868 matches
-
mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să i se sustragă și pe care încearcă să-l manipuleze, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să i se sustragă și pe care încearcă să-l manipuleze, fără a se lăsa manipulat, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îl aude prima dată, anchetatorul Dumitrescu tresare, "parcă s-ar fi trezit din somn"446 (poate pentru că Dumitrescu și Lixandru sunt una și aceeași persoană, dar, ca multe alte personaje eliadești, este victimă a amneziei, a somnului). Fărâmă vine la Borza ca să-i amintească de copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru - în text apare subliniată această intenție a lui Fărâmă, descifrată de către Dumitrescu - pentru că lui Borza nu-i "plăcea deloc memorizarea"447. Să vedem comportamentul anchetatorului
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eliadești, este victimă a amneziei, a somnului). Fărâmă vine la Borza ca să-i amintească de copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru - în text apare subliniată această intenție a lui Fărâmă, descifrată de către Dumitrescu - pentru că lui Borza nu-i "plăcea deloc memorizarea"447. Să vedem comportamentul anchetatorului Dumitrescu: de la prima întâlnire îl cataloghează "suspect" (trei ocurențe în text) pe Fărâmă ("ăsta știe ceva, ăsta urmărește ceva" - două ocurențe). La a doua întâlnire, când aude numele lui Lixandru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca să ajungă la ceea ce îl interesează: "Eu v-am văzut de la început că aveți inimă bună. Semănați cu un bun prieten al meu, unul Dorobanțu"449). Din acest moment toată narațiunea se concentrează în jurul anamnezei. Într-o replică adresată lui Borza, Dumitrescu afirmă: "Atunci ești amnezic. Ți-ai pierdut memoria"450, iar despre Fărâmă spune că "are o memorie extraordinară"451). La a treia întâlnire, Dumitrescu îi cere ferm să-și mărginească povestirile la Darvari ("Întoarce-te la Lixandru și la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile I. Borza - Vasile Economu - Lixandru V. Gheorghiță - Anca Vogel constituie o unitate prin prezența grafemului V; în primele două, prezența numelui Vasile (basileus "rege, conducător", basileios "regal", v. supra) marchează apartenența în structurile de conducere a acestor reprezentanți ai "puterii și suspiciunii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nume ca factor declanșator al întregii aventuri (cu sensul pe care îl dă Eliade, de "risc existențial"): utilizată în Ghicitor în pietre, cu scopul descoperirii identității (proba ghicirii fetei) este reluată în Pe strada Mântuleasa, unde bătrânul îl "confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit (*bhreg, *bher nu a întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În sîrbă e Berzava și în germană Bersova. Alții cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut deriva întîi forma romînească Bîrzava, apoi formele din celelalte limbi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
motiv de comentarii subtile și nuanțate diferiților specialiști, inclusiv toponamaștilor. Tot în sensul soluțiilor multiple, o ipoteză mai nouă propune ca bază pentru Bîrza și pentru familia lui toponimică antroponimele Bîrza, Bîrzea, reconstruite din forme maghiare deformate în documente ca Borza, Burza, Burcza, Barza, Barcza, Borze, Burze, Börsze, Börza, Börsza. Evident, unele dintre toponime pot fi contaminate, adaptate, suprapuse prin apropierea de variante similare provenite din surse diferite. Dominante ni se par, istoric vorbind, Berzovia, continuată prin intermedieri diverse de Bîrzava
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nuanțate diferiților specialiști, inclusiv toponamaștilor. Tot în sensul soluțiilor multiple, o ipoteză mai nouă propune ca bază pentru Bîrza și pentru familia lui toponimică antroponimele Bîrza, Bîrzea, reconstruite din forme maghiare deformate în documente ca Borza, Burza, Burcza, Barza, Barcza, Borze, Burze, Börsze, Börza, Börsza. Evident, unele dintre toponime pot fi contaminate, adaptate, suprapuse prin apropierea de variante similare provenite din surse diferite. Dominante ni se par, istoric vorbind, Berzovia, continuată prin intermedieri diverse de Bîrzava, și, ca etimon al restului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
, publicație care apare la Budapesta, din 1983. Colectivul redacțional, compus din Lucia Borza, Anna Borbély și Maria Berényi, realizează o publicație bilingvă, informativă și de valorificare a unor texte literare sau culturale, elaborate de membrii Societății culturale a românilor din Budapesta, printre care se numără Maria Berényi, Emil Bodorca, Lucia Borza, Elena Kiss
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
din Lucia Borza, Anna Borbély și Maria Berényi, realizează o publicație bilingvă, informativă și de valorificare a unor texte literare sau culturale, elaborate de membrii Societății culturale a românilor din Budapesta, printre care se numără Maria Berényi, Emil Bodorca, Lucia Borza, Elena Kiss Fótos, Grósz György, Kalugyer Demeterné, Groza Virág, Ștefan Mureșan, Cornelia Tirnovan Nemeș, Petru Popuța ș.a. Sunt publicate o serie de date statistice despre românii din Ungaria, sunt menționate legăturile tradiționale cu retoromanii din Elveția (Ștefan Frătean). Despre trecutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Berényi, Anna Borbélyi, iar Eva Kozma Frătean își prezintă volumul Cântece populare românești din Ungaria, reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Cântece populare românești din Ungaria, reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
opoziția afirmativ-negativ determină exprimarea ei foarte frecventă prin parataxă, concomitent cu o intonație specifică. În aceste enunțuri, formă negativă primește, cel mai adesea, termenul al doilea: „Arta e tensiune, nu contemplație.” (G. Călinescu, C.O., 149), „Când ai venit la Borza, dumneata veniseși să-l întrebi de Lixandru, nu veniseși să-i vorbești de Oana...” (M. Eliade, 241), dar și primul termen, ca în enunțurile în care relația se realizează prin conjuncția ci: „Nu eu semăn îndoiala, dacă vrei să știi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte amintirea?” (A.E. Baconsky, 77), „Până ieri, pe la amiază, puteam să jur că era dânsul, dl. maior Vasile I. Borza.” (M.Eliade, 218), „Inteligența vreasăzică altceva, facultatea de a prelucra experiența empirică în concepte, de a te ridica la abstracțiuni, la idei.” (G.Călinescu, C.O., 59), „Și după el se luară și ceilalți: nenea Mihalache Tobă, Iordan Belusica, blănarul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mine. Mai ales dimineața, când vedea copiii plecând la școală cu ghiozdanele în spate. Prietenia cu Lori și Liliana Cu ceva timp în urmă, mă atașasem de o fetiță, mult mai mică decât mine, nu era încă la școală, Liliana Borza, a cărei mamă m-a ajutat mult după aceea. Mama ei era funcționară la gara din Tecuci unde lucra aproape toată ziua și era divorțată. De fetița ei, Liliana avea grijă o doamnă, madame Atanasiu, care avea domiciliu forțat în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acest posibil ajutor mama mea i-a dat „șpagă”, o damigeană de vin, pentru că acestuia îi plăcea destul de mult. Astfel că, după ce mama mea a dat divorț, după ce a dat pământul la stat devenind colectiviști, cu șpaga dată amantului d-nei Borza și mai ales cu sprijinul doamnei directoare, am fost declarată admisă la Liceul de băieți din Tecuci. Nu știu care dintre aceste fapte a avut greutate mai mare și nici nu a mai contat atunci pentru noi. A fost o mare bucurie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu ajunge să se transforme în mistică teozofică a naturii, precum în Cartea munților a Bucurei Dumbravă, unde U. apare ca personaj - Marele Urs -, nici nu contrapune figura întreprinzătorului (tot inginer francez, Bernard) imaginii unui arhaic templu al naturii (codrul Borzei), precum în Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. Modelul pare să fi fost mai degrabă profesorul francez J.-A. Vaillant de la „Sf. Sava”, pe care de altfel prozatorul îl și numea „primul bucegist român”. Cu Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
se leaga Peștera Ialomiței, Casa Omului din Bucegi și numeroase alte realizări ale societăților de turism). Astfel, În 1898 Iosif Sângeorzan, Împreună cu Popovici V. Hateg, publică În “Buletinul inginerilor și industriașilor de mine” un interesant studiu intitulat “Peștera Ialomiței”. - Alexandru Borza (1921 - 1998), inginer, cercetător științific, expert În turism, autor a numeroase proiecte de cercetare, studii și scriitor de cărți cu profil turistic, a fost una din marile personalități ale turismului românesc al secolului XX. De numele acestui fiu al plaiurilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a realizat-o, În decursul existenței sale, fiind unul din susținătorii și din promotorii acestei activități. Minte ascuțită, spirit critic, fire exigentă cu el și cu cei din jur, simț patriotic primit din familie de la părintele său marele biolog Alexandru Borza - clarviziune În gândire și În procesul de selectare a valorilor esențiale, tenacitate În procesul de ducere la bun sfârșit al lucrurilor Începute, și o debordantă energie, direcționată spre rezolvarea unor probleme majore etc. Acestea au fost elementele definitorii pe baza
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sfârșit al lucrurilor Începute, și o debordantă energie, direcționată spre rezolvarea unor probleme majore etc. Acestea au fost elementele definitorii pe baza cărora, s-a creat opera sa, atât de actuală prin formă și conținutul ei. Numele inginerului cercetător Alexandru Borza este strâns legat de Carpații Meridionali pentru a căror valorificare eficienta În scop turistic a militat neobosit. Propunerile, proiectele și studiile sale stau mărturie vie a sincerei dorințe de care era Întotdeauna animat de punere În valoare a neasemuitelor resurse
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Barbu (cercetător științific și editor de carte), Nicolae Zlate Ionescu (cercetător științific și autor al cărții ,,Exportul intern de mărfuri”), Eugen Nicolescu (cercetător științific și autor de carte turistică cu profil economic “Marketingul În turism”), Iahoda Margareta (cercetător științific), Alexandru Borza (cercetător științific și autor de carte turistică), Gloria Dincă (cercetător științific), Neacșu Nicolae (cercetător științific și profesor universitar, autor de cărți turistice cu profil economic), Ion Istrate (cercetător, profesor universitar și autor de cărți turistice cu profil geografic și economic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și alte contribuții aparținând lui Scarlat Lambrino, Radu Vulpe, Radu Rosetti, C. Mătasă, Const. Moisil. Notabile sunt și articolele pe teme filologice, etnografice, sociologice, pedagogice, geografice, medicale, colaboratorii fiind în general nume de seamă ale științei românești: Traian Herseni, Al. Borza, Valeriu L. Bologa, Gr. Antipa ș.a. Acoperirea atâtor domenii conferă revistei un caracter aproape enciclopedic, diversitatea fiind, alături de valoarea informației și de eleganța grafică, una dintre calitățile ei esențiale. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]