458 matches
-
seria peripețiilor cucoanei Chirița (Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Cucoana Chirița în balon). Cea dintâi înscenează conflictul între tombatere și bonjuriști. Pitarul Enachi Damiean, om de modă veche, cu antereu, blană și căciulă brumărie, își așteaptă cu masă întinsă pe nepotul Iorgu de la "afcademiile din Sadagura". Pentru a scoate în evidență înapoierea pitarului, prin care se apără caricat o teză, autorul scoate pe scenă pe Gahița Rosmarinovici, femeie cu idei înaintate, tot atât de legitime în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat. Tenace, dârză și aprigă, punând cap la cap cele aflate cu o logică impecabilă, ia urma oilor și a ciobanilor. Cu o deducție uimitoare de detectiv dovedește, relatând în amănunt, înfăptuirea crimei și-i
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său toate acțiunile și întreg zbuciumul interior
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aibă norocul a ceea ce faceți Dv. Cred că se vor găsi instituții care să vă sară În ajutor spre a le putea publica. Jules a jucat În multe piese pe care le-am pus eu În scenă. Fotografia cu căciulă brumărie, pe care cred c-am văzut-o În „Interferențe” este din „Răzvan și Vidra” al meu. Era un om de o bunătate și pace interioară deosebită. Cât s-a bucurat când i s-a născut copilul. Întorcându-mă la mine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sută de ori. Apoi, În „Răzvan și Vidra”, era Moș Tănase, răzeș căruia i s-a furat pământul și trebuia să cerșească. Ce demnitate și ce om frumos era, se vedea nedreptatea ce i s-a făcut. Purta o căciulă brumărie care-i dădea o anumită distincție. Era cald, prietenos, nu lam văzut niciodată enervat sau ponegrind pe colegi. L-am auzit odată spunându-mi despre un regizor foarte lăudat și sprijinit: „Tu-ți dai seama că ăsta nu cunoaște meseria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Klara, Insula cutremurelor, București, 1953; Veres Péter, Încercarea, București, 1953, Nevastă rea, București, 1955; Sütö András, Pornesc oamenii, București, 1953, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare), Aripă de rândunică, București, 1960; Horváth István, Brazdă peste haturi, București, 1954, Berbecul brumăriu, București, 1957 (în colaborare cu Gelu Perian-Păteanu); Jókay Mór, Crăișorii, București, 1955; Ferencz László, Ceața, București, 1956, Umbra, București, 1957; Thomas Mann, Casa Buddenbrook, I-II, introd. Hans Mayer, București, 1957; Nagy István, Dincolo de barieră, București, 1958; Korda István, Drumul
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
o strecurătoare și se trec încet sub jet de apă călduță, apoi se lasă la scurs și li se scot codițele; astfel, fructele nu se impregnează cu apă și gustul lor rămâne neschimbat; * pentru prăjituri, cele mai indicate sunt prunele brumării (alungite, cu aspect brumat); * ca să nu-și schimbe culoarea, fructele pentru salată se stropesc cu coniac și zeamă de lămâie (pe măsură ce le tăiem în salata); * torturile sunt mai gustoase și mai aromate dacă în siropul dulce pentru însiropat adăugăm coniac
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul interdunelor sub forma unor fisii lațe de 10-250 m (hasmacuri) despărțite de spinările dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus albă), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
5512 9187 18374 27561 36748 45935 55122 64309 73496 III 3969 6615 13230 19845 26460 33075 39690 46305 52920 IV 2674 4456 8912 13368 17824 22280 26736 31192 35648 V 1654 2756 5512 8268 11024 13780 16536 19292 22048 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Stejar brumăriu I 9922 16537 33074 49611 66148 82685 99222 115759 132296 ÎI 7883 13138 26276 39414 52552 65690 78828 91966 105104 III 5843 9739 19478 29217 38956 48695 58434 68173 77912 IV 3859 6431 12862 19293 25724 32155 38586 45017 51448
METODOLOGIE din 25 iulie 2002 (*actualizata*) de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
Cer I 175730 193303 ÎI 143990 158389 III 114930 126423 IV 90200 99220 V 70160 77176 ──────────────────────────────────── Garnița I 161370 177507 ÎI 134640 148104 III 109250 120175 IV 85860 94446 V 66150 72765 ──────────────────────────────────── Stejar pufos I ÎI III IV V ──────────────────────────────────── Stejar brumăriu I ÎI III IV V ───────────────────���──────────────── Valori maxime ale vegetației forestiere utilizate în stabilirea limitelor de prețuri TABEL 2b mii lei/ha ───────┬─────┬─────────────────────────────────────��────────────────────────── Specia │Cls. f. puternică Anexă 4 ──────── la metodologie ──────────────── DOCUMENTAȚIA de evaluare și cumpărare a terenurilor de către Regia Națională a
METODOLOGIE din 25 iulie 2002 (*actualizata*) de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de către autoritatea publică centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Naţionala a Pădurilor, a terenurilor ce pot fi incluse în fondul forestier proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144013_a_145342]
-
național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
național, obiective speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
b Vilarom 1062 2003 IV-V Zghihară 1064 1998 V Zweigelt (selecții) 1059, 1065 1989 IV-V PENTRU PLANTAȚII DE AGREMENT (ADMISE TEMPORAR) Admira 1042 1996 III-IV Argessis 1069 2002 III-IV Andrevit 1042 1994 V-VI Bianca 1059 2003 V Brumăriu 1060 1983 1999 VI Moldova (selecții) 1064, 1065 1992 VI Mușcat de Poloskei (selecții) 1059 1992 IV Purpuriu 1059 1985 2001 V Radames 1060 1993 V-VI b Rosina 1059 2003 V Seyval (selecții) 1059 1992 III-IV Valeria 1059 1994
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Pin silvestru ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21 Populus spp. și hibrizii artificiali între aceste specii Plopi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22 Prunus avium L. Cireș păsăresc ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 Pseudotsuga menziesii Mirb. Franco Duglas ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 Quercus cerris L. Cer ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25 Quercus frainetto Ten. Garnița ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 26 Quercus pedunculiflora K. Koch. Stejar brumăriu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 27 Quercus petraea Liebl. Gorun ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 28 Quercus pubescens Willd. Stejar pufos ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 29 Quercus robur L. Stejar pedunculat ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 30 Quercus rubra L. Stejar roșu ──────────────────────────────────��─────────────────────────────────────────── 31 Quercus suber L. Stejar de pluta ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 32 Robinia pseudacacia L. Salcâm ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─ 33 Tilia cordata Mill. Tei
ORDONANTA nr. 11 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]
-
sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc
PROGRAM din 25 iunie 2004 de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc
HOTĂRÂRE nr. 994 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă, preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2002 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
Articolul 32 (1) Aprecierea ovinelor crescute pentru producția de pielicele se bazează pe bonitarea mieilor în prima zi de viață după însușirile pielicelei. Se cuprind în această categorie ovinele din rasa Karakul, metișii de Karakul și ovinele din varietatea Țurcana brumărie. ... (2) Lucrările de apreciere se organizează la deținătorii care au animale cu apartenența de rasă anterior menționată și care sunt cuprinse în controlul oficial de producție. ... (3) Mieii se boniteaza după însușirile pielicelei în primele 24 de ore sau în
NORMA*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
bonitare, culoarea și nuanță acesteia se apreciază privind mielul de la distanță de cca. 1-1,5 m. În foaia de bonitare se subliniază, după caz, nuanțele: negru-albăstrui, negru (asemănător nuanței de creion negru), negru-roscat (nuanță roșcat de diferite intensități). (7) Culoarea brumărie este redata de amestecul de fibre negre și fibre albe. Fibrele albe sunt de regulă mai numeroase și mai lungi față de cele negre. Culoarea brumărie are trei nuanțe principale, în funcție de proporția firelor negre și a celor albe: a) brumariu-deschis: când
NORMA*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
negru-albăstrui, negru (asemănător nuanței de creion negru), negru-roscat (nuanță roșcat de diferite intensități). (7) Culoarea brumărie este redata de amestecul de fibre negre și fibre albe. Fibrele albe sunt de regulă mai numeroase și mai lungi față de cele negre. Culoarea brumărie are trei nuanțe principale, în funcție de proporția firelor negre și a celor albe: a) brumariu-deschis: când 80% (70-95%) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele au de regulă o dunga mediana brumărie mai închisă. Această nuanță este considerată inferioară, mai ales dacă
NORMA*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]
-
regulă mai numeroase și mai lungi față de cele negre. Culoarea brumărie are trei nuanțe principale, în funcție de proporția firelor negre și a celor albe: a) brumariu-deschis: când 80% (70-95%) din totalul fibrelor sunt albe. Pielicelele au de regulă o dunga mediana brumărie mai închisă. Această nuanță este considerată inferioară, mai ales dacă este foarte deschisă; ... b) brumariu-normal: când 60% (40-70%) sunt fibre albe. Pielicelele cu această nuanță au o dunga mediana brumărie mai deschisă sau mai închisă. Nuanță brumariu-normal este cea preferată
NORMA*) din 20 ianuarie 2006 de apreciere a ovinelor şi caprinelor de reproducţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176751_a_178080]