358 matches
-
rândul cărăușilor s-a auzit un murmur de groază... Cum să pui mâna pe Michiduță, moș Dumitre? a întrebat Mitruță Ogaș, cu frica întipărită pe chip. Uite așa bine. Puneam mâna pe toți trei și gata. Ce atâta vorbă? a bravat din nou Dumitru Carpen. Doamne, apără și păzește! a adăugat Alecu Slobodă. Nici cu zece puști în mână nu mă apropiam de ei - a vorbit Gheorghe Amnar. După ce ne țineți cu gâturile uscate, vă mai și văicăriți ca babele...Halal
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întâmplat țiganilor sau?... Tare mă bate gândul că tu ai scornit povestea asta, Pâcule - și-a arătat îndoiala moș Dumitru. Dacă ești Toma Necredinciosul, Dumitre, du-te și îl întreabă pe Costân țiganul. Dacă n-o fi oale și ulcele... Brava, Pâcule! Mă trimiți după potcoave de cai morți, unde o dus surdu’ roata și mutu’ iapa? Ei lasă că ți-o coc eu! a grăit cu supărare veselă moș Dumitru. Apoi, măi Dumitre, ce îți place ție? Asta nu. Ceea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
strică soba? Ce te faci? nu l-a slăbit Pâcu. Nu te teme matale! Am eu grijă să umplu bine bine soba cu lemne, ca să țină până mă întorc eu - și-a întărit Mitruță spusa, roșindu-se până în vârful urechilor. Brava,băiete! Așa gospodar zic și eu - l-a aprobat în cele din urmă Pâcu, dar tot cu un aer de zeflemea. Dacă tot o venit vorba de cocoși, ia spune, moș Dumitre: matale mai ai pe acasă cocoși din cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dânsul, a știut ce spune. Si Pâcu își respecta cuvântul dat. Iordache Cocoșitu nu mai avea liniște, dar el nu pricepea deloc dincotro bate vântul. Pâcu îi vorbea mereu cu zâmbetul pe buze, lăudându-l pentru fiecare treabă bine făcută: „Brava, Iordache! Mai bine nici că se putea. Uite la el cum se pricepe ca un om mare! Așa da, mai zic și eu că-i lucru făcut de mână de gospodar!” Mitruță urmărea toate acestea în tăcere, dar inima îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
N-are conștiința vremelniciei. Asta vine mai spre seară. Nu dimineața, devreme. Aici dă peste tine Arta, Russ, am exclamat. Capul e separat de trup printr-o linie groasă, dar nu-i conștient că-i decapitat. Tace, privește tăcut înăuntru. Bravează o supraviețuire iluzorie? DavinciAna, cum e intitulat portretul replică la Gioconda, nu i-a ieșit. Sînt eu, cu fruntea mai înaltă decît o am și-n pupile c-o neliniște pînditoare. Buzele întredeschise nu rimează cu privirea disprețuitoare. Dimpotrivă, par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să ajungă în preajma salonului. Îl privi încă o dată și îl rugă să aștepte câteva momente. Aceasta pătrunse în salonul unde se afla Olga. În cei câțiva pași făcuți, asistenta gândi că nu era singurul bărbat întâlnit în activitatea ei care brava la obținerea titlului de tată. Unii bărbați făceau în așa fel, încât drumul lor spre maternitatea orașului să treacă mai întâi pe la un restaurant sau bufet unde se puteau aghezmui, găsind că numai așa pot cinsti cum se cuvine evenimentul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a accede la o astfel de „aristocrație spirituală“, Îmi accentuează ea, „trebuie să nu fii Îngrădit din punct de vedere material, căci să fii independent ca intelectual și să nu ai acel minim pentru satisfacerea nevoilor existențiale este aproape imposibil...“. Bravez, perorând despre faptul că, pentru a te dezvolta ca personalitate, orice societate trebuie să-ți ofere condițiile decente, necesare unei reale libertăți de manifestare. (miercuri) În general, A. folosește noțiunea de puritate Într-un sens numai al ei; aici pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Nu sunt la Înălțime. Îmi retrag mâna repede, spunându-i cu duritate: „Nu fi proastă!“. A Înțeles că a greșit dăruindu-mi prea mult. Atitudinea ei se schimbă, Își retrage feminitatea rănită de brutalitatea mea, devine la loc băiețoasă, seacă. Bravează defensiv. (azi) Primesc un bilețel de la ea, după ce ne-am despărțit, În ora de seminar: „Nu mă urî că te doresc; Încă ești unicul meu bărbat; nu pot să te las să pleci așa, fără să Încerc tot ceea ce omenește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
vorbind despre tragedia Annei Karenina. Această trăire În exces este interpretată de ceilalți colegi În registru actoricesc; se afirmă că se comportă ca și cum ar recita un rol Într-o piesă proastă, dar ea nu se sinchisește de nimeni. Continuă să braveze, să sară garduri cu schiurile agățate de umeri ca niște aripi de Înger, inadecvate, grotești, dar aripi pe care le poartă cât mai la vedere pentru a fi ea, pentru a nu se confunda cu altcineva. A. zboară Însă susținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
corporalizată; ținea mâna crispată pe piatră, mângâind-o spasmodic; era transfigurată, absentă față de orice, față de mine. O surprinsese faptul că urcasem, că nu avusesem nevoie de ajutorul ei; sperase să alunec, să mă sprijine ea, ca fiind mai experimentată. Ca să braveze, s-a cățărat pe un perete foarte periculos să culeagă o floare de prăpastie; n-am oprit-o (nu o putea opri nimeni), s-a strecurat timp de o oră pe verticala stâncii (putea să cadă oricând), n-am privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se iubească și să se identifice, fără mijlocitori, cu toate formele de eu din mulțime, să se contopească în ele. Este o adevărată sărbătoare. Cuprinse de beția unei asemenea eliberări, cele două instanțe ajung să treacă peste toate prohibițiile, să braveze toate interdicțiile, să "explodeze" în toate sensurile, ca o persoană cuprinsă de manie. Carnavalurile, iar uneori mitingurile reprezintă astfel de dezlănțuiri. Acolo asistăm la dispariția aproape totală a barierelor între indivizi, clase, sexe. Promiscuitatea este tolerată, dacă nu cumva cerută
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din imitarea celor două tendințe care dau subtitlul cărții, prin privilegierea unor dimensiuni ale lor considerate ușor digerabile. Cel mai bun imitator al lui Michel Houellebecq - dar nu numai atît - este poate Frédéric Beigbeder; el se limitează Însă la a brava din interiorul sistemului, Într-un gest la urma urmei postmodern: Îmi asum că nu pot asuma vreun angajament radical; sunt un franc-tireur „slab” care nu are pretenția de a denunța Sistemul, ci de a-l lua la mișto pentru ca să Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fusese eliminat, deci a revenit. Nichita Stănescu fusese supralicitat, deci a fost Împins mai jos. Or, de atunci Încolo, ideea de canon a devenit o ficțiune În vreme ce topul a ajuns o prezență ubicuă. Canonul a murit tocmai pentru că Încercase să braveze timpul, În vreme ce topul, efemeridă, dăinuie În ipostaze schimbate de la o zi la alta. Nu va mai exista niciodată o bătălie canonică publică pentru simplul motiv că nu există nici o prevedere pentru ca ea să se finalizeze cu un vot care, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
așa se infiltrau dramele locurilor în zidurile sale sufletești. La lumina zilei, aventurile nocturne (plimbări sau petreceri) provocau analize dintre cele mai dureroase. Modele umane - modele literare „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Verlaine topit de băutură”. Bravînd, în aceste versuri din „Sonet”1), Bacovia boemul se pune sub pavăza numelui celor doi. Oricît de grozav va fi fost excesul pe care l-a comis, el are - vrea să zică - analogie în faptele lor. Dincolo de o scuză abilă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e un pericol; cel mai mare. Meditînd constant la ea, Bacovia o îmblînzește, ajunge să nu se mai teamă de dînsa. Moartea e ca „o cădere“. Aidoma copiilor, cei mai mulți dintre poeți nu se tem să-i pronunțe numele. Uneori chiar bravează, invocînd-o prea des. De altminteri, fără spectrul ei, impulsul de a scrie ar fi mai redus. Voluntar sau împins de „mediu”, Bacovia practică, în tinerețe, „le dérèglement de tous les sens”, după recomandarea lui Rimbaud. A dus o viață „atroce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o zi fotografiile înspăimântătoare ale cancerului de plămâni într-o revistă, și astfel le crește doza ca reacție la mesajul propus. Reacția poate fi adesea observată la persoanele care se simt constrânse să acționeze în conformitate cu un mesaj exterior și care bravează în fața lui pentru a-și păstra iluzia libertății. Teama provocată de prezentarea în reviste, la radio sau la televizor a clipurilor pentru a determina oamenii să se lase de fumat este oare ineficientă? Nu neapărat, după cum arată alte experimente. Psihologul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și încrederea” apropierea de oameni trebuie să fie sinceră și fără intenții ascunse, pentru a se câștiga respectul și susținerea acestora; 89 p. 95, r. 2 4 : „mai trebuie să poseadă o doză bună de curagi și energie, pentru a brava obstacolele ce are să-ntâmpine neapărat.” pe lângă trăsăturile duhovnicești, blânde, preotul trebuie să dea dovadă și de forța necesară depășirii tuturor obstacolelor care inevitabil îi vor apărea în cale. IEZUITISMUL ÎN ROMÂNIA p. 96, r. 4 6 : „Societatea omenească n-a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
un umor sarcastic, un ton mușcător și clasica rotire a ochilor. Ei speculează teama celorlalți de ridicol sau de umilință publică. Perfizii atacă atunci când îi supără turnura evenimentelor; când acțiunile celorlalți interferează cu propriile lor planuri sau doar pentru a brava, pentru a fi în atenția celorlalți. Ei sunt centrați pe sarcină (și văd amenințată intenția de îndeplinire a sarcinii) sau pe relație, dorind să atragă atenția celorlalți, să fie admirați de cei din anturaj ("perfizii prietenoși"). Față de acești oameni sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 5. Vârsta de debut a vieții sexuale Este posibil ca răspunsurile să fie influențate fie de reținerea unora în a vorbi despre sexualitate și despre aspecte ale vieții sexuale, fie, dimpotrivă, de tentația de a brava, începerea vieții sexuale cât mai devreme fiind pentru copiii străzii chestionați un semn al maturității, al bărbăției. Pe de altă parte, proporția celor care și-au început viața sexuală foarte devreme este foarte mare, ori este de presupus că acest
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
securitate care este dată de tensiunea internă și neliniștea produsă de boală. 2) Tipul disimulativ este caracterizat prin tendința bolnavului de a ascunde propria suferință și de a căuta, cu orice preț, să pară normal în fața celorlalți. 3) Tipul care bravează este bolnavul care prin narațiunea sa nesocotește propria suferință, o minimalizează sau caută, cel puțin formal, să o refuze deși îi recunoaște existența și consecințele. 4) Tipul resemnat este cel care cedează în fața propriei suferințe, iar din discursul său rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru femeia română medie, posacă și nefericită, cocârjată de munci, suptă de vlagă, ofilită de copii și ignorată de bărbat, raza de soare și icoana dătătoare de speranță că, da, mai sunt și femei care au noroc pe lumea asta. Brava, Mihaela, maică! A fost? Ea care a făcut din panseurile de oracol școlar publicate între coperți de carte best seller-ul anului trecut? Ea, care sărea cu parașuta (da, folosesc termenul chiar în sensul propriu aici), ea, walkyrie care conducea amețitor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
truca absolut totul. Autorul poate să-și dea frâu liber fanteziilor paranoice. Poate să rescrie realitatea urmând niște impulsuri obscure, alterând sensurile evenimentelor. Poate să-și prezinte eșecurile drept mari triumfuri și neputințele drept superbe probe ale izbânzii apoteotice. Poate brava mascând lașitatea În curaj și spaima În vitejie. Însă el nu poate contraface sentimentul morții, Încâlcitele senzații care-l transformă din stăpân al textului În victimă a vieții. Orice Încercare de a contraface acest sentiment nu reușește decât să dovedească
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
chimie, se pare, dar nu a profesat niciodată. În perioada studiilor liceale, cu încă doi colegi forma un „trio infernal”, care teroriza colegii și profesorii. S-a pregătit suplimentar la matematică cu profesorul Mayer, probabil pentru trecerea la studii universitare. Brava, într-o manieră specifică lui, când afirma după ani „după scurt timp am știut atâtea încât puteam foarte ușor să-l eclipsez și terorizez pe profesor”. S a îndurat totuși de cel ce va fi un vestit geometru și academician
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un mijloc actual de a le concilia; se încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a mult rău în viitor. Dar acest procedeu evocă spectrul bancrutei care alungă creditul. Ce e deci de făcut? Atunci statul nou își bravează partidul; reunește forțe pentru a se menține, înăbușă opinia, face recurs la arbitrar, ridiculizează vechile sale maxime, declară că nu se poate administra decât cu condiția de a fi impopular; pe scurt, se proclamă guvernamental. Și în acel punct îl
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
chimie, se pare, dar nu a profesat niciodată. În perioada studiilor liceale, cu încă doi colegi forma un „trio infernal”, care teroriza colegii și profesorii. S-a pregătit suplimentar la matematică cu profesorul Mayer, probabil pentru trecerea la studii universitare. Brava, într-o manieră specifică lui, când afirmă după ani „după scurt timp am stiut atâtea încât puteam foarte usor să-l eclipsez și terorizez pe profesor”{\cîte 95}. S-a îndurat totuși de cel ce va fi un vestit geometru
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]