526 matches
-
că oastea sa se afla în tabără, pregătindu-se de luptă. Domnul spera că Matei Corvin îl va ajuta. La cerea brașovenilor să-i trimită informații în legătură cu mișcările turcilor. La 11 iunie Ștefan se afla în valea Berheciului, de unde mulțumea brașovenilor pentru informațiile trimise, cerându-le să nu-i trimită grâu și alte bucate lui Laiotă, domnul Țării Românești, acesta fiind dușmanul creștinătății. Până la 11 iunie, turcii nu trecuseră Dunărea. Înainte însă ca sultanul să treacă Dunărea, tătarii năvălesc și pradă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare, ar fi avut acum prilejul să intervină și să-i înfrângă pe turci în Moldova. Dar, la 3 iulie solii lui Ștefan se aflau la Buda ca să ceară ajutor și abia la 19 iulie, regele îi anunța pe brașoveni că va trimite o oaste în Transilvania sub comanda lui Gheorghe Bethlen, alături de care se aflau Vlad Țepeș și Țepeluș, oaste ce trebuie să se afle la Turda la 25 iulie. La 31 iulie, slujitorul lui Vlad Țepeș întâlnea această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Laiotă, voievodul moldovean a chemat oastea călare a țării, 15.000 de oameni, și a pătruns în Muntenia. Laiotă, cu tot sprijinul turcesc, a fost înfrânt și a trebuit să părăsească Târgoviștea, de unde, la 8 noiembrie, Vlad Țepeș anunța brașovenilor victoria obținută asupra dușmanului său. Către sfârșitul lunii octombrie 1476, Ștefan Bathory trecea munții cu 25.000 de oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am făcut și noi în țara noastră, care e ca și a voastră. Să știți dumneavoastră că domnii și boierii a toată țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu cântece și clopote, precum am făcut și noi în țara noastră, care e ca și a voastră. Să știți dumneavoastră că domnii și boierii a toată țara s-au supus dumisale voievodului Vladislav” (Țepeș). Vlad Țepeș le spunea brașovenilor „veniți cu pâine și cu marfă, ca să vă hrăniți, căci a făcut Dumnezeu să fim acuma o singură țară”. Idealul politic visat de Ștefan se realiza după atâtea eforturi în toamna anului 1476. Cele trei țări românești se găseau strâns
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atunci că Muntenia, izolată, nu putea să obțină o victorie, care să-i asigure independența totală. Voievozii din vremea respectivă, cu excepția lui Vlad Țepeș, nu au dat dovadă nici ei de geniu politic sau militar. Țepeluș avea să le scrie brașovenilor, arătându-le diferența ca putere militară dintre Țara Românească și Imperiul Otoman. El spunea că nu cu bărbăție, ci cu daruri îi poate convinge pe turci ca să nu atace Transilvania, deoarece „turcii sunt mulți ca nisipul mării și nimenea nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împreună cu toți boierii săi, „la ziua pe care măria sa ne-o va arăta prin solii domniei tale cu șase luni înainte de acea zi...”. În același timp, Ștefan se temea de un atac turcesc și, la 20 aprilie 1479, le scria brașovenilor: „Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la munteni, și nu știm gândul lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adevărat că nespus de cruzii păgâni, turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la munteni, și nu știm gândul lor încotro bate”. Domnul le cere să-i trimită vești despre Ali Beg. La 26 aprilie, brașovenii îi scriau lui Ștefan cel Mare. Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea ne arată că atât transilvănenii, cât și muntenii, loviți de turci, îl așteptau pe el ca să-i elibereze și, în felul acesta, ei să poată fi credincioși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea ne arată că atât transilvănenii, cât și muntenii, loviți de turci, îl așteptau pe el ca să-i elibereze și, în felul acesta, ei să poată fi credincioși și să slujească Sfânta Coroană. Scriau brașovenii: „Multă supunere și slujbă ți-aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmirea și apărarea Ardealului. Și-ți dăm de știre că suntem în mare primejdie și la mare strânsoare, din pricina turcilor nespus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei turci nespus de cruzi”. Muntenii refugiați în Ardeal mărturiseau că ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile, a început voievodul să zidească Chilia și a isprăvit-o în aceeași vară, cu 800 de zidari și 17
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dezordine, cu mari pierderi, prin pasul Turnul Roșu. În anul 1480 exista, în continuare, o situație încordată în relațiile cu turcii. Chiar de la începutul anului, domnul se temea de un atac turcesc. La 22 ianuarie 1480, Ștefan scria din Suceava brașovenilor că turcii fac mari pregătiri de război. În iarna aceluiași an, Țepeluș a mers la Constantinopol, unde a încheit „o pace veșnică”, în care era inclus și regatul ungar. Neagu vornicul le scria brașovenilor că „a cheltuit domnul nostru (Țepeluș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ianuarie 1480, Ștefan scria din Suceava brașovenilor că turcii fac mari pregătiri de război. În iarna aceluiași an, Țepeluș a mers la Constantinopol, unde a încheit „o pace veșnică”, în care era inclus și regatul ungar. Neagu vornicul le scria brașovenilor că „a cheltuit domnul nostru (Țepeluș) visteria sa, până când s-a milostivit marele împărat și i-a dat voie și poruncă să-și facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a vrut să trăiască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care era inclus și regatul ungar. Neagu vornicul le scria brașovenilor că „a cheltuit domnul nostru (Țepeluș) visteria sa, până când s-a milostivit marele împărat și i-a dat voie și poruncă să-și facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a vrut să trăiască în relații bune cu Radu cel Frumos, nici cu Basarab cel Bătrân (Laiotă) și „Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-și facă pace cu voi”. Scriindu-le brașovenilor, Țepeluș le arăta că Ștefan n-a vrut să trăiască în relații bune cu Radu cel Frumos, nici cu Basarab cel Bătrân (Laiotă) și „Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Basarab cel Bătrân (Laiotă) și „Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii să afle ce fac turcii „și să ne trimiteți iute de știre, și noaptea și ziua, ca să fim și noi gata și să ne ridicăm împreună cu domnia voastră împotriva acelor vrășmași. Alta, trimiteți la Batăr Ștefan ca să se apropie iute de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
petrecut în 1481. La începutul anului 1481, Ștefan cel Mare se temea iarăși de un atac turcesc, din care cauză este greu de crezut că fusese încheiată de curând o pace cu Poarta. La 14 februarie, Ștefan Bathory știa de la brașoveni că Țepeluș se întorsese în țară cu ajutorul turcilor. La 14 aprilie 1481, Matei Corvin îi scria papei că are scrisori de la Ștefan cel Mare, prin care era avertizat că turcii pregătesc un atac împotriva stăpânirilor sale, dar și împotriva Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care a fost călugăr și egumen”. Asta înseamnă că Vlad Călugărul era frate cu Vlad Țepeș și cu Radu cel Frumos. După lupta de la Râmnic, un document ni-l arată pe Țepeluș la Pitești, la 6 august. Vlad le scria brașovenilor: „cu voința lui Dumnezeu de Sus, mi-a ajutat Dumnezeu împotriva dușmanului și l-am alungat din țară și a trecut sâmbătă peste Dunăre. Și oștile mele le-am pornit și sunt aproape de Severin”. În ceea ce privește situația din Imperiul Otoman, turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se înscria în obiceiurile lumii feudale. Înfruntându-i pe poloni, domnul a vrut să șteargă orice urmă, care ar fi umbrit dreptul lui de a domni peste o țară numai “din mila lui Dumnezeu”. Pe monezi și pe scrisori către brașoveni apare doar formula: Stephanus, vaivoda Terrae Moldaviensis. În scrisoarea trimisă principilor creștini, după lupta de la Vaslui și pe clopotul dăruit Putnei în 1480, domnul se intitulează:”Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei”. În titulatura domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
arhitecturii civile, fiind refăcute sau ridicate curțile domnești. Pomenită într-un document din 1491, curtea domnească de la Bacău a fost ridicată atunci când Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-o doar după câteva luni când am plecat În vacanță, În stațiunea Tușnad. Abia am ajuns. Lucrătorii din stațiune n-au putut-o repara și am remorcat-o până În Brașov. Aici am pus-o În mișcare după două zile, dar brașovenii n-au observat lipsa termostatului și ca urmare după o distanță circa 50 km, motorul se supraîncălzea. Am apelat la cunoștințe și numai cu ajutorul lor am reușit să mă Înapoiez În Iași. Marița n-a mai fost niciodată mașina invidiată
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Codreanu. Însă autenticitatea documentului nu este sigură, ceea ce ne obligă să mergem la documentele din arhivele moldovene. În documentele interne, a apărut, pentru prima dată, în scrisoarea din 17 decembrie 1487, redactată „in Huschy” și trimisă de Ștefan cel Mare brașovenilor. Domnul le scria din Huși, unde stabilise deja curte domnească, că a înțeles solia turcească trimisă prin concetățeanul și juratul lor, Nicolae, și că tot prin el își exprima unele dorințe („Iohanes Stephanus woyewoda Dei gracia dominus heresque terre Moldavie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adhibere ffamositates. Datum in Huschy (subl. ns.), decima septima mensis decembris anno Domini millesimo quadringentesimo octuagesimo septimo”). Așadar, data întemeierii localității poate fi considerată ca fiind înainte de 1487, anul când Ștefan cel Mare a scris din Huși acea epistolă către brașoveni. Dacă ținem seama că o reședință domnească nu se poate întemeia într-un loc oarecare, ci într-o zonă intens locuită, destul de puternică economic și, eventual, la intersecția unor drumuri comerciale, într-un punct strategic, din care domnul să aibă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
realizată la 25 martie 1825, aflăm că 47 sudiți erau sub protecție austriacă, 18 - rusă, 6 - respinși de agenția austriacă; deci, în total: 65. În 1825, în ținutul Fălciu erau 25 negustori sudiți, din care: doi ahtârlicari, trei bacali, doi brașoveni, patru bogasieri, doi casapi și precupeți de vite, doi negustori de piei, un negustor de blănărie, șase negustori de lemn, doi negustori de obiecte antice; mai erau menționate și alte categorii de negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
disputa Cupa României, vor demara și negocierile cu jucătorii în cauză. , a declarat managerul general al Științei Bacău, Dorel Sanie, pentru bacaulsportiv.ro. 6 MAI DESPĂRȚIRE LA RELANTI: ȘTIINȚA BACĂU - SCM ROM CRI BRAȘOV 33-28 (20-15) Grăbiți au mai fost brașovenii să încheie conturile cu prima scenă a handbalului masculin! După ce miercuri seara i-au perpelit pe steliști la Brașov, în fața cărora au cedat la limită, 29 30, tânăra echipă de sub Tâmpa a avut o prestație onorabilă și la Bacău, părăsind
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]