KorAP: Find »[drukola/base=botoșănean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 >

351 matches

Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725

deși creațiile populare erau culese din toate zonele țării. Alături de acestea, versuri și proză originală sau traduceri, studii de analiză lingvistică și literară, documente inedite publicau Dragoș Vitencu, G. Voevidca, Leca Morariu, Victor Morariu, I. E. Torouțiu. Alături de bucovineni, și intelectualii botoșăneni publicau studii sau creații: V. Bogrea - "Sonet", D. Furtună - "O scrisoare a lui Creangă, Creangă inedit, Creangă și mergerea la teatru a clericilor", N. N. Răutu - recenzii la rubrica "Răbojul cărților", Tiberiu Crudu - proză, "Maica Frăsina". Unele numere sunt dedicate personalităților

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
remarca niciodată ca valori literare, se bucură de prețuirea istoricului doar prin prisma curentului literar sub care se plasează. Nu credem că suntem departe de adevăr dacă afirmăm că pentru mulți dintre acești creatori, alimentarea relației cu cărturarul de origini botoșănene genera o posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de Nord este plasată cu încredere în categoria "revistelor de drum sigur"57, Junimea literară apare ca "revistă de înfrățire", prezentată pe secțiuni, cu menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Emil Diaconescu (1889-1978), absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de istorie din București, cu un doctorat la Paris, va fi ulterior profesor la liceul unde studiase ca elev, iar apoi la Iași. Este unul dintre membrii fondatori ai revistei botoșănene Junimea Moldovei de Nord la care colaborează cu articole, publicând și lucrări pe teme istorice, precum: Granițe etnice și politice în Balcani (1926), Expansiunea colonială a statelor europene (1931), Napoleon I și Principatele Române (1928), Românii de peste hotare (1938), Marile

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală, dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale la tineret, dar și lucrări de anvergură, precum Istoria pedagogiei sau

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
război. Își începe activitatea ziaristică la Botoșani, în Libertatea și Sămănătorul Botoșanilor pe care îl redactează personal, aproape integral 6. Preocupat, de-a lungul vieții, de cercetarea trecutului Botoșaniului, donează arhivei locale colecția personală ce cuprinde genealogia a 104 familii botoșănene și din cuprinsul Moldovei, 12 familii armenești și două familii evreiești. Arhiva din Botoșani conține și lucrarea în manuscris Botoșanii de ieri și mai dedemult, cu date despre familii sau personalități de seamă din nordul Moldovei 7. 27. Marcel Olinescu

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
33. Ion Sângiorgiu (1893-1950), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian, cu doctorat în Litere și Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul său, originalitatea documentelor înscrise într-un roman cu "mult adevăr istoric nuanțat"15. Călinescu se oprește și asupra operei scriitorului bucovinean Eusebiu Camilar, amintind

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe profesorul botoșănean Tiberiu Crudu, autor al unor lucrări cu tentă locală, dar și pe bucovinenii Filaret Doboș, Nicu Dracinschi, Eusebie Popovici, Barbu Slușanschi, Constantin Morariu și frații Leca și Victor Morariu sau pe folcloristul colaborator la Sămănătorul, S. T. Kirileanu. Ion Dragoslav

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
altă parte, nu putem contesta faptul că pentru unii autori, colaborarea la ziarul Neamul Românesc și plasarea în grațiile cărturarului a reprezentat cel puțin o speranță de lansare, de pătrundere în viața literară a capitalei. Așadar, între-ținerea relației cu istoricul botoșănean stabilit în București, prin promovarea creațiilor tradiționaliste ce pun însă în valoare cultura locală, s-a transpus în strategie de promovare culturală, cu un succes ce a variat de la caz la caz. În fine, revenind la impactul pe care autorii

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava. D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914). Dicționare, enciclopedii, bibliografii ***, Enciclopedia României, vol. 1-4, Imprimeria națională, București, 1938-1943. Bălan, Ioan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Bejenaru, Ionel, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac, Mircea, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989. Mihailide, Mihail

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
de seamă pe anii școlari 1921-1922 și 1922-1923 cu prilejul transformării gimnaziului în liceu. Ciubotaru, Ștefan, Istoria învățământului din județele Botoșani și Dorohoi, 1759-1948, dactilografiat, Sulița, 1986. Ciubotaru, Ștefan, Monografia orașului Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 1997. Ciubotaru, Ștefan, Pagini culturale botoșănene. 1802-1944, Editura Geea, Botoșani, 1994. Coțofrei, Vasile (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Tipo-And, Dorohoi, 2007. Dimitriu, Eugen, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002. Dolinescu, Elisabeta, Mihail Gr. Poslușnicu, Editura Muzicală, București

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Simionescu, Ion, Orașe din România. Cu 62 figuri, Editura Cartea Românească, București, 1925. Stino, Aurel George, Fălticeneni care au fost, Editura Omnia, Iași, 2004. Tufescu, Victor, "Oraș în declin: Botoșanii", în Sociologie românească, III, nr. 10-12, 1938. Turușancu, Ileana, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Al. Zub (ed.), Cultură și societate. Studii privitoare la trecutul românesc, Editura Științifică, București, 1991. Bădărău, G., Modernismul interbelic, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bârsănescu, Ștefan, Politica culturii, ediția a 2-a, Editura Polirom, Iași, 2003. Bejenaru, Ionel, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009. Benda, Julien, Trădarea cărturarilor, Editura Humanitas, București, 2007. Bourdieu, Pierre, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986. Bourdieu, Pierre, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
nr. 8-11, pp. 191-195; Gavril Irimescu, "Societăți culturale și studențești din Bucovina și lupta lor pentru unitate națională în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în RA, 1992, 69, nr. 1, pp. 77-83; Ștefan Ciubotaru, Istoria bisericii ortodoxe botoșănene, Editura Axa, Botoșani, 2000, 379 p.; Ioan Mihai, Ioan Onofrei, Renaștere peste timp. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură din Botoșani, Editura Axa, Botoșani, 2000, 282 p.; Dumitru Niculăeasa, Poșta Fălticeni (1780-1950), Suceava, s.n., 1998, 104 p.; Alexandru Toma, Tradiție

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z: amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2005, 231 p. 11 Ioan Cocuz, Presa românească în Bucovina. 1890-1944, Suceava, Muzeul județean, 1991; Ionel Bejenaru, "Din istoria presei botoșănene: Săptămâna (1932-1937)", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 457-461, Ioan N. Oprea, Bucovina în presa vremii. Vol. 2. Presa din zona Rădăuți-Siret 1893-2008, Editura Pim, Iași, 2008, 258 p. 12 Costică Buzdugan, Dragomir Popovici, Ion Alexoaie, "Cercetările arheologice din așezarea

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
nr. 10-12, 1938, p. 516. 10 A. I. Gheorghiu, Marcel Olinescu, Botoșanii cari se duc... Album istoric, Editura Cartea Românească, București, 1927. 11 Ion Simionescu, "Județul Botoșani", în Revista Moldovei, I, nr. 10, 1922, p. 6. 12 Ștefan Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene. 1802-1944, Editura Geea, Botoșani, 1994, p. 23. 13 În Gazeta Dorohoiului, II, nr. 44, 1929. 14 Din Botoșanii de odinioară...Scene și personaje dintr-o lume care a fost, Editura CSIER, București, 2001, p. 21. 15 În Vestea, IV, nr.

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Tel-Aviv, Editura Comitetului pentru activitate culturală iudaică al evreilor originari din România, 2005, pp. 313-319. 17 I. V. Luca, "Mișcarea culturală din orașul Botoșani după război", în Revista Moldovei, IV, nr. 1-2, 1924, p. 9. 18 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 75. 19 Ibidem, p. 70. 20 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura județului Botoșani, dosar 11/1925, fila 23. 21 D.J.A.N. Botoșani, Fond Al. Faliboga, dosar 45/1928. 22 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 82-83. 23

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 75. 19 Ibidem, p. 70. 20 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura județului Botoșani, dosar 11/1925, fila 23. 21 D.J.A.N. Botoșani, Fond Al. Faliboga, dosar 45/1928. 22 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 82-83. 23 Concurența (1921-1924), Gura lumii (1921), Crocodilul Botoșanilor (1923-1926), Revista profesorilor de muzică (1924-1926), Biblioteca războiului (1924-1926), Botoșanii juridic (1924-1925), Revista juridică (1925), Gazeta școlii (1924-1928), Hazair (1925-1927), Armonia (1928-1930), Pământul (1928), Revista școlii (1928-1942), Foaia Cooperației (1930-1932

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Moldovei (1931), Îndemnul vremii (1932), Gurița (1932), Rochița transparentă (1932), Vremea noastră (1933-1935), Steluța (1933-1938), Clasa noastră (1934), Ghiocelul (1936-1938), Strategia (1935-1937), Arhanghelul (1936-1944), Moldova (1937), Buletinul oficial al comunei Botoșani (1923-1943), Buletinul județului Botoșani (1924-1952), în Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. 24 A. D. Xenopol, "Orașul Dorohoi cu prilejul conferinței mele", în Noua revistă română, nr. 4, 1910, p. 44. 25 Ion Simionescu

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Dorohoiul istoric și cultural. Evocări, Editura Quadrat, Botoșani, 1999, p. 190. 27 Vasile Coțofrei (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Ibidem, pp. 334-335. 1 Liviu Malița, Eu, scriitorul, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997, p. 15. 2 Alexandru Dima, "Probleme ardelenești", în Revista Fundațiilor Regale, V, nr. 7, 1938, p. 182. 3 Principalele surse la baza acestei listări: Ionel Bejenaru, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994; Ioan Bălan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Pentru unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 4 D.J.A.N. Botoșani, Fond

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 4 D.J.A.N. Botoșani, Fond Alexandru Faliboga, dosarele 118/1926, 30/1950. 5 În L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996. 6 Ionel Bejenaru, "Interviu luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", în Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009, p. 289. 7 D.J.A.N. Botoșani, Fond Eugen Neculau, dosarele 97, 99, 100. 8 În E. Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu... 9 Principalele surse utilizate: Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei

[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089

politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete botoșănene”, „Columna” (Roma), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară” (unde este director de onoare), „Familia”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. A mai semnat Al. Constantin. Este

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899

petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut interesa puțin prin Asfințit de oameni, romanțare a cronicii civile botoșănene, D. V. Barnoschi a dat oarecare mișcare epică unui episod de carbonarism român, pentru ca apoi, sub pretext de purificare a moravurilor, să scrie o serie de romane pline de scabroase destăinuiri sexuale, urmat în privința aceasta de Sandu Teleajen. TEATRUL: V.

Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]