399 matches
-
secretul regenerării periodice și deci al tinereții fără bătrânețe. De aici apariția anamnezei. Pedeapsa de care vorbește cartea Genezei nu este în realitate decât amnezia. Omul a fost pedepsit să uite că posedă o funcție capitală: autoregenerarea celulelor. Trei personaje (botanistul Filip Zalomit, care este și poet, doctorul Nicoleanu și inginerul Hagi Pavel) discută despre un al patrulea, doctorul Aurelian Tătaru, mort în împrejurări obscure. Moartea se întâmplase la Poiana Dornei, loc retras de lume, lângă o cabană singuratică, în ziua
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest organism În domeniul fiecăruia, Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mișcă din Germania, dar descoperă și el prin calcule că spațiul este curb. Aventurile lor sunt cuprinse în romanul recent al lui Daniel Kehlmann, Măsurarea lumii, care îmbină la fel de bine ca la Denis Guedj, ficțiunea cu cercetarea documentară. Cutreierând cu botanistul Bonpland jungla amazoniană, Humboldt e obsedat de găsirea unui canal între Orinoco și Amazon: "În scurt timp va fi eclipsa de soare! Asta va face posibilă localizarea astronomică exactă a orașului de pe coastă. Atunci s-ar putea stabili o rețea
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dacă acoperișul este și plat, se transformă instantaneu În grădină sau În loc de joacă pentru copii. Proprietarii multor case au pus mână de la mână și au Înlocuit smoala și betonul cu o sumedenie de plante. Însă nu oricum, ci supravegheați de botaniști. Așadar, australienii care Își doresc un acoperiș verde ar trebui să consulte o listă de plante recomandate. Și se pare că din ce În ce mai mulți oameni fac asta multumiți că dintr-o dată este mai răcoare În casă, iar factura la electricitate scade
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu ALBU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93121]
-
În bibliotecă broșura „Prof. Dr. Jean Grintzescu”, pe care mi-ați trimis-o. Am copiat din ea ceea ce mă interesa și acum v-o trimit Îndărăt o dată cu sincerele mele mulțumiri. În adevăr În broșura regretatului Acad. Emil Pop „Figuri de botaniști români” (București, 1967) se vorbește (p. 83-89) despre viața și opera lui Ion Grințescu, fratele mai mare al lui Gheorghe Grințescu și al lui Ernest Grințescu (ultimul a scris o genealogie a familiei Grințescu). Păcat că În broșura sa E.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ulterior s-a adăugat o piatră tombala. *1827 Este fondată Universitatea din Londra. ¶ Apare The Shepherd's Calendar de John Clare. ¶ Apare Tamerlane and Other Poems de E.A. Poe. ¶ Jean-Baptiste Fourier sugerează că activitățile omului au efect asupra climei Pămîntului. ¶ Botanistul Robert Brown descoperă cu ajutorul microscopului că particulele aflate în suspensie pe suprafața unui lichid se mișcă în permanență (fenomenul va fi curînd numit "mișcare browniana"). ¶ John Walker inventează "chibritul". ¶ Mor: Ludwig van Beethoven; Pierre-Simon Laplace; Alessandro Volta; Ernst Chladni; Augustin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
menționat și de I. Radu (24), anume că o aptitudine sau alta nu se raportează strict la un domeniu delimitat al performanței, al reușitei. Aceeași aptitudine poate asigura reușita în activități diferite. De exemplu, spiritul de observație este necesar și botanistului în studierea naturii, și constructorului de mașini, dar și pictorului ori scriitorului, care creionează caractere. La fel, o singură aptitudine nu este niciodată suficientă pentru a asigura succesul deplin într-o ramură de activitate. La sportivi, de pildă, forța fizică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
und Wissenshaft)2, adecă ceva foarte depărtat, în genere, de preocupațiunile linguistului în sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru cultura; linguistului în specie, de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
modești, inclusiv un George Gregorian, un Ioachim Botez, un Mihail Celarianu, un Ion Iovescu, un Camil Baltazar, un Mircea Popovici, un Alexandru Lungu ș.a. Sensul acestei generoase cuprinderi critice nu mai trebuie argumentat: criticul și istoricul literar procedează cu scrupulozitatea botanistului care nu exclude din colecțiile sale cutare buruiană pe motiv că e otrăvitoare. Analogia a fost făcută de G. Călinescu, ale cărui spectaculoase reevaluări vizavi de autorii minori sunt binecunoscute. Vladimir Streinu este un "botanist" riguros și pertinent și ar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
hotărârilor luate pe vremuri de către Mihai Viteazul, de către căpeteniile oștirii române ori a unor eventuali aliați, de către sultan și celelalte căpetenii otomane etc. - un joc ecologic interesant poate să fie imaginat În felul următor - Împărțiți În grupe de specialiști (biologi, botaniști, zoologi, ecologi, microbiologi și biochimiști), la care se adaugă câțiva locuitori de pe malul unui lac, sunt puși să relateze situația din trecut și de azi a lacului, elevii clasei a VIII-a au simulat cercetarea cauzelor care au dus la
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a fi recunoscut ca om de știință de către confrați, și nu de a se impune atenției unei audiențe mai largi. Mărturisind că cea mai mare bucurie i-a adus-o aprecierea lucrărilor sale de către cercetători ca geologul Charles Lyell și botanistul Joseph Dalton Hooker, el adăuga: „Nu vreau să spun că o recenzie favorabilă sau vânzarea cu succes a cărților mele nu-mi făceau plăcere, însă această plăcere este trecătoare și sunt sigur că nu m-a abătut nici cu un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Hooker, Darwin îi spunea că îl despart ceruri de nonsensul care este tendința spre progres, de ideea adaptării ca expresie „a voinței animalelor“. Sub influența citirii Introducerii în studiul filozofiei naturale a lui John Herschel, a profesorului său de la Cambridge, botanistul John Stevens Henslow, precum și a mentorului și prietenului său de mai târziu, Charles Lyell , Darwin și-a format o reprezentare foarte austeră despre știința naturii. Această reprezentare s-a exprimat în modul cel mai clar prin înclinația lui de a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și verificată înainte de a fi supusă judecății celor avizați. Aceasta era o convingere susținută de considerații care nu sunt evidente pentru cititorul de azi. Istoricii biologiei semnalează că unii dintre cei mai de seamă naturaliști ai epocii, anatomiști, zoologi și botaniști, păstrau distanță față de ideea evoluției, iar rezervele lor au fost întărite de discuțiile pe care le-a stârnit apariția, în 1844, a cărții lui Robert Chambers Vestiges of the Natural History of Creation. În tradiția filozofiei naturii, Chambers invoca un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluționistă care are un fundament științific, Huxley afirma, totodată, că nici o specie nouă nu a putut fi produsă în zilele noastre prin selecție și admitea că teoria „prezintă o insecuritate în fundamentul ei logic“. Un alt apropiat al lui Darwin, botanistul Asa Gray, care s-a străduit mult pentru a asigura o bună primire a teoriei printre naturaliștii din Statele Unite, se exprima foarte precaut. El spunea că ar fi o exagerare să se afirme că teoria este adevărată; ea trebuie socotită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un manifest al ateismului și o încercare de subminare a ordinii sociale îl paraliza. Ceea ce l-a determinat pe Darwin să publice în cele din urmă, în 1859, au fost îndemnurile insistente a doi prieteni apropiați, geologul Charles Lyell și botanistul Joseph Hooker, după ce a primit un text de la naturalistul Alfred Russell Wallace. (Wallace formula în acest text liniile mari ale unei teorii foarte apropiate de cea pe care Darwin o schițase deja cu douăzeci de ani în urmă.) Impresia unora
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
creștină, nici ateismul nu pot fi susținute de ceea ce cercetătorul naturii va recunoaște drept „probe“, drept „dovezi“. La fel gândeau prietenii și sfătuitorii lui cei mai apropiați din lumea cercetătorilor, Lyell, Hooker sau Huxley. Un alt prieten al lui Darwin, botanistul american Asa Gray, s-a străduit chiar să explice publicului instruit că teoria formulată în Originea speciilor nu contravine credinței religioase. Darwin l-a aprobat pe deplin. Unii dintre admiratorii și susținătorii lui Darwin nu au obosit să avertizeze că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui se exprimă prin „cauze secundare“, cercetate de științele naturii. Unul dintre naturaliștii preocupați de armonizarea teoriei lui Darwin cu viziunea creștină a Creației, botanistul Asa Gray, a formulat o variantă a acestui punct de vedere în termenii următori: „Dacă concepem «fluxul variațiilor» ca fiind ele însele intenționate, atunci putem presupune că fiecare variație succesivă a fost proiectată de la început pentru a fi selectată. În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vieții de-a lungul erelor geologice reclamă explicații care se îndepărtează sensibil de cele oferite de științele experimentale și se apropie de cele date de istorici. Foarte semnificativ în această privință este un episod din corespondența purtată de Darwin cu botanistul american Asa Gray. Acesta agrea explicațiile prin legi și din motive religioase. Ideea că tot ce se întâmplă în istoria naturii poate fi explicat prin legi care au fost stabilite de Creator îi apărea drept garanția posibilității de a-și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 1,00 -2,00 m în general pe valea Siretului. I.5. Istoricul cercetărilor botanice în zonă Teritoriul Moldovei s-a aflat în atenția botaniștilor români și străini încă din secolul al XVIII, concomitent cu cercetările din celelalte zone ale țării. Cercetările botanice au debutat cu cele referitoare la floră, după care, începând cu cea de a doua jumătate a secolului trecut au luat amploare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cercetările din celelalte zone ale țării. Cercetările botanice au debutat cu cele referitoare la floră, după care, începând cu cea de a doua jumătate a secolului trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, la care și-au adus contribuția numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia. Primele contribuții floristice din județul Botoșani le-a publicat D. Grecescu și apoi A. Procopianu. Date floristice, dar mai ales geobotanice au consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
inventariind un număr de 374 specii și subspecii vasculare și D. Mititelu și T. Chifu care au efectuat cercetări pe o zonă mai largă a județului Botoșani, inventariind în pădurea Vorona un număr de 361 specii vasculare. Cercetările acestor doi botaniști au fost publicate în lucrarea “Flora și vegetația județului Botoșani”, în 1994. Cercetări asupra florei și vegetației zonei Moldovei, incluzând și pădurea Vorona, au mai efectuat: A. Zawadzki (1833), D. Brândză (1903), C. Hormuzachi (1901), E. Țopa (1939), M. Răvăruț
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
din cele patru promise, cu nume într-adevăr grele: de la cronicarii Ureche și Costin la eruditul Cantemir, la poliglotul Nicolae Milescu (a cărui celebră călătorie în China se dovedește una aproape turistică), la istoricul Bălcescu, la logicianul Maiorescu sau la botanistul Dimitrie Brândză. Pe scurt, o întreagă istorie culturală de margine. Fiindcă nici una din dovezile puse pe tapet de Alexandru Dobrescu nu descalifică, la urma urmei, pe nimeni. Cu atât mai mult cu cât e vorba mai curând de texte științifice
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
exotism Produselor obișnuite, pe care le știm „din farmacia bunicii” - cu fructele de pădure și plantele autohtone li s-au adăugat denumiri exotice și fascinante: plante, rădăcini, rețete din China, din India, din oceanele îndepărtate. Cine ar fi știut - în afara botaniștilor și, poate, a unui număr foarte restrâns de specialiști - în România, acum douăzeci de ani despre Bacopa monnieri, utilizată în unele produse care combat deficiențele de memorie sau sunt utilizate în recuperarea parezelor? Sau despre Aloe barbadensis, care se utilizează
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
bună -, cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu trebuie să existe mister, și orice fenomen inexplicabil capătă în mod obligatoriu o explicație rațională, mașinăria științifică s-a pus pe treabă. Au fost consultați zoologi, botaniști, geografi și chiar specialiști în psihologie animală, au fost răscolite arhivele vechilor orașe din Nord, s-a suflat praful de pe multe codice. Într-un târziu, a fost adus din Canada un mare vânător, căutător de urme, un ultim mohican, în
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]