2,230 matches
-
să ne dea numere de contact, ceea ce este ceva obișnuit pentru mulți dintre clienții noștri din Rusia. Este atât de periculos, că nici unul nu vrea să se știe prea multe despre el. Și acum, domnișoară Blount, cum doriți să plătiți brățara? — Nu-mi vine să cred că a trebuit să cumperi brățara aia, i-am zis lui Lauren când ne Îndreptam cu un taxi Înapoi În centru. —O să o pun pe nota de plată a „clientului“, spuse Lauren pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mulți dintre clienții noștri din Rusia. Este atât de periculos, că nici unul nu vrea să se știe prea multe despre el. Și acum, domnișoară Blount, cum doriți să plătiți brățara? — Nu-mi vine să cred că a trebuit să cumperi brățara aia, i-am zis lui Lauren când ne Îndreptam cu un taxi Înapoi În centru. —O să o pun pe nota de plată a „clientului“, spuse Lauren pe un ton obraznic. Sanford Își dorește așa de mult butonii ăia, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și o masă de lucru. Ce loc macabru pentru o Întâlnire romantică! — Unde o fi el? șopti Marci. Poate că... poate că un vine, am spus, plină de speranță. Pe neașteptate, Sophia făcu un semn cu mâna. Când făcu asta, brățările de aur Îi zornăiră sexy - iar nervii mei zornăiră cuprinși de durere. De-abia suportam să o privesc, dar am privit-o. Nici nu mai respiram de atâta nerăbdare plină de teamă. După câteva secunde, un bărbat nu prea Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
știa unde plecase. Nu că e hilar? remarcă Glamela, pe când mă conducea prin mansardă. Purta o rochie din șifon cu imprimeu paisley 1, care plutea În urma ei când pășea, desculță, prin spațiul vast. Singura bijuterie pe care o purta era brățara din aur cu smaralde pe care o avea la gleznă, ca o prințesă indiană. —Îți vine să crezi că aici era cândva Manhattan Mini-Storage2? Normal că mansarda fusese un mini-depozit al companiei respective: era suficient de mare Încât să depozitezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Lanvin. Ceva cât se poate de banal. Deja toată lumea are, zise Alixe, pipăind cu mâna șirul lung de perle negre Înfășurat Într-o plasă delicată. Chestia e că, dacă Îmi cumpăr un colier, trebuie să Îmi iau și inelul, și brățara, și cerceii. Nu sunt În stare niciodată să-mi iau doar colierul. Nici nu vă puteți imagina ce necazuri am cu mine Însămi pe tema asta, pufni ea. Ador rochia ta. — Voiam să stau pur și simplu sub plapumă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
chiar mai bine decât Lee Radziwill În vacanță În Capri, În anii ’60. Mi-am continuat comentariul de modă pentru Hunter, care părea să fie foarte amuzat de toate aceste detalii. —O, privește! Ea Își aprinde o țigară. Doamne, ce brățări superbe din aur are. Îmi plac la nebunie tipele care poartă bijuterii pe plajă, este atât de decadent. Ce chestie... are În jurul gâtului niște perle superbe... ia stai! Hunter! am țipat eu, dându-i binoclul. Aia de acolo nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ecou. Continuă să vorbească la telefon în timpul ăsta. Cu norul ei de păr roz, cu costumul roz asortat, cu ciorapii albi și pantofii roz, cu toc mediu. Buzele îi sunt încleiate de ruj roz. Brațele îi sclipesc și zornăie de brățări aurii sau roz, de lanțuri, amulete și monede de aur. Cu toate ornamentele astea ai putea să umpli un brad de Crăciun. Poartă niște perle cât să-i rămână în gât unui cal. Zice în telefon: — I-ai sunat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
chiar lângă cusătură, iar pagina se desprinde. Cu pagina împăturită în buzunar, pun cartea la loc, desupra teancului. În sufragerie, cosmeticele sunt trântite grămadă pe jos. Helen a deschis fundul fals al trusei cosmetice. Înăuntru sunt așezate straturi de coliere, brățări, broșe mari și perechi de cercei prinși împreună, incrustate cu sclipiri frânte, roșii, verzi, galbene și albastre. Bijuterii. În mâinile lui Helen se desfășoară un colier lung cu pietre galbene și roșii, mai mari decât unghiile ei roz și lustruite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ăștia, mi-a spus clar că-n doi ani "Voința" va fi în primele rînduri. L-or fi dînd banii afară din casă rîde Mihai. Nu cred; eleganță, bun gust..., nu opulență se aprinde Vlad. În schimb, are Sorina o brățară din aur!... Podoabă e puțin spus. Una-i fiica profesorului Marcu... Zăăău?! clătină Mihai din cap mirat. Am auzit de Marcu, e un ginecolog grozav, îl cunoaște un ținut întreg. Mă mir că n-ai auzit. Ei, cum nu!? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în fugă. Fratele meu omul, înclină chelnerul capul într-un gest cucernic o carte de rugăciuni ți-ar prinde foarte bine. Rugăciuni pentru postul mare. Lazăr se uită lung în ochii chelnerului în timp ce degetele mîinii drepte se joacă nervos cu brățara ceasului scos între timp de pe mîna stîngă. Chelnerul surîde scurt, aprobator, observînd marca ceasului, gîndindu-se că-l va putea scoate la un preț de nimic. În lipsa cărții de rugăciuni, spune Lazăr, trăgîndu-și înapoi ceasul pe mînă -, căci nu mi-nchipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
indiferență vecină cu ura împotriva lui și n-a vrut să lase de la ea niciodată. De ce a ținut totuși s-o treacă pe Doina pe numele ei? După ce taică-su a fost închis, ea a devenit ciudată..., și-a vîndut brățara, apoi medalionul... Noroc de cercei că i-au rămas! Ce bijuterii superbe! De ce le-o fi vîndut, ce-a făcut cu banii?! Într-adevăr, era ciudată... M-a bănuit că l-am înșelat pe taică-su, mi-a și spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vulgar la masa asta? saltă dintr-un umăr Lazăr, vrînd să pară indiferent. De curînd, la un pahar, mi-a povestit cum în tinerețe l-a solicitat o... fostă prietenă a mea..., el fiind mamoș... I-a plătit cu o brățară de aur, superbă, o poartă acum Sorina, fiică-sa. "Știi, mi-a spus rîzînd prost trebuie să fi fost s-o las pe aia să-mi scape; știam că voi nu mai sînteți prieteni, nevastă-mea era la maternitate, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
confirme. Fantastic! murmură profesorul. Înseamnă c-ai trișat. Incredibil! Doar cărțile au fost luate de la bătrînă, n-aveai cum le granda. Nu, dar cînd le-am cercetat de-s toate zice Lazăr luînd o carte -, am făcut așa: am tras brățara ceasului chiar lîngă palmă, brățară anume modificată, că am și talent tehnic; dacă-i zece, îl sprijin pe această margine; valetul dincoace, asul, dama, popa... Dau nervos un cot obiectelor de lîngă brațul stîng, se închide puțin brățara și gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
c-ai trișat. Incredibil! Doar cărțile au fost luate de la bătrînă, n-aveai cum le granda. Nu, dar cînd le-am cercetat de-s toate zice Lazăr luînd o carte -, am făcut așa: am tras brățara ceasului chiar lîngă palmă, brățară anume modificată, că am și talent tehnic; dacă-i zece, îl sprijin pe această margine; valetul dincoace, asul, dama, popa... Dau nervos un cot obiectelor de lîngă brațul stîng, se închide puțin brățara și gata. Un zece! șoptește Lazăr a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am tras brățara ceasului chiar lîngă palmă, brățară anume modificată, că am și talent tehnic; dacă-i zece, îl sprijin pe această margine; valetul dincoace, asul, dama, popa... Dau nervos un cot obiectelor de lîngă brațul stîng, se închide puțin brățara și gata. Un zece! șoptește Lazăr a lehamite și trage din pachet un zece, cu o asemenea mișcare, încît partenerul poate jura că a fost cartea de la bază. Profesorul stă prăbușit în scaun și se uită lung la el, clătinînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mi-a rîs în nas, derutată, am încercat să scap de sarcină. M-am dus la un prietenul lui, doctorul Marcu; ne cunoșteam bine, nevastă-sa era în spital, tocmai îi născuse o fetiță. I-am dat bani și o brățară de aur, superbă!, pentru fetița lui, abia născută. A luat instrumentele de la spital și m-a chemat la el acasă. Ori poate că mă mințise și nu avea nimic în trusă. Dar... cînd credeam că începe chiuretajul, m-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i a ta. Prea te porți... face el un gest deznădăjduit, apoi, oftînd, schimbă vorba: Ce-i cu pozele, de ce m-ai întrebat? Acesta-i fostul meu prieten, Teofănescu, iar acesta, prietenul său, doctorul Marcu, cel căruia i-am dat brățara de aur, ca să mă... siluiească. Cei întărîtați de frumoasa Evelina, soția lui Marcu, au la dispoziție aceste două femei... prezentabile rîde Maria ironică, fluturînd pozele. M-au costat douăzeci de mii, dar merită. Dacă vrei un adevărat spectacol, vino deseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
gâtlejuri care aveau nevoie, și meritau, să li se stingă setea. Prin urmare, Cealaltă Carol își puse lacăt la bazele ei subțiri și Carol a Noastră plecă. Dar Cealaltă Carol știa foarte bine că amândoi se vor întoarce. Își răsuci brățara de aramă de la încheietura uscată ca un băț și își dori în gând să aibă dreptate. Așadar, nu e de mirare că, atunci când a hotărât să-și reînnoiască provizia de bere Lamot, Carol a apelat la magazinul soților Wiggins. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bage rapid procesul în bălării. Ce-i roade pe cumetrii cu robă e starea de arest. Faptul că o judecătoare „grea”, cu relații sus-puse, poate să fie băgată în celulă, poate fi luată de umăr de polițist, poate să poarte brățările statului și poate fi fotografiată cu ele ca orice infractor. Bunul cel mai de preț al juzilor corupți, pe care-l folosesc în traficul de influență și cu care adună șpaga, este inamovibilitatea. Tradusă de ei, prin abuz, ca intangibilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Am fost invitat la cină de stăpână. Dona Jazmina are fața acoperită de un strat de pudră ce pare gata să se desprindă și să cadă în farfurie. Și ea e indiană, cu părul vopsit arămiu și ondulat cu fierul. Brățările grele strălucesc de câte ori duce lingura la gură. Jacinta, fiica ei, a fost crescută la colegiu și poartă un tricou alb de tenis, dar privirile și gesturile ei sunt la fel ca ale fetelor de indieni. — Pe atunci, în acest salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
dă drumul la reportofon. Doctorița cere un autograf. Se bea vin din sticle de plastic de doi litri. Se spun bancuri, „i-a strigat din vârful muntelului, măăă Io măăă...”. O anorexică total aburită, cu o jumătate de kilogram de brățări pe ea, face un efort, se clatină, zornăie, se-ncordează și reușește să se cațere pe masă. Se odihnește în patru labe. I-a căzut un pantof. Se ridică mai întâi într-un genunchi, pe urmă în picioare. Ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
adus, am vorbit cu cei de la agenție și-au spus că, dacă-ți refacem portofoliul, vor lua în considerare ideea de-a te primi înapoi pentru mânării. Evie vrea să zică „manechin de mâini“, pozând pentru inele de cocteil și brățări cu diamante pentru jucat tenis și alte porcării din astea. De parcă aș vrea să aud așa ceva. Nu pot să vorbesc. Nu pot să mănânc decât lichide. Nimeni n-o să se uite la mine. Sunt invizibilă. Nu vreau decât să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
violator, nu din prima. Nimeni nu e așa disperat. Între bărbații singuri închiși după zăbrele pentru jaf armat și cei pentru omor fără premeditare, se oprește și-ntreabă care e problema. Mă prinde de mână și vorbește cu numele de pe brățara de plastic, ce mai manechin de mâini sunt deja, inele de cocteil, brățări de identificare din plastic atât de frumoase, că până și-o mireasă a lui Christos nu-și poate dezlipi ochii de la ele. Zice: — Ce simți? Asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
după zăbrele pentru jaf armat și cei pentru omor fără premeditare, se oprește și-ntreabă care e problema. Mă prinde de mână și vorbește cu numele de pe brățara de plastic, ce mai manechin de mâini sunt deja, inele de cocteil, brățări de identificare din plastic atât de frumoase, că până și-o mireasă a lui Christos nu-și poate dezlipi ochii de la ele. Zice: — Ce simți? Asta-i comic. Zice: — Nu vrei să te îndrăgostești? Fotograful din mintea mea zice: Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Brandy în față. Scriu: te rog. Sari la mâinile lui Brandy Alexander. Întotdeauna se începe cu mâinile ei. Brandy Alexander întinde o mână, una dintre mâinile alea păroase, cu încheieturi porcine, cu venele brațului îngrămădite și sugrumate la cot de brățări de toate culorile. Singură-singurică, Brandy Alexander e o asemenea schimbare a standardului de frumusețe, încât nimic nu sare-n ochi. Nici măcar tu. — Deci, fato, zise Brandy. Ce-ai pățit la față? Păsări. Scriu: păsări. păsările mi-au mâncat fața. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]