4,932 matches
-
fetele îi scriau lunar, aveau darul povestirii moștenit de la el, așa își cucerise el nevasta dintîi, care îl alinta zicîndu-i “gură bogată”, ăilalți bărbați din partea locului erau tăcuți, munceau cu încrîncenare, e adevarăt, dar stăteau închiși în carapacea lor ca broaștele țestoase și numai cînd se atingeau de palincă îi apuca dorul de suflet și cîntau toată noaptea despre mîndrele lor, despre pădure, despre horincă și despre viață, care e cînd dulce, cînd amară, după cum și-o face omul ... Adelina se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
titlu mondial. Rând pe rând, cancelaria profesorilor, biroul directorului, sălile de clasă, coșurile sobelor , coridoarele, au primit numele marii campioane. De la o vreme, nu mai era colțișor în liceu, să nu fi primit o plăcuță comemorativă, cu același nume. Fiecare broască, fiecare clanță, fiecare pom, fiecare bancă, fiecare bec, fiecare tablă, fiecare poartă sau ușă, au primit, rând pe rând, plăcuța comemorativă, cu numele campioanei. Consiliul profesoral și directorul ajunseseră la disperare. Nu mai aveau unde să pună plăcuțe comemorative. Dar
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elogiul.html [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
realizată în semn de omagiu pentru cel de-al n-lea titlu mondial al marii campioane. Au trecut alți ani. Și au apărut noi campioane mondiale. Aleea din fața școlii de sport, sala de sport, cancelaria, biroul directorului, coșurile sobelor, coridoarele, broaștele, clanțele, pomii, băncile, tablele, ușile, portarii, femeile de serviciu, profesorii, elevii, cartierul, de la prima pisică, la ultimul lui câine, au primit, în plus, alte nume, și alte plăcuțe comemorative. Acum, e criză economică. Adică, sărăcie. Nu se mai găsesc plăcuțe
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elogiul.html [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
mai accesibil, mai ales că nu risca nimic, poate doar o noapte de amor nebunesc și atât. Știa ea cum să scoată totul de la un bărbat când se afla cu el în pat. Cum spune proverbul: „baltă să fie, că broaște se găsesc”. Aceasta, în definitiv, nu conta. Era o experiență nouă, cu un nou partener. Parcă mai ținuse cont pe câți i-a avut ca parteneri să-i „încălzească” patul și au contribuit la șifonat cearșafurile? Acum era mai neplăcut
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
pescuitul pe lac. La un kilometru de comuna noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
pescuitul pe lac. La un kilometru de comuna noastră exista un lac, însă acesta nu a avut niciodată pește, lucru pe care noi copiii nu-l știam. Nu era așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia atunci cu noi. Când au văzut ce am în mână, cele două femei au început să râdă cu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
am în mână, cele două femei au început să râdă cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
inimioare, cruce, veverițe, vrăbiuțe, peisaje, mașinuțe. Hoțoiu Nela (București), economist, are ca hobby confecționarea de mărțișoare din fetru sub formă de pomul vieții, umbrelă, animăluțe (pisicuțe, căței), buburuze, broșe din fetru lucrat manual cu acul, sub formă de floare, trifoi, broască țestoasă, albinuță. Păduraru Elena Anca (București), artist plastic, absolventă a Universității de Arte Plastice, secția Sticlă expune mărțișoare din ceramică pictată și fetru. Mărțișoarele pictate prezintă chipuri de păpuși rusești, matroșca, broșele au formă de mac, ciupercuțe, buburuze, panseluțe, floricele
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Lutul se pictează și se lăcuiește. Lemnul se decupează după forma dorită, se pictează și se lăcuiește. „Fimo” se modelează și se arde la cuptor timp de 30 de minute. Obiectele create au formă de pisicuțe, gărgărițe, fluturași, fetițe, girafe, broaște țestoase, melci, ghiocei, trifoi. Nicoleta Buzea (București), absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
asociat cu începutul verii pastorale și credincioșii sărbătoresc așa cum se cuvine acest eveniment, iar sezonul se încheie în ziua de Sfântul Dumitru. Potrivit tradiției populare, există o ”înțelegere cosmică”între Sân-George și Sânmedru: în prima zi din an, când cântă broaștele pentru prima dată, Sân-George primește cheile de la Sânmedru și astfel el ”deschide” calea vegetației care revine la viață. Sursa - click.ro
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
ca orbii pentru o palmă de pământ cu pruni.. -Mi-e sete.Unde pot să beau apă? -Vino cu mine! -O să trecem pe la Stoican? -Ce avem noi cu el?.Vacile mele s-au dus către cișmea.Vino! -Dacă înghit vreo broască? Nana mi-a spus că dacă beau apă din cișmea fac broaște în burtă! -O să o duci acasă la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
pot să beau apă? -Vino cu mine! -O să trecem pe la Stoican? -Ce avem noi cu el?.Vacile mele s-au dus către cișmea.Vino! -Dacă înghit vreo broască? Nana mi-a spus că dacă beau apă din cișmea fac broaște în burtă! -O să o duci acasă la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe, n-ai să pați nimic te asigur eu! -Mi-e frică! Cum o să
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe, n-ai să pați nimic te asigur eu! -Mi-e frică! Cum o să mă duc acasă la prietenele mele cu broasca orăcăind? -Vrei să bei apă sau nu? Hai că pleacă vaca la deal și mai sunt porumbiști pe aici.Hai! Citește mai mult -De ce ne înjură prostul ăsta? Că nu i-am făcut nimic!-Lasă-l! E un nebun în
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
ca orbii pentru o palmă de pământ cu pruni.. -Mi-e sete.Unde pot să beau apă?-Vino cu mine! -O să trecem pe la Stoican?-Ce avem noi cu el?.Vacile mele s-au dus către cișmea.Vino!-Dacă înghit vreo broască? Nana mi-a spus că dacă beau apă din cișmea fac broaște în burtă!-O să o duci acasă la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
pot să beau apă?-Vino cu mine! -O să trecem pe la Stoican?-Ce avem noi cu el?.Vacile mele s-au dus către cișmea.Vino!-Dacă înghit vreo broască? Nana mi-a spus că dacă beau apă din cișmea fac broaște în burtă!-O să o duci acasă la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe, n-ai să pați nimic te asigur eu!-Mi-e frică! Cum o să
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
la Petroșani și o să îți orăcăie tot anul în burtă! Am rîs eu.Să ai și tu în burtica ta broscuțe, n-ai să pați nimic te asigur eu!-Mi-e frică! Cum o să mă duc acasă la prietenele mele cu broasca orăcăind?-Vrei să bei apă sau nu? Hai că pleacă vaca la deal și mai sunt porumbiști pe aici.Hai!... XII. AMELY P2.. FRAGMENT, de Florin Ciprian Ispas, publicat în Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012. Pe masa de sub
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
gurița voastră. De ce vă speriați? Mai aveți ceva ca lumea pe voi în afara blugilor ăstora jigăriți? Ați discutat cu fetele? Sau nici partenere nu aveți? - Măi, când este vorba de distracție moca, fete găsești câte dorești. Lac să fie, de broaște nu duci lipsă. Facem un anunț că ținem casting pentru partenere la banchet și să vezi câte fete vor să participe la acest chef, spuse râzând Andrei. - Asta-i problema voastră cum vă descurcați cu partenerele. - Mi se pare exagerată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393832998.html [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
forma un nuovo cuore Lentamente nasce amore senti l'alba che ți avvolge sogno vola dal mio fiore... DRAGOSTEA DE MAMA Poate ... eu voi umblă încă printre ferigile fluxului, sau, poate, voi muri și renaște și voi vorbi încă cu broaștele și cu florile dar, dacă vreodată ar trebuit să să vorbesc de o Dragoste, va fi inima de mama, vocea să, căldură ei, ce dă culoare, dulceața pasiunii mele, spre Poezie AMORE DI MAMMA Forse... camminerò ancoră tra le felci
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1395824574.html [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
cînd iei tot timpul și nu pui nimic la loc, ți se face urît dintr-odată și dispari odată cu acel loc, așa cum fac barmanii cu paharele care dispar în gîturile lungi ale clondirelor care clipesc rar ca ochii de broască în ciocurile cocostîrcilor și deodată se face marți care e abia joi, cînd îți pui costumul cel nou și ieși din oglindă ca pe o ușă pe care nu o închizi decît în ochii prin care te privește celălalt, sosit
Pustia by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
acestei dimineți (pentru cât timp?) urâtul se-mbracă cu mine mă poartă peste tot murdar și sălbatic oriunde aș săpa să-l caut îl găsesc - la rădăcina iederei de pe casă până departe peste livadă în orăcăitul ca o ceață al broaștelor mere putrezite schelălăie la lună urma trupului său greoi culcat la picioarele tale s-a adâncit în ultimele zile ai căzut în ea până la brâu ți-aș întinde mâna dar am prins mucegai și ți-e scârbă mai târziu am
Poezie by Daniela Popa [Corola-website/Imaginative/8957_a_10282]
-
de la trei biserici împărătești s-au spart, s-au fărîmat de s-au făcut sclipe și pulbere, iar pulberea îmbrățișă chip de vîltoare verde și roșie, despicînd cerul timp de-o săptămînă. În primăvara aceea, mai spunea cuviosul Ieronim, înghețau broaștele pe fundul fîntînilor secate, iar pereții mormintelor (dacă le deschideai) erau căptușiți cu iarbă neagră și creață. Anghile La început nu era decît o simplă fărîmă șerpuitoare de lumină, zvîrcolindu-se pe lacul aburcat în beznă. Stăteam sprijinit în coate de
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
Panteonul românesc cu Cavalerul Trac. În spiritualitatea populară, San-George este cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfanțul Dumitru - Samedru -, între cele două divinități existând o înțelegere cosmică, facilitata și de divinitatea supremă. Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viața, el fiind considerat Cap mare de primăvară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor și închizătorul anotimpului friguros. Toamnă, Samedru, care nu iubește pomii înverziți, primește cheia de la
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]