582 matches
-
gata de plecare? A venit Cătălina să mergeți împreună la colindat. - Vin imediat, îi răspund mamei , gândindu-mă că, poate, pe drum mă întâlnesc și cu Moș Crăciun, cu sacul plin de cadouri. Sau poate, în lipsa mea, lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat Ajunul Crăciunului. Spiritul marii sărbători pătrunde în toate și ne face mai buni și mai generoși. Colindătorii îl vestesc pe Hristos, iar oamenii cântă bucuria minunatei vestiri.Voi cânta și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Ion Gheorghiu, București, 1979; Constelația gemenilor, București, 1979; Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Brâncuși, București, 1981; Ion Sălișteanu, București, 1981; Vasile Celmare, București, 1982; Aventura imaginii, București, 1982; Eugen Popa, București, 1983; Grafica lui William Blake, București, 1983; Brăduț Covaliu, București, 1984; Gh. Șaru, București, 1984; Realitate, mit, simbol: un portret al lui James Joyce, București, 1984; La nord de Rio Grande, București, 1985; Înainte și după Columb, București, 1986; Cumințenia pământului, București, 1987; Vasile Kazar, București, 1988; Arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
mioare. După încercarea de întoarcere a iernii zăpada s-a topit, într-o noapte. Munții s-au dezbrăcat de haine, zăpada s-a topit chiar în timpul nopții. Mai văd încă sus, doar o pânză albă, ca o față de masă, cu brăduți împrejur, ca niște oaspeți, ca un grup de copii adunați la masă. * Dimineața, trecând spre centru, pe o bancă, de pe care abia se uscase umezeala nopții, am zărit o mulțime de cărți de joc, aranjate într-o ordine anume: așii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o viață fericită, poate pentru că singura mea și cea mai mare bucurie a fost să fac bucurii copiilor, pentru mine Crăciunul este perioada magică a anului. Aparține fericirii împărtășite cu cei dragi. Spre norocul meu, Concetta nu avea decât un brăduț artificial de vreo 50 de centimetri și câteva stele mari de atârnat deasupra ușilor. Chiar și așa, ce greu e să mimezi încântarea în timp ce te gândești la colindele de acasă! Fata mea a născut un băiat în Ajunul Crăciunului. Foarte
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Campanula latifolia, Campanula rampunculus), Rochia doamnei (Campanula rotundifolia, Campanula perscifolia, Campanula glomerata, Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris) Familia Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii, Iatba hiarelor (Vincetoxicum laxum). Familia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rolul lor bine determinat în acest complex sistem biologic, care merită credem noi să fie cunoscute nu numai de locuitorii comunei ci de oricare alt cititor interesat de frumoasa poveste a satului nostru. Astfel: 1. Clasa Archegoniate vasculare. Familia Lycopodiacee. Brăduț (Licopodium selago), Brânca ursului (Lycopodium clavatum) Familia Polypodiacee. Feriga (Aspidium hastulatum, Aspidium filix-mas, Aspidium aculeatum, Aspidium lonchitis, Aspidium argulare, Asplenium viride, Asplenium adianthumnigrum, Asplenium serpentini, Asplenium germanicum, Asplenium ruta-muraria, Polypodium vulgare, Scolopendrium vulgare, Pteris aquilina, Blegnum spicant) Familia Equisetacee. Codie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pășit și noi înafara lui, departe de grijile pământești și parcă, de Pământul însuși. Oamenii încă își mai spun „La Mulți Ani !” când se întâlnesc, își fac încă urări pentru Noul An, pe ici pe colo mai stăruie câte un brăduț împodobit prin vitrina vreunui magazin de cartier, sclipind din toate beculețele de fericire că lumea încă nu l-a uitat. Timidă, prin tramvaie, mai răzbate vreo colindă. Parcă și jurnalele de știri sunt zilele acestea mai puțin belicoase decât altă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să ne gândim și la prietenul nostru bradul, deși nu ne prea gândim nici la alții, lunecând dintr’o lume În care aveam prieteni, Într’una În care ne vom fi făcut doar dușmani. Sau indiferenți. Și eu am un brăduț de Crăciun, dar esențialul: o rămurică, deasupra mesei la care am scris astea. Și totuși, Îmi cer scuze pentru a fi tulburat aceste zile de sărbătoare cu gândurile mele, poate polemice... “Radiosfera”, 23 decembrie 1996, ora 9,33 111. La
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
copil, gata să se dezintegreze la cea mai mică adiere de vânt. Nici urmă de exces de mâncare italienească. Nu-mi găseam ceasul. Era întuneric încă. — Masa! Uită-te la masă! țipă ea. Era un obiect care semăna cu un brăduț de Crăciun. Dar n-avea cum să fie așa ceva. Era prea mic și ne aflam doar la începutul lui octombrie. Mi-am încordat privirile și mi-am dat seama că era craniul. Exact unde l-am pus eu sau l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
toate acestea sunt entități aflate într-o strânsă interdependență dialectică. Dacă țara însăși, ca o consecință a politicii clarvăzătoare a președintelui Nicolae Ceaușescu, și-a dobândit această identitate - cultura își afirmă și ea din ce în ce mai mult identitatea.“ (Familia, ianuarie 1978) COVALIU Brăduț „Element definitoriu al dezvoltării țării pe toate planurile, partidul nostru a acordat culturii o deosebită importanță subliniind în repetate rânduri marea răspundere pe care slujitorii artei o au în contextul societății noastre socialiste, ca artiști-cetățeni, ca parte integrantă a culturii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care o cunosc de pe vremea studenției; cînd eu eram în anul cinci, ea era în anul doi la Chimie și venea la biblioteca Facultății de Fizică după cursuri de fizică teoretică. Celelalte semne mi le fac inginerii Lupu, Luchian și Brăduț, colegi de birou cu Petre Graur. O frîntură de secundă, cît privesc următoarea cursă rapidă, îmi atrage atenția sclipirea unor ochi: într-un scaun, lîngă fereastră, o văd pe doamna Tamara; se uită la mine și, cînd ochii noștri se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o familie!... Succes! Mulțumesc! Îi strîng mîna și pornesc pe scări în jos. Intru pe culoarul de la etajul opt și bat la ușa biroului în care știu că-i găsesc pe inginerii Petre Graur, Gică Lupu, Dan Luchian și Tudor Brăduț. Intru. Înăuntru, toți patru, la cele patru birouri, stau aplecați asupra lucrărilor. Hei, salut, amice! îmi strigă inginerul Graur, dezbrăcat de haină, cu mînecile cămășii ridicate pînă la coate. Bună ziua, domnilor! îi salut, strîngîndu-le mîna pe rînd. Ce mai face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai face domnul Vlădeanu? mă întreabă inginerul Luchian, închizînd dosarul din față. Am venit să vă văd, zic, așezîndu-mă pe un scaun lîngă fereastră, să-i pot vedea pe toți. O cafea? întreabă inginerul Lupu. Nu, mulțumesc! Păcat! zice inginerul Brăduț. Noi parcă am mai bea una. Ce zic tovarășii funcționari? întreabă el, privindu-și colegii. Un tovarăș funcționar te bagă undeva, răspunde Graur. Îl vezi, îmi zice Brăduț, s-a supărat, în loc să fie fericit și să facă el cafeaua, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe toți. O cafea? întreabă inginerul Lupu. Nu, mulțumesc! Păcat! zice inginerul Brăduț. Noi parcă am mai bea una. Ce zic tovarășii funcționari? întreabă el, privindu-și colegii. Un tovarăș funcționar te bagă undeva, răspunde Graur. Îl vezi, îmi zice Brăduț, s-a supărat, în loc să fie fericit și să facă el cafeaua, că i-a mai apărut un articol în revistă. Pe care nu-l citește nici dracu', mormăie Graur. Ești pesimist azi, tovarășu', zice Brăduț. Cîți s-au grămădit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Graur. Îl vezi, îmi zice Brăduț, s-a supărat, în loc să fie fericit și să facă el cafeaua, că i-a mai apărut un articol în revistă. Pe care nu-l citește nici dracu', mormăie Graur. Ești pesimist azi, tovarășu', zice Brăduț. Cîți s-au grămădit să ceară relații asupra articolului publicat luna trecută? se miră Graur. Lasă-ne, Graure, iar ne ciripești?! face spre el un semn a lehamite domnul Luchian. Să ne spună dom' Mihai ce mai face. Eram în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Închide biblioraftul, îl pune la loc, semnează cu roșu bonul adus de muncitor, pune peste semnătură o parafă, apoi întinde bonul muncitorului care se înclină, mulțumește și iese. Pentru azi, se cheamă că am muncit, zice ca pentru sine inginerul Brăduț. Stăm cu fundul pe scaune și citim lucrările altora, mormăie Graur. În tăcerea așternută, inginerul Luchian, un bărbat la vreo patruzeci și cinci de ani, de statură mijlocie, cu părul frumos brumat, a scos din buzunarul hainei o bucățică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tovarășului Amariei, pentru examenul de la Medicină. Ba îl ia să asiste și la operații. De unde știi? întreabă Lupu. Dar ce nu se poate ști? mă mir eu. Mai ales pentru unul cu relații așa de strînse cu cadrele medicale, rîde Brăduț turnînd cafeaua în cești. Lasă-l în pace, intervine Graur. Mihai, zice privindu-mă, scrie despre ce cunoști, nu te băga în domenii străine; riști să-ți sugi degetul. Pe cînd gata piesa? Ce piesă? îl întreb. He-he! rîde Graur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-vă la el: "ce piesă?" Aia pe care o scrii acum. Că doar nu vii pe-aici așa de des numai de florile mărului. Pariez că măcar unul-doi dintre noi cei de-aici o să ne recunoaștem în ea. Graure, intervine Brăduț, punîndu-i cafeaua în față, cam exagerezi... Am dreptate, Mihai? mă întreabă Graur scurt, ca un ordin. Da, murmur eu. Cei de față, toți patru, schimbă între ei priviri mirate. Poate că-n următoarele clipe voi fi invitat să ies. Băiatule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
devenind subtil, colegul nostru Petre Graur a uitat să adauge pe lista inventatorilor pe tovarășul Chirilă... Calm, Graur se ridică în picioare, înalță ochii spre tavan și face cruce. Există, totuși, cineva acolo sus, zice el. În baza ăluia, rîde Brăduț, Chirilă mai era și-acum aici, în combinat, șef de sector, ba poate director. Tu crezi că l-a înșelat nevasta? se miră Lupu. Cu cine?! Cine să se uite la paparuda aia blondă. Mai degrabă zi că a vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am lucrat cum trebuia. Tac și mă uit aiurea, pe pereți, la niște tablouri cu flori. Îmi scot batista și-mi șterg gîtul transpirat. Interesant, le zic. Dumneavoastră aveți o experiență de uzină din care am ce învăța. Noi, începe Brăduț, am prefera să nu "înveți". Că vorba ceea, sîntem și noi oameni; avem familie, copii, avem aici un post asigurat... Asta cam așa-i, continuă Lupu. Nu vrem să te jignim; ne place că scrii, ne bucurăm că ești de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sau ca bucătar, așa cum lucram vara, pe vremea studenției. Cei patru prieteni ai mei tac. Ei știu, din alte discuții, despre locurile pe unde am lucrat, așa că nu se miră aflînd unde m-aș fi dus. Bine, strînge din umeri Brăduț, dar cum se face că s-a aflat la municipiu?! Doar nu s-a dus directorul general să spună. Nu, zic eu, s-a dus un muncitor de la filamente. S-a dus la fostul secretar cu propaganda, de la municipiu, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Noi avem orgoliu, zice, uitîndu-se spre Graur. Da, da! se înfurie, amenințîndu-l pe Graur cu mîna întinsă, între tine, doctorul în științe, și Vlad, îl aleg pe Vlad: el a rămas pe baricade! Vlad are abia treizeci de ani, surîde Brăduț. Vreau să-l văd peste zece ani. Chiar și pe dom' Mihai vreau să-l văd peste zece ani: să aibă familie, copii... Acasă, copiii nu te întreabă dacă la serviciu ai stat cu fruntea sus sau ți-a strîns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ei cer. Sau se îmbolnăvesc și tu, tatăl lor, trebuie să fugi, să te zbați, să bagi mîna în buzunar și să scoți, altfel se sting sub ochii tăi... Mda, murmur eu înfiorat. Viața, Mihai, viața e adevărata artă! exclamă Brăduț, ca o completare. Du-te, domnule! strigă la mine Luchian. Dacă mai stai mult aici, o să-ți pară rău și pentru ce-ai scris. Vorba ceea a dumitale: sînt unii pentru care "arta e ca perla pentru o maimuță"... Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu brațul de după umeri. Mihăiță, îmi zice, cred că nu te-ai supărat... Nu, Petre, cum să mă supăr?! Și-apoi, continuă el, nu le pune chiar pe toate la inimă. Luchian a cam exagerat, ca orice artist. Lupu și Brăduț însă... au dreptate. De asta ai să te convingi și tu, poate peste cîțiva ani; ai să ajungi la o poziție socială și materială de pe care n-o să-ți mai permiți să faci pe bătăiosul... Ți-am mai dat eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fost mătrășit din funcția de "general" pentru "grave abateri de la normele de etică și echitate socialistă", deși nu avusesem conflicte directe cu el, m-am bucurat, așa, în general, pentru că s-a făcut dreptate. "Ești un prost! m-a apostrofat Brăduț. Doar nu-ți închipui că a fost trimis la munca de jos. S-a creat imediat un post în altă întreprindere, remunerat corespunzător..." "Iată un conflict de film contemporan! a exclamat Graur. Pînă acum s-a bătut prea multă monedă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]