342 matches
-
de de locuitori. Orașul se află pe malul stâng al râului Teleajen, care formează limita sa vestică cu Păulești, principalele zone locuite ocupând terasele acestui râu. Înspre est, din câmpia piemontană a Ploieștiului, prelungită pe valea Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldești, care formează două dealuri principale, Bucovelul și Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu același nume, aparținătoare orașului. Cel mai înalt punct al orașului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
DN1B, unul prin parcul Constantin Stere și altul pe lângă satul Pleașa. Al treilea drum județean, DJ232, duce către Plopu prin localitatea Seciu. Pe lângă DN1A, trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care orașul este deservit de gara Scăeni și halta Boldești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Boldești-Scăeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (5,08%). Pentru 3
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,76%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (1,27%) și evanghelici (1,25%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul actual a rezultat din unirea comunelor Boldești și Scăeni, existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Diamant i-a promis
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
de muncă și de trai. Propaganda comunistă a elogiat acest experiment, realizând în 1979 și filmul artistic "Falansterul", cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul. În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau încă două comune separate, Boldești și Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit în trecut "Boldești-Vechi"), Lipănești, Seciu și Șipotu, având în total 1882 de locuitori. În satele care alcătuiesc astăzi orașul, existau două biserici, una
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
experiment, realizând în 1979 și filmul artistic "Falansterul", cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul. În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau încă două comune separate, Boldești și Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit în trecut "Boldești-Vechi"), Lipănești, Seciu și Șipotu, având în total 1882 de locuitori. În satele care alcătuiesc astăzi orașul, existau două biserici, una în Boldești construită de Gheorghe Boldescu la 1812 și una
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
artistic "Falansterul", cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul. În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau încă două comune separate, Boldești și Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit în trecut "Boldești-Vechi"), Lipănești, Seciu și Șipotu, având în total 1882 de locuitori. În satele care alcătuiesc astăzi orașul, existau două biserici, una în Boldești construită de Gheorghe Boldescu la 1812 și una în Seciu, construită de localnici în
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Scăeni, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova. Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit în trecut "Boldești-Vechi"), Lipănești, Seciu și Șipotu, având în total 1882 de locuitori. În satele care alcătuiesc astăzi orașul, existau două biserici, una în Boldești construită de Gheorghe Boldescu la 1812 și una în Seciu, construită de localnici în 1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
biserici, una în Boldești construită de Gheorghe Boldescu la 1812 și una în Seciu, construită de localnici în 1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Constantin Sterienescu din Ștefești, preotul Iancu, Sava Bălăceanu (proprietarul moșiei Scăeni) și alți ctitori din Ploiești; și o alta în Balaca, zidită de familia Cantacuzino la 1797 și refăcută de Grigore Filipescu la 1840. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boldești cu 3160 de locuitori, în vreme ce comuna Scăeni avea 1260 de locuitori. În 1931, se oficializează apariția satelor Satu Nou și Zamfira în comuna Boldești. După desființarea județului în 1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Cantacuzino la 1797 și refăcută de Grigore Filipescu la 1840. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Boldești cu 3160 de locuitori, în vreme ce comuna Scăeni avea 1260 de locuitori. În 1931, se oficializează apariția satelor Satu Nou și Zamfira în comuna Boldești. După desființarea județului în 1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, datorită industrializării prezente prin extracția petrolului și prezența fabricii de hârtie, s-a luat hotărârea înființării în zonă a
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, datorită industrializării prezente prin extracția petrolului și prezența fabricii de hârtie, s-a luat hotărârea înființării în zonă a unui oraș. Astfel, satele Boldești, Scăeni și Balaca au fost comasate într-o singură localitate urbană, care a devenit centrul noului oraș Boldești-Scăeni, iar Seciu a rămas localitate separată, administrată de oraș. Satele Lipănești, Șipotu, Satu Nou și Zamfira ale comunei Boldești au devenit nucleul
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
oraș. Astfel, satele Boldești, Scăeni și Balaca au fost comasate într-o singură localitate urbană, care a devenit centrul noului oraș Boldești-Scăeni, iar Seciu a rămas localitate separată, administrată de oraș. Satele Lipănești, Șipotu, Satu Nou și Zamfira ale comunei Boldești au devenit nucleul noii comune Lipănești. Lista monumentelor istorice din orașul Boldești-Scăeni cuprinde 6 monumente istorice, 3 în localitatea Seciu și 3 în orașul propriu-zis. Unul singur dintre ele este clasificat ca monument de importanță națională, acela fiind casa Rusescu
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
construită în 1826. Restul sunt de importanță locală. Acestea sunt: situl arheologic „La Pompieri”, din Seciu, ce reprezintă așezarea neolitică din cultura Gumelnița; două sunt monumente de arhitectură (unul se referă la ruinele bisericii Sf. Mihail și Gavril din cartierul Boldești, construită în 1812 și căzută la cutremurul din 1977, și celălalt este biserica Sf. Treime din Seciu, datând din secolul al XVIII-lea și reconstruită în 1802); un monument de for public, statuia lui Teodor Diamant de lângă gara Scăeni; și
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
crucea de piatră din curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului din cartierul Scăeni. A existat o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăeni; fabrica de mucava Cahiro; Artema Plast, o întreprindere de ambalaje din mase plastice; exploatarea de petrol Boldești (aflată în proprietatea companiei OMV, care o exploatează prin schela de petrol Băicoi). Primele două întreprinderi au dispărut. Orașul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
prezența directorului societății Astra Română, Van Der Meer și pentru ca participarea să fie cât mai numeroasă, s-au organizat în scurt timp, pe lângă schela Astra Română, câteva grupări. Astfel, au apărut „peste noapte”: Astra Română - schela Moreni, Astra Română - schela Boldești și Astra Română - schela Unirea Hârșa. În mai 1937, s-a organizat "Cupa Societăților “Astra”" din întreaga țară. După desfășurarea competiției s-a hotărât, la nivel de conducere a societății, că din aceste trei formații care purtau numele de "Astra
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
donate de firme; ISU București Ilfov - peste 127.000 de lei - obiecte IT; ISU Bihor - 41.621 de lei - laptopuri, tablete, aparate foto, combinezoane, șepci; ISU Bistrița - 14.900 de lei - materiale de construcție, expertize; Școala de subofițeri de pompieri Boldești - 26.700 de lei - modernizare grup sanitar și alimentare cu gaze de la Fundația pentru SMURD și o firmă; ISU Brașov - aproape 40.000 de lei - obiecte IT, materiale de construcții de la Asociația Pompierilor Țară Bârsei și alte firme; ISU Buzău
Sponsorizări ISU în 2015, de la hârtie igienică la tablete și materiale de construcții by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101521_a_102813]
-
în minutul 54, făcând 1-1, meciul terminându-se cu scorul de 2-1 pentru botoșăneni, în deplasare la Mediaș. Pe 25 septembrie 2013, Llullaku a marcat o dublă în Cupa României, în victoria echipei sale cu 4-0, în deplasare la Petrolistul Boldești. A terminat sezonul cu 28 de apariții, din care 9 ca titular, marcând un singur gol. A marcat două goluri în atâtea partide în cupă. Llullaku a început sezonul 2014-2015 pe 21 iulie 2014, împotriva celor de la Pandurii Târgu Jiu
Azdren Llullaku () [Corola-website/Science/335931_a_337260]