1,120 matches
-
relație extraconjugală cu Maria Obrenovici și nu s-a formalizat, se pare, când cel mai mare dintre băieți, În mesajele de felicitare primite, era denumit „moștenitorul tronului” <ref id="15">15 Ovidiu Papadima, Cezar Bolliac, București, 1966, p. 193; Lucia Borș, Doamna Elena Cuza, București, 1925, p. 211; D. Vitcu, Personalitatea și epoca lui Alexandru Ioan Cuza În viziunea contemporanilor din „Lumea nouă”, În Românii În istoria universală, I, Iași, 1986, p. 263. </ref>. Toate aceste detalii au fost speculate de
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
sporind spațiul acordat evenimentelor literare. La colaboratorii de până atunci se adaugă Ovid Densusianu-fiul, Horia Furtună, Z. Sandu (Nicolae Regman), Alice Gabrielescu, Nestor Urechia, Ion Foti, I.C. Vissarion, Mihail Lungianu, Al. T. Stamatiad, Radu Gyr, Gh. Brăescu, Nichita Macedonski, Lucia Borș, Nicolae Milcu, Eufrosina Pallă-Arion, I. Suchianu ș.a. Mulți vor continua să publice și după 1930 fie în secțiunea îngrijită de Brăiloiu, fie în alte pagini. Li se vor alătura Sărmanul Klopștock, colonelul Ion Popescu-Lumină (rubrica „Din alte vremuri”), Vasile Militaru
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
îi ia dulceața. - Ba, de-l pui în apă de cu seară cu paie de ovăz, dimineața e cum nu se află mai bun. - Mofturi omenești, sări fina. Mai era un moșneag, Clătinici, care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
care-și bătea baba ca să-i facă borșul limpede. Și biata babă, ucisă cum era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu fliuștiucul peste gură ! Auzi tu, fa, borș limpede ! - Apoi și baba zuraleaucă că se potrivea... Deodată, ușa de-afară se deschise larg. - Bonjur și noroc, bade ! răsună un glas mare și înăuntru pătrunse
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era, ce să facă, lega snopușorul de buruiene și-i da drumul cu ața în oală. După fiert îl trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu fliuștiucul peste gură ! Auzi tu, fa, borș limpede ! - Apoi și baba zuraleaucă că se potrivea... Deodată, ușa de-afară se deschise larg. - Bonjur și noroc, bade ! răsună un glas mare și înăuntru pătrunse Vică Gheorghiță, om gros și lat în spate, cu privirea jucăușă. - Bine-ai venit
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și cu bucle, la unghii făcute și la buză dată cu văpsă se pricepe ea, Tananica, interveni în cunoștință de cauză Vică, vecin cu cei puși la cale. Da’ noi i-am mai cere să știe a face ș-un borș de fasole. Când nu era românul ei acasă l-am dus eu cu docarul pe dom’ doftor acasă la ea s-o cate și ea l-a oprit pe doftor până târziu. A dat din pod slănină afumată șa scos
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai ospătezi tu cu chiranda ?” „Greu, zice, că-i iarnă. Da’ a trece el iarna ș-a veni vara când avem trei vaci în pădure : Murana, Hribana și Fragana.” Se mai hrănesc cu gruhă și cu pur. Le place și borșul de știr. încolo, ce capătă și ce ciordesc. îs nevolnici la trup, dar iuți la mânie. - Și crezi că dânșii au făptuit omorul ? - Numaidecât. Dar asta o s-o costatați dumilorvoastre. Aromind, Zalomir se trezi deslușit în vorba lui Iordache. ... Nici
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ajunsesem la parter și mă îndreptam spre intrare. Cei care făceau de pază la baricade și pe holuri, toți în cenușiu, aveau niște priviri nedumerite. "Ce se întâmplă? De ce au venit trei oameni de la Minister? Ne predăm? De ce? Am făcut borș din ei mai devreme!" Chiar făcurăm borș din ei mai devreme! Aici, Corvium, zise un elev arătând spre ușa primei săli de clasă de lângă intrare. Mulțumesc. Cine mai e înăuntru? Doar Perir și cam o mână de oameni. Eram pe cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
intrare. Cei care făceau de pază la baricade și pe holuri, toți în cenușiu, aveau niște priviri nedumerite. "Ce se întâmplă? De ce au venit trei oameni de la Minister? Ne predăm? De ce? Am făcut borș din ei mai devreme!" Chiar făcurăm borș din ei mai devreme! Aici, Corvium, zise un elev arătând spre ușa primei săli de clasă de lângă intrare. Mulțumesc. Cine mai e înăuntru? Doar Perir și cam o mână de oameni. Eram pe cale să ating clanța ușii când Velail îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
c-am așteptat sâ-ni spui tu?! - Ci vă spuneam eu? Are grjă di tăti. Ci ai di mâncari, Marandă? - Borș cu fasoli! - Apâi adă la domnii profesori borșu' și mie fă-mi două ouă cu jumere! Face Maranda me un borș cu fasoli, di numa-numa! O bunatate! - Aduc borșu' dom' profesăr? - Apoi cred că lăsăm borșul pe mai încolo și fă-ne și nouă câte două ouă cu jumere - zic eu. - Ghini, cum vreț, da' sâ știț câ-i bun borșu! - Cred
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ai di mâncari, Marandă? - Borș cu fasoli! - Apâi adă la domnii profesori borșu' și mie fă-mi două ouă cu jumere! Face Maranda me un borș cu fasoli, di numa-numa! O bunatate! - Aduc borșu' dom' profesăr? - Apoi cred că lăsăm borșul pe mai încolo și fă-ne și nouă câte două ouă cu jumere - zic eu. - Ghini, cum vreț, da' sâ știț câ-i bun borșu! - Cred, dar vrem și noi tot ouă cu jumere. Până la urmă ne împăcam destul de bine și
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
gurile rele spun că sunt doar vreo cinci mii) de oameni demonstrează împotriva conducerii țării. Dacă nu ar fi fost oamenii SUA poate-i mai credeam dar așa, nu am decât să-mi închipui că Mubarack a suflat cumva în borșul americanilor și acum trebuie să plătească îndrăzneala asta. Apoi bă nene gazetarule, eu cred că matale încerci să mă îmbeți pe mine ditamai omul cu școală și care am și dud în curtea de la țară, că la dacă la opt
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
o creastă de cocoș. Umbla În cerc prin podul casei, cu mâinile la spate și ochii ațintiți În gol, consultându-și din vreme În vreme ceasul de buzunar cu lanț de argint, ce indica mereu aceeași oră: 12. Nu refuza borșul de sfeclă, nici păhărelul de horilcă - și Îi plăceau nespus scrumbia afumată și castraveciorii murați. Când clopotele băteau chemând lumea la vecernie, deschidea sipetul și scotea de acolo un ceaslov. Cânta odată cu preotul În greacă și slavonă Crezul și Tatăl nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vor să ne ia niciun ban pe cazare, așa că te rog eu frumos să te ocupi de micile treburi din casă. Să nu lipsească niciodată curățenia sau pâinea de pe masă. Poți să le mai faci câte o clătită sau un borș ca pe la noi din când în când... știi că le place... Să fii bun, Silviule, și să nu mă faci să-mi crape obrazul de rușine când o să mă revăd cu oamenii ăștia! Eu nu te-am crescut un derbedeu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Te pătrunde la ciolan umezeala... zise el frecându-și mânile și întinzându-le spre flăcări. Dă, așa-i pe ploaie... vorbi chihaia privind în pământ. Apoi adăogi îndată: Am tăiat o găină... s-o facă nevasta c-o leacă de borș... Boierul Costea simți într-o clipă foamea încălzindu-i coșul și gura i se uncropi. - Apoi își plecă ochii. Lângă laturea cealaltă a vetrei, omul bolnav deschise ochii mari, sălbatici, tulburi. Gemu deodată fioros: —Bade Gavrile... bade Gavrile... Ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
punându-și dinainte ciomagul lustruit și săltându-și gluga de la șold. Da’ cu Faliboga cum o duci? — Cum s-o duc? Bine... Moșneagul prinse a râde. —Așa-i... he-he-he! așa-i... am văzut că nu-ți prea suflă el în borș... Ei, ce să-i faci?... Așa-i slujba. Ai de-a face cu oameni de toată mâna... —Eu îmi caut de treabă, și ne împăcăm... vorbi flăcăul privind în juru-i. Da’ dumneata, moș Nastase, tot cu pânea asta... Parcă curge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu mustața căruntă și cu ochii îngropați sub tufele sprâncenelor. Umbla numai puțintel într-o parte: avea un ușor beteșug la un picior. M-a cinstit foarte prietinos cu apă rece; și nevasta lui a pus într-o oală cu borș o găină grasă în cinstea musafirului. Doi flăcăuași sprinteni trebăluiau prin gospodărie, prin șura curată și prin ocolul vitelor. - Și într-un târziu, după ce ospătai, gospodarul îndrăzni să se așeze mai la o parte pe prispă, și chemă cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu bătăi grăbite, zorite să nu fie înghițite de cele de la Antim. Veneau și dinspre Patriarhie dangătele marelui clopot, cu muzica lui profundă, de bas, făcând să vibreze înalții plopi și să tresalte șirurile de crăițe din grădina vânzătoarei de borș din capătul străzii, spre restaurantul lui Bucur. Răzbăteau, uneori, și dinspre Izvor chițăielile unor clopote mici, ale bisericii din curte, o bisericuță năpădită de ierburi, de tufe de bozii și vrejuri de nalbă, părăsită parcă sub un nuc imens, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nimeni nu mă înțelege!“ Apoi am mai avut ca prieten un țap mic, Țipiri, salvat din brațele unui asasin care îl ducea la abator. Sergiu îl hrănea cu biberonul. La un moment dat Țipiri a plecat și el într-un borș, în farfuria altui criminal. Mai târziu a apărut Balthazar, motanul stufos alb și negru, cu o coadă pămătuf care năștea invidia tuturor pisicilor din sat. După 42 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE moartea lui Sergiu, într-o seară, eram
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ființa, umplându-mă de o fericire fără margini. Lângă omul acesta mi-am găsit calea și nu m-am mai oprit din drum. Ce-a spus Sergiu prima oară când a văzut o pictură de-a ta? — Că e un borș. — Cum așa? Avea dreptate, pentru că ce făceam eu la început erau niște portrete în tuș, complet neinteresante. El era un rafinat, un perfecționist. Zicea: „Ce? Asta-i pictură? Nu vezi că n-are ritm, că nu transmiți nimic?“ — Cred că
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
nimeni nu mă înțelege!“ Apoi am mai avut ca prieten un țap mic, Țipiri, salvat din brațele unui asasin care îl ducea la abator. Sergiu îl hrănea cu biberonul. La un moment dat Țipiri a plecat și el într-un borș, în farfuria altui criminal. Mai târziu a apărut Balthazar, motanul stufos alb și negru, cu o coadă pămătuf care năștea invidia tuturor pisicilor din sat. După moartea lui Sergiu, într-o seară, eram cu mai mulți prieteni la casa de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ființa, umplându-mă de o fericire fără margini. Lângă omul acesta mi-am găsit calea și nu m-am mai oprit din drum. Ce-a spus Sergiu prima oară când a văzut o pictură de-a ta? — Că e un borș. — Cum așa? Avea dreptate, pentru că ce făceam eu la început erau niște portrete în tuș, complet neinteresante. El era un rafinat, un perfecționist. Zicea: „Ce? Asta-i pictură? Nu vezi că n-are ritm, că nu transmiți nimic?“ — Cred că
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
doi bărbați nespălați și rău hrăniți. La vremea ploilor de toamnă cînd, ud și flămînd, copilul găsea acasă așternuturile reci și vatra fără foc, Toader se apuca de rupt vreascuri, fierbea mămăliga și băga în jeratic ulcica cu apă pentru borș. Cînd împlinise unsprezece ani, într o seară, s-a trîntit pe pat și, sughițînd, l-a rugat pe taică-său să-l dea la învățătură: „Am să mănînc cartea, tată!” făgăduia el cu disperare. Mesager întocmai ca Popescu al unei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Înapoi și cerea de la gazdă alte femei, mai ascultătoare. Și i se dădea dreptate: ce s-ar fi Întâmplat dacă fiecare ar fi venit cu gărgăunii ei de acasă? Balamuc! Ar fi ieșit sarmalele pătrate, prăjiturile fără zahăr, ciorba fără borș și leuștean. De aceea bărbații celor atinse cu linguroiul nu se supărau, ba le mai trăgeau și ei câte o palmă după ceafă ori un pumn În spinare, că-i făcuseră de râs călcând rânduielile pe acolo. Se petrecea toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o lună-două. Sătenii năvăleau, atunci, cu plase și luau apele noroioase la răsfirat picătură cu picătură. Scoteau grămezi de pește, Îl curățau și-l sărau pe loc, ca să nu se strice. Tot satul mirosea a crap fript și a borș. Cei trei băieți mergeau cu plasa În nădejdea că oamenii nu luaseră chiar tot de prin jăpși și ar fi putut prinde câțiva carași sau, dacă ar fi avut noroc, chiar și vreun crap de zece-douăsprezece kile, Îngropat adânc În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]