734 matches
-
c-o singură vorbă, am numi-o fenomonologia unui suflet bântuit de patimă. Se știe că pe sfârșitul secolului al paisprezecelea Alexandru cel Bun purta în marca Moldovei crinii Casei de Valois. Marca era împărțită în două: de o parte bourul între trei luceferi, de alta crinii. Cauza nu se știe exact. Fost-a vasalitate, fost-a înrudirea lui de aproape cu Casa regală a Poloniei, de vreme ce Doamna era sora regelui? Dar nu asta ne importă, ci cu totul altceva. Sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a Poloniei, de vreme ce Doamna era sora regelui? Dar nu asta ne importă, ci cu totul altceva. Sunt de ex. oameni la noi în țară cari pretind că, neam după neam, vorbind și începînd cu cel dendîi al rasei, au văzut bourul din steagul lui Bogdan Dragoș precum au văzut înflorind crinii Casei de Valois în herbul lui Alexandru Vodă. Ca un asemenea crin alb să se prefacă în ardei roșu, de proveniență fanarioto - bulgară, iată un problem psicologic ce merită atenție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceeași facultate, cu teza Universul spiritual românesc în opera lui Mihail Sadoveanu. Din 1999 e șef al Catedrei de filologie română a Universității Libere Internaționale din Chișinău. A debutat cu proză în „Florile dalbe” (1988), iar editorial cu Vânătoarea de bouri sau Descălecarea Țării Moldovei (1990). Colaborează cu proză, articole și studii la „Tineretul Moldovei”, „Noi”, „Orizontul”, „Femeia Moldovei”, „Viața satului”, „Moldova suverană”, „Tineretul liber”, „Azi”, „România liberă” ș.a. I s-au decernat Premiul Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova (1990), Premiul Ministerului
VICOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290546_a_291875]
-
Dionysos, pare să-l plaseze pe scriitor pe o orbită deschizătoare de noi perspective epice. A scris și eseuri, adunate sub titlul Răzbunarea lui Nero (1993), și a publicat mai multe studii dedicate operei lui Mihail Sadoveanu. SCRIERI: Vânătoarea de bouri sau Descălecarea Țării Moldovei, Chișinău, 1990; Evohe, Burebista!, Chișinău, 1990; Hoții Prutului..., Chișinău, 1991; Răzbunarea lui Nero, Galați, 1993; Cornul de Aur, Chișinău, 1994; Țara cu viță-de-vie, Chișinău, 1996; Sadoveanu sau Miracolul sufletului românesc, Chișinău, 1997; Mihail Sadoveanu sau Viziunea
VICOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290546_a_291875]
-
heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO CATOLICILOR „DUMITRU MĂRTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculară ARHIVELE NAȚIONALE BACĂU, având în tot câmpul două figuri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Este remarcabilă, de asemenea, imaginea unui cap de bovideu în partea frontală a bonetei sale, diferit ca formă de cel al lui Deceneu [2]. În partea de mijloc- jos este remarcabilă prezența unui stativ cu un șarpe și cap de bour care îi reprezintă pe Zamolxis respectiv, Apolo, după cum s-a prezentat în lucrarea [2]. Placa mai conține un text incizat, greu de descifrat, în partea din dreapta jos se poate distinge, totuși, textul DACIKO LO PIEHIO cu înțelesul “dacii îl iubesc
Diegio - urma?ul lui Decebal la Sarcedava (din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83668_a_84993]
-
imaginea unui șarpe încadrat într-un triunghi și a unui bovideu încadrat într-un dreptunghi. În corelație cu textul din coloana din dreapta, se poate presupune că imaginea șarpelui încadrat în triunghi îl simbolizează pe Zamolxe iar imaginea bovideului (poate un bour) este o reprezentare simbolică a lui Apolo. Este remarcabil faptul că, până în ziua de astăzi, stema Moldovei este reprezentată de un cap de bour. În colțul din stânga jos, al plăcii cu nr 117 din cartea lui Romalo se poate observa
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
presupune că imaginea șarpelui încadrat în triunghi îl simbolizează pe Zamolxe iar imaginea bovideului (poate un bour) este o reprezentare simbolică a lui Apolo. Este remarcabil faptul că, până în ziua de astăzi, stema Moldovei este reprezentată de un cap de bour. În colțul din stânga jos, al plăcii cu nr 117 din cartea lui Romalo se poate observa că este vorba despre figura unui bărbat relativ tânăr, cu o privire impunătoare, având pe frunte imaginea unui cap de bour, iar textul din
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
un cap de bour. În colțul din stânga jos, al plăcii cu nr 117 din cartea lui Romalo se poate observa că este vorba despre figura unui bărbat relativ tânăr, cu o privire impunătoare, având pe frunte imaginea unui cap de bour, iar textul din apropiere arată că nu poate fi vorba despre altcineva decât de însuși Deceneu. Trebuie arătat că și pe această placă este prezentată în jumătatea sa inferioară aceleași vederi ale Moleo Davei cu următoarea explicație conținută într- un
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
în perioadele lor de reproducere. Regii și principii din Europa evului mediu ocroteau peisaje și animale în teritoriile pe care le stăpâneau. De ex., în Polonia, regele Boleslaw Chrabry (967 1025) a pus sub pază vânatul și unele păduri; vânarea bourului a fost interzisă de ducele Boleslaw de Masowsa (1226-1279) și regele Wladyslaw Jagiello (1351-1434), acestuia din urmă revenindu-i și meritul unei legi a vânatului; regele Sigismund al III-lea (1566-1632) a declarat „zone protejate” teritoriile pe care mai trăia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a fost interzisă de ducele Boleslaw de Masowsa (1226-1279) și regele Wladyslaw Jagiello (1351-1434), acestuia din urmă revenindu-i și meritul unei legi a vânatului; regele Sigismund al III-lea (1566-1632) a declarat „zone protejate” teritoriile pe care mai trăia bourul. Petru cel Mare a dat câteva decrete pentru exploatarea rațională a unor păduri (1703) iar în 1723 a interzis tăierea pădurilor „în galerie”, de-a lungul râurilor. În unele țări, în secolul al XIX-lea a fost oprită tăierea pădurii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
europenilor în Noua Zeelandă. Porumbelul migrator nord-american forma colonii uriașe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea zborul său transforma lumina zilei în amurg; spre 1900 era stârpit. Pasărea dodo (Raphus cucullatus) a dispărut din Mauritius în anul 1680; bourul (Bos taurus primigenius) a dispărut din Europa în anul 1627. Vaca de mare (mamifer din Ordinul Sirenieni), descoperită în 1741 lângă arhipeleagul Comandore din Marea Behring, a fost stârpită de corăbieri (pentru carnea ei) în numai 27 de ani. Ultimul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
70 de ani, cele mai reprezentative păduri au fost decretate rezervații naturale (ex., pădurea Letea - pe nisipul de la gurile Dunării; codrul Slătioara din Bucovina; pădurea regală Sinaia, pădurile din Retezat). Dimitrie Cantemir amintea în lucrarea sa Descriptio Moldaviae animale precum: bourul, zimbrul, tarpanul (calul sălbatic basarabean) - specii dispărute între timp. În România au dispărut în ultimele secole câteva specii de mamifere și păsări, în special răpitoare mari (Tab. 4). Au dispărut deja 74 specii de plante, 39 sunt amenințate, 171 sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
bolovanul sau delfinul. Deosebit de subtil și profund este interpretat de Adrian Poruciuc elementul simbolic al fundalului marin din unele colinde românești. Foarte interesante sunt paginile despre motivul mitic românesc denumit de autor "Proto-Europa". El face trimitere la imaginea fetei cu bourul ce se cere înțeleasă ca fiind mult mai veche decât mitul grecesc al răpirii Europei de către taurul mitic ce era Zeus însuși. Episodul clasic ca atare face trimitere și la ritualul hieros gamos dintre o divinitate feminină și un taur
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO-CATOLICILOR „DUMITRU MARTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculara ARHIVELE NAȚIONALE BACĂU, având în tot câmpul două figuri încrucișate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre de civilizație într-un nou teritoriu: ... că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiiamă bour și după multă goană au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolo fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locu unde să chiiamă acum Bourenii, daca s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour să însemnează. Și cățeaua cu care au gonit hiara aceia au crăpat, pre carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldei, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijderea și țării, dipre numele apei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ignic și fumul, "stâlp al cerului", coborârea dinspre izvoare înspre vatră, întâlnirea cu bătrânul înțelept și predarea prerogativelor puterii, uciderea animalului-totem devenit apoi emblematic (motiv autohtonizat în urma preluării unui ansamblu cinegetic meridional), sacrificiul animalului-gonaci, înălțarea pe stâlp a capului de bour, înființarea noii lumi (centrul ei fiind vatra). Etapele mitului marelui vânător, combinate cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea, drumul ascendent/descendent, muntele, focul, stâlpul, sulița) și ale "nocturnului" (bestiarul, apa, labirintul, întunericul, vatra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
această temă la noi”. Fără să excludă posibilitatea împrumutului, consideră legenda lui Dragoș „ca o variantă a aceleiași teme internaționale”, dar nu îi contestă caracterul original, „prin faptul că ne zugrăvește una dintre îndeletnicirile voinicești ale voievozilor noștri, vânatul de bouri. Prin felul descrierii și subiectul temei (vânatul de bouri) se deosebește de toate legendele similare, și în acest fapt zace originalitatea legendei noastre”. Tema l-a preocupat și pe Mircea Eliade în capitolul Voievodul Dragoș și vânătoarea rituală din cartea
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
consideră legenda lui Dragoș „ca o variantă a aceleiași teme internaționale”, dar nu îi contestă caracterul original, „prin faptul că ne zugrăvește una dintre îndeletnicirile voinicești ale voievozilor noștri, vânatul de bouri. Prin felul descrierii și subiectul temei (vânatul de bouri) se deosebește de toate legendele similare, și în acest fapt zace originalitatea legendei noastre”. Tema l-a preocupat și pe Mircea Eliade în capitolul Voievodul Dragoș și vânătoarea rituală din cartea De la Zalmoxis la Genghis-Han, dar acesta nu mai pune
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
și pe Mircea Eliade în capitolul Voievodul Dragoș și vânătoarea rituală din cartea De la Zalmoxis la Genghis-Han, dar acesta nu mai pune problema împrumutului legendei în maniera lui V., ci o privește ca pe o plăsmuire originală, în care uciderea bourului este interpretată drept act ritual, de sorginte iraniană, pătruns în cultura populară românească prin filieră scitică. SCRIERI: Muzeul Etnografic al Ardealului, București, 1928; Problema continuității românilor în Dacia. Patru conferințe la Universitatea Radio (în colaborare cu Constantin Daicoviciu), Sibiu, 1943
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
și ghearele roșii, ținînd în cioc o cruce ortodoxa de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o luna noua de aur la stînga; ... b) în cartierul doi este stema Moldovei: pe roșu, un cap de bour negru, însoțit de o stea de aur între coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta și de o luna conturată la stînga, ambele de argint; ... c) în cartierul trei este stema Banatului și Olteniei: pe
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
Anexele nr. 1-4 fac parte prezentul decret. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Anexă 1 Titlul de "Erou-martir al Revoluției române din decembrie 1989" Județul Albă Bour Petru Veronica Roșa Mircea Județul Arad Lie Cristian Darie Mada Flavius Județul Argeș Mihai Mihail Tuta Romeo Vasile Județul Bacău Ladaru Petrică Tataranu Maria Județul Bistrița-Năsăud Sabău I. Ioan Județul Botoșani Curic Veronica Județul Brăila Apostol Aurelian Sochirleanu Mihăiță Județul
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând un costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: - acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român; - personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud; - scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste ținuturi. Anexă 3 STEMA JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN Anexă 3 a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului CARAȘ-SEVERIN
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]