1,259 matches
-
vestind ziua nouă, cei doi se minunau de nebănuitele minunății ale visului realizat ... În urmă doar cu o zi părăsiseră o lume înghețată, covârșită de o iarnă grea. În acea primă dimineață în Israel, când au deschis temători fereastra, o briză, pentru ei necunoscută, cu aromă de pădure și de livadă, năvăli peste ei. Sau întors în patul din odaie pierzându-se în îmbrățișările fericirii momentului, în sărutări, în mângâieri reciproce și în dorința unui somn recuperator, după atâtea emoții. Și-
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
despărțise și care îi alintase cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate de soarele verii. Când
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
o speranță, o bucurie, un pic de dragoste... A fost farmecul zorilor, în care soarele răsare și-ți încălzeste nu numai corpul, ci și sufletul. A fost și răcoarea dimineții, și roua căzută pe frunzele copacilor, și boarea adusă de briza mării. Ea mi-a luminat apartamentul meu onest cu prezența ei diafană, cu acele momente de iubire, de dăruire și de pasiune, cum nu am mai întâlnit la nicio altă femeie. Și-acum? Iar sunt la un pas să pierd
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
rece,rătăcită-acvatic Înnobilat de dor și trist stau singur Contemplativ privind spre polul arctic Rememorez secvențial nostalgic Clipe de vis ce-n doi am petrecut Păstrez în minte chipul tău angelic, Iar sufletul mi-e plin de ce-am avut Briza ușoară-mi mângâie obrajii Cum tu mi-i sărutai adeseori Catifelate valuri înspumate Tandru foșnind,subit îmi dau fiori... Și-mi amintesc privirea-ți arzătoare Cum plină de iubire mă chema Și cum mă cerceta cu încântare Când poposeam de-
REMEMBER(NOCTURNĂ MARINĂ) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348017_a_349346]
-
femeii visând la sânii nopții copți în palmă , cu gândul acesta îndrept coloana zilei ce devine înaltă și calmă. Mă dor umerii... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate suflând în vele. În urmă pe poteca unui veac Mă uit și, Doamne, am uitat Ce am risipit și cât au încăput în sac: Fapte bune și altele căzute-n păcat. Pentru toate și pentru umbra ce-o las
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
las Îți cer iertare, Doamne, în prag de toamnă Când păsările își iau bun rămas Și pe la poartă mă caută o doamnă... Am adunat, Doamne, am adunat Mulți ani pe crucea vieții mele De mă dor umerii cerului înstelat Și brizele toate sflând în vele, Dar, pentru durerile inimii nu m-am văitat. Luna cât mămăliga Cerul mi-a pus luna cât mămăliga pe masă eram flămând de-mi venea să mănânc toate stelele de mare albastră rămasă după ce trecusem peste
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
ta imaginară, nu va mai atinge malul. La poarta inimii sale, aflată pe țărmul năpustit de valurile neliniștite ale iubirii, așteptau pe aripi de îngeri cum bine spunea poeta, chemările dragostei încă necunoscută. Aștepta să-i aducă acel freamăt ale brizei din zorile senine de revărsat de ziuă, când luna pornește liniștită la culcare, iar stelele se sting, încet, încet, una câte una, lăsând loc să se aprindă razele soarelui răsare, ce-ți vestesc ieșind din adâncurile tenebroase ale mării, o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
dimineață splendidă de iulie, petrecută pe digurile de protecție ale falezei. Poate întâlnea și cavalerul care să-i cucerească inima dornică de iubire, întruchipat într-un tânăr înalt, cu ochii albaștri, bine legat, șaten sau brunet, cu părul scăldat de briza mării, fie că era el turist sau localnic. Ajunsă în gara Mangaliei, a luat un taxi și în câteva minute era în fața hotelului. Să nu fie dezamăgită la sosire, își imaginase hotelul ca fiind unul nu prea grozav, dacă a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mai era aglomerația de dimineață, iar valurile erau mai liniștite. Au întins prosoapele, s-au uns din nou cu soluții antisolare și s-au întins una lângă cealaltă, astfel încât să atragă asupra lor toate razele soarelui după amiezii. Adia o briză mai răcoroasă, nu caniculară ca prima dată. Discutau nimicuri să le treacă vremea mai ușor, privind la turiștii din apă cum se scaldă în valurile molcome ale mării. O ambarcațiune cu motor acostă lângă dig să-i debarce pe cei
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CUM SĂ FIE ZĂPADA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1091 din 26 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cum să fie zăpada Câmpurile uscate de geruri și vânturi să prindă adierea de-abia perceptibilă a unei brize răcoroase de la miazănoapte, iar ramurile golașe ale copacilor să înceapă să freamăte, fluturând puținele frunze care au mai rămas pe vârful rămurelelor. Negura grea să acopere cerul și văzduhul și văile și pădurea, departe, în toate zările, iar nori mari
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
Delicatete > CHEMAREA MĂRII Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Ne cheamă iar pe țărm de mare Aceeași stâncă din trecut Când în amurgul de văpaie Am consumat primul sărut... Suav șoptește briza serii Numele noastre-n asfințit Chemându-ne în locu-n care Ne-a mângâiat ,când ne-am iubit Nisipul ud așteaptă încă Ai noștri pași pe el călcând Și algele să se-nfioare Trupuri de bronz catifelând Cochilii seci de scoici pereche
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
demult, alergam pe terenul de fotbal și încercam anumite driblinguri. Cum, tot demult, gustasem din fructul iubirii alături de una dintre prietenele mele. Cum băusem o sticlă de bere rece pe malul mării, privind mișcarea necontenită a valurilor și simțind minunata briză marină. A trecut foarte mult timp de atunci. Acum stau singur, distrus, părăsit, trist, cuprins de o melancolie fără seamăn și știind prea bine că nu mai am ce aștepta. Mai mult, îmi dau seama că nimic din ceea ce reprezintă
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
când, strigătul speriat al câte unui pescăruș întârziat. E clipa de grație! Taina amurgului pe care o împărtășesc cu stânca, cu marea, cu pescărușii și cu marinarii de pe vapoarele aflate în larg. Mă las în voia visării și simt cum briza mării îmi mângâie chipul îngânându-mi cântece ciudate, aduse, pe aripa vântului și a pescărușilor, de pe tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]
-
tine să te cuprind, Dar rămân în brațe cu visul altor zile, Sub fontele amiezii care mă încind Himere se așează pe pântece fertile. Batem la Biserica zilei și nimeni nu descuie, Marea aduce neliniște și-n prag coralii, Însă briza pe-o scară de vise ne suie Sfinți așezându-ne în vitralii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înălțarea în vitralii, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012
ÎNĂLŢAREA ÎN VITRALII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361889_a_363218]
-
său pe frunți. MĂRGEAN ( rondel ) de Leonte Petre În noaptea cea mai scurtă dintr-un an, Când se sfârșește blânda primăvară, Sosește înc-o dată tandra vară, Cu soare, cu căldură, cu ocean. Și-o insulă ne-aduce, de mărgean, Cu briza ne mângâie de cu seară, În noaptea cea mai scurtă dintr-un an, Când se sfârșește blânda primăvară. Pe țărmul cunoscut dorim alean Și-un strop de fericire-a câta oară ? Dar steaua noastră fixă și polară Abia o mai
SOLSTITIU DE VARA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365891_a_367220]
-
-n zare ca un râu care curge spre o mare pustie lăsând în urmă niște maluri nisipoase pline de sălcii cu miros de primăvară trece aprilie dulcele aprilie cu iz de liliac umbrele alunecă aerul pare de platină bat căutările briza primăverii și ochiul tău se face drum prin tălpile mele ca-ntr-un vers de valery părul de aur inelar trece prin coapsele mele ca un vis și șoldul cu unduiri de mătase se lasă dulce peste lacrimi eu însumi
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc dovezi! O lămurire pașnică și voioasă o dă interpreta Geta Postolache. Ea reprezintă o zonă etnofolclorică ce face îmbinarea motivică a Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor zbor lung, prelung și trecător pășesc printre alge lovindu-mă de scoici mă înțep în gânduri în zare, o albă barcă, fără catarg se leagănă agonic în larg în briza unei clipe zise, odată, viață Referință Bibliografică: PRINTRE STÂNCI / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRINTRE STÂNCI de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365541_a_366870]
-
cu vestitele sale nămoluri de tratament. Alții adoră complexul studențesc de la Costinești unde, în timpul taberelor de vară studenții profită de valurile înspumate ale mării și razele ultraviolete ale soarelui. Mulți vin cu cortul în chepeng, iar în zorii dimineții, sub briza răcoroasă a mării, ies pe plajă așteptând acel moment mirific al răsăritului de soare. Deodată astrul își face apariția la orizontul îndepărtat din apele mării. În acea secundă marea parcă ia foc! Imagini feerice cuprind întinderile de la nisipul plajei până la
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
căutării. Îmi rotesc privirea entuziasmată, mă folosesc de orice prilej pentru sculptări de sens. Mă ajută o rază de soare, pulsul mării, nisipul ud, chiar și umbra aceea așternută pe marginea serii. Mă prind de aripa unui pescăruș, ascult de briza pașilor, de șoapta care s-a așezat peste zare, de clopotul dorului, de dâra aceea de nevoie pe care o lași prin mișcarea mâinii. Sunt preocupată să creez armonii, să iau de mână ocaziile pentru întâlnirea cu fericirea. De aceea
NEMĂRGINIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365226_a_366555]
-
Nu-și mai află marea cale și sălaș, E la fel de tristă ca la început, Stâncile se-nmoaie, parc-ar fi de lut, Țărmul se chircește, știe c-o să-l lași. Scrâșnește timpul nostru în clepsidră, Rostogolind din nou nisip și briză. Ne soarbe sufletul a urii hidră Și vrea să ne așeze iar în criză. Când ieși din apă, suplă ca o vidră, Pictezi și plaja-n străluciri de friză. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FRIZĂ / Leonte Petre : Confluențe
FRIZĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366289_a_367618]
-
și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipul și simt pe buze un zâmbet ca o sărutare a unui gând de zi care-mi șoptește: „hai, trezește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
fața tristă și palidă ca luna;nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat,umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc,și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc...De departe se-aude-un corn care anunță dimineațași-o briză îngână un cântec de iubire și de dornorul ia chipul unui înger,îmi mângâie cu-o aripă de ploaie chipulși simt pe buze un zâmbet ca o sărutarea unui gând de zi care-mi șoptește: „hai, trezește-te”!... XXIV. VASILICA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
din Cipru, „RO-MANIA”. Mi-a trimis prima sa poezie și am corespondat câteva luni înainte de a ne vedea față în față, în luna iulie 2013. Am încurajat-o din prima clipă, simțind vibrația sufletului de artist ca o adiere de briză peste un pământ arid care are mare nevoie de prospețime... Dar impulsurile venite din partea mea foloseau doar pe tărâm literar, nicidecum în sfera creativității în domeniul în care este senator de drept - arta plastică și „hand-made”, îndeletniciri și pasiuni zilnice
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
unde credea că-l poate învăța câte ceva folositor, de la oricine (că nu se știe!)... chiar și prin cârciumi unde el își mai vărsa năduful, în vacarmul tânguielilor și boscorodelilor țipate, în fumul înecăcios de mahorcă puturoasă și tărie leșioasă, cu „brize” de spirt și metilic care te orbește și te face neom dar care „clătește” gâtlejurile râgâinde, urât mirositoare și gălăgioase, speluncă ce mai! Însă toți, când zăreau căpșorul cu cârlionți ai băiețelului își reveneau ca prin minune din „absența” care
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]