ar face-o. Iar taică-său, croitorul, nu părea să știe că sunt acolo, acest bărbat slab, neras, adus din spate, și mă uitam la el cât de mult aveam poftă în timp ce el punea bolduri, spăla, călca, cu o față istovită și neatent la nimic în jur. Oricum, odată ce intra în casă, Hilda nu mai ieșea. Se cufunda acolo și părea să nu mai aibă absolut nici o treabă pe stradă. Când sunt atâtea fete frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cam precipitau. Oamenii voiau să ajungă acasă cât mai repede și să se trântească În fața televizorului, după ce-și câștigaseră cinstit odihna. Linda, care administra sala cu o mână de fier Într-o mănușă de zale, tocmai prindea cu un bold un anunț pe avizierul uriaș ce se Întindea pe una dintre laturile recepției. Aș fi Încercat să mă Întorc din drum, dar mă zărise deja și avea genul acela de privire care te țintuiește de perete. Era de Înălțimea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fundal gri-deschis); dintre aceste 30 de universități, 20 au accesat fonduri în calitate de solicitant în fiecare competiție din fiecare an; doar 10 universități au contractat proiecte în una sau două competiții (numele acestora apare pe fundal gri-deschis și este formatat cu bold), 6 dintre ele au participat doar într-o singură competiție; se poate observa evoluția costurilor unitare cel puțin la cele 20 de universități care au contractat anual proiecte; conform DCI POSDRU, se calculase un cost unitar mediu pe doctorand de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
102.000, respectiv 120.000 lei. În tabel se poate observa cazul universităților care au depășit considerabil aceste costuri, având un comportament necolegial în accesarea fondurilor (costurile unitare ale acestora sunt evidențiate prin folosirea fundalului gri-închis și prin formatarea cu bold a costurilor asociate lor). De asemenea, din tabel se poate observa cazul universităților „condamnate” la parteneriate în vederea accesării proiectelor - este vorba de acele universități care au participat la competiții, însă având o cifră de școlarizare mică au fost nevoite să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
poate observa cazul universităților „condamnate” la parteneriate în vederea accesării proiectelor - este vorba de acele universități care au participat la competiții, însă având o cifră de școlarizare mică au fost nevoite să formeze parteneriate (marcate prin fundalul gri-închis și formatare cu bold în coloanele indicând cifrele de școlarizare). 7.6. Modele de interacțiune și efecte Dintre universitățile mari, cele care au obținut valori ale CU cât mai apropiate de costurile optime au fost, de regulă, universitățile care au depus proiecte cu grupuri
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
slavă tumultuoasa a acestei lumi să nu te poată nărui, ci dimpotrivă, virtuțile sufletului să absoarbă mintea ta”{\cîte 72}. Sfanțul Vasile e de părere că doar acești bărbați desăvârșiți în virtute cunosc legile prieteniei și înfig în sufletul celuilalt boldul adevăratei prietenii, bazate pe iubirea în Hristos și cultivarea virtuților. De aceea, ei nu ezită să arate, pe plan duhovnicesc, cu blândețe și iubire și lipsurile prietenilor lor, spre a le depăși: „Căci mai ales prin aceea se deosebește prietenul
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
literatura română: teste pentru evaluarea națională 2010, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2010, 104 p. [37] FLOAREA, SILVIAN, Limba și literatura română: teste pentru evaluarea națională 2010, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2010, 104 p. [38] FLORESCU, DANA-MARIA; TOMA, VALENTINA; BOLD, IONELA; BĂRBULESCU, DANIELA, Joc și culoare: caiet de vacanță, clasa a III-a: limba română, matematică, Pitești, Paralela 45, 2010, 68 p. [39] FLORESCU, MARIANA; DOJAN, STELA, Limba și literatura română: evaluare sumativă: clasa a VII-a, Craiova, Legis, 2010
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Trenurile În gară!” “Jocul culorilor” Scopul: coordonare auz-mișcare; dezvoltarea atenției auditive și a celei distributive; formarea capacității de a practica cu interes jocuri distractive. Material didactic: palete colorate diferit; etichete ce conțin mijloace de transport; palete cu avioane/trenuri colorate; bolduri; sticle de plastic. Descrierea etapelor de lucru: " Împărțirea pe echipe În funcție de mijlocul de transport dorit: ECHIPA AVIOANELOR, ECHIPA TRENURILOR. " profesorul distribuie la fiecare etichetele diferit colorate: avioanele sunt pe fond galben; trenurile pe fond albastru. Regulile jocului: la paletele colorate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
diplomației europene, Leonid Boicu • Franța și Principatele Dunărene, Dimitri I. Ghika • Imagini ale identității naționale, Laurențiu Vlad • La sfârșit de ciclu, Al. Zub • Misiunile mele diplomatice, Trandafir G. Djuvara • Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu • Pacea neterminată, Mihály Fülöp • Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold, Ilie Seftiuc • Politică externă a României, Frederic Nanu • Politica Statelor Unite față de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu • România și Antanta, Dumitru Preda • Schimbarea alianțelor României, Gheorghe Barbul, Ion Solacolu În pregătire: Secretele Balcanilor, Charles
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
166-167: „I must confess I was never șo mortified în my life... At last, having got over the common, which was near two miles, we came to a lane: one of our captains, a Saxon and a gentleman, with a bold heart shot his own horse and call his men to stând by him and defend the lane. But the enemy charged uș with great fury. The Saxon gentleman, after defending himself with exceeding gallantry was killed upon the spot. Thus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
specificate pe parcursul lucrării. 3. CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ȘI SISTEMATICE DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Cercetările de suprafață i-au amploare în a doua jumătate a secolului trecut prin inițiativa lui M. Petrescu-Dîmbovița și a colaboratorilor (M. Dinu, Em. Bold, N. Zaharia, Em. Zaharia), al căror obiectiv a fost zona Podișului Central Moldovenesc. Între anii 1954-1956, specialiștii menționați mai sus și-au concentrat atenția asupra văii Bârladului superior, de la izvoare (Valea Ursului) și până la Vaslui, contribuind prin activitatea lor la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
le-a strâns într-un repertoriu, util specialiștilor. Din cele peste 2.400 de așezări, semnalate pe teritoriul văilor râului Bârlad și a afluenților acestuia, jumătate au fost preluate de la predecesori (C. Cihodaru, R. Vulpe, M. Petrescu-Dîmbovița, M. Dinu, Em. Bold, N. Zaharia, Em. Zaharia) și apoi verificate pe teren. Din totalul lor, 523 de situri sunt încadrate cronologic perioadei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, iar dintre acestea 111 au fost datate în intervalul secolelor V-VI d.Hr, 68
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județe, într-o proporție mai mare (cazul județelor Vaslui, Galați, Iași și Bacău) sau mai mică (județele Neamț și Vrancea). În perioada 1950-1970, au fost identificate situri arheologice din secolele VI-XI, prin intermediul perieghezei întreprinse de N. Zaharia și Em. Bold (1958) la Bozieni (punctul Vatra satului), județul Neamț, iar pe teritoriul județului Bacău, între anii 1957-1968, M. Florescu și V. Căpitanu au efectuat cercetări de suprafață la Bărboasa-Oncești (punctul Socet), Căbești-Podu Turcului (punctul Râpa Bujorii), Lichitișeni-Vultureni (punctul Pe tablă), Oncești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni (punctele Fântânele, Grădina I.A.S. și Sediul I.A.S.). În paralel cu cercetările de suprafață efectuate de Gh. Coman s-au desfășurat și altele, conduse de M. Petrescu-Dîmbovița, M. Dinu, Em. Bold, între 1950-1955, la Buda-Oșești (punctul Dealul Bisericii), Todirești (punctele La Canton și Școala Generală) și Vulturești (punctul Șesul Bârladului), urmate de ale lui V. Palade (1957, 1961) la Bârlad (punctul Podul de fier) și la Valea Seacă-Bârlad (punctul Barajul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au găsit fragmente ceramice din secolele V-VI și X-XI. Cercetare C. Cihodaru, 1930. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Cihodaru 1930-1932, p. 31, 32, 43-50; Vulpe, Buhoiu, Cihodaru, Florea, Nițu, Vulpe 1950, p. 43; Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 13-14; Coman 1980c, p. 109; Teodor 1997c, p. 44. 8. Bălțați (comuna Tătărani), județul Vaslui a) În Deal: la aproximativ 1 km vest de sat, spre pădurea Știoborănilor, s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
b) Școala Generală: în marginea vestică a localității, în jurul școlii, s-au găsit fragmente ceramice specifice secolelor V-VI. Cercetare C. Cihodaru, 1930; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 19; Coman 1980c, p. 160, nota 10; Teodor 1997c, p. 51. 15. Bogdana (comuna Bogdana), județul Vaslui a) Fața satului: la aproximativ 500m sud de sat, pe stânga Pârâului Bogdana, s-au găsit fragmente ceramice modelate la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 87; Teodor 1997c, p. 55. 19. Bozieni (comuna Bozieni), județul Neamț a) Vatra satului: la 500m est de școală, în interiorul unei posibile fortificații de pământ („horodiște”), s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare N. Zaharia și Em. Bold, 1958. Materialul se găsește la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 315; Teodor 1997c, p. 57. 20. Brădicești (comuna Dolhești), județul Iași a) Cotu Perjului: pe dreapta drumului spre „Podu Oprii”, la vest
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
drept al Pârâului Racova și stânga Pârâului Broșteni s-au descoperit fragmente ceramice din veacurile V-VI și VII-VIII. Cercetare C. Cihodaru, 1931; verificare Gh. Coman, 1975, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 23, nota 45; Coman 1980c, p. 161, nota 15; Teodor 1997c, p. 58. 24. Buda (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Marginea nordică a satului: pe interfluviul din marginea nordică a localității s-au găsit fragmente de vase din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]