875 matches
-
de la care cumpăram de ani de zile croasanți și baghete nu avea în niciun caz motive să se îngrijoreze de dispariția unui client rezervat de genul meu. Deși schimbam cu el cîteva cuvinte de fiecare cînd intram la el în brutărie („bună ziua, ce frumos e astăzi afară”, „bună ziua, ce urît s-a făcut afară”, „bună ziua, iar o s-avem caniculă” etc.) nu ne-am împrietenit de fapt niciodată și nu i-am spus nici cum mă cheamă și nici unde locuiesc. Camarazii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
unui palat imperial. Una din case, cel puțin, cu aer de părăsire, deși încă impunătoare, se ghicea că fusese prăvălie, din cauza obloanelor trase. Forma ferestrelor și un pervaz lat de lemn în fața lor, ca o tejghea, dovedeau că fusese o brutărie. Între cele două case, ar fi trebuit să fie un gard, dar nu era decât o poartă în aer, într-o parte. Curtea avea înfățișarea unui han cu case de jur împrejur, vechi și cu încăperi ce se ghiceau prea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de făină și grâu. Lucrătorii le dădeau voie să intre în sala unde dospea aluatul, și le făceau mici pâini pentru fiecare. Lui Stănică i se păru chiar că miroase a cuptor. "Te pomenești, gândi el, că a luat cineva brutăria și scoate pîine!" Constată însă că miroseau covrigii din buzunarul lui. " Cum zboară averile! murmură el, nemulțumit. Toate astea erau ale Agripinei, și acum ea stă cu chirie într-o odaie a caselor ei. Am avut rude putred de bogate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
smulse. Părea un băiat timid, curățel. - Erai drăguț, unchiule! zise fata. - He-hei, se mândri Stănică, eu am fost ceva în viața mea! Peretele dimpotriva ferestrei era acoperit, până sus, cu un raft ca acelea pe care se pun pâinile în brutării. S-ar fi zis că Agripina îl scosese chiar din prăvălie, dacă lemnul gol n-ar fi fost mascat de bucăți de cașmir vechi și de broderii grele. Rafturile erau pline cu vase, pahare, ustensile de bucătărie chiar, cărora însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sub limbă. Pardosite (multe) cu pietre de râu, în pieptul cărora, ca în tainița unui ghioc, mai fremăta încă apa. Cu fântâni ca uitarea de reci, cu cișmele, coșare, cotețe, saiele sau chiar porumbare. Cu foste prăvălii, frizerii, păstrămării și brutării de cartier, din care istoria iesea amețită, rațiunea nu-și mai găsea nici o rațiune, iar moartea părea că-ți aține calea doar pentru a te pipăi cu degetele ei jilave pe sub cămașă... În țâțuca bisericuței Mămulari (două turle octogonale
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
peretas, nu-l întrecea nimeni pe Beghe, unu mai mic, de-i curgea nasul. Se și băteau câteodată. scoteau bricegele, abia-i despărțeau ăi mari. Erau iuți de mână, apucau. Seara plecau spre mahalaua Grantului, la pod, unde țineau unii brutării. Mirosea încă de departe a jimblă caldă, și Ene, priceput cum era, grăbea pașii și se lipea de cîte-o tarabă. Fura două puni negre din ochii negustorilor și le împărțea cu ceilalți. Înfulecau lacomi și de acolo tocmai la piață
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Clădirea era un fel de hărăbaie întunecoasă, cu ferestre oarbe, dând spre o curte înghesuită, totdeauna nemăturată. Cîtiva pomi uscați își ridicau coroanele sărace până la înălțimea geamurilor de sus, dincolo de care vegheau, neosteniți, ochi curioși. Jos, la intrare, se afla brutăria proprietarului, domnul Bică-Jumate, o sală lungă cit un vagon de tren, cu trei cuptoare. Printr-o ușă, intrai într-o încăpere cu pereții acoperiți de rafturi șubrezite. Mirosea greu, a făină acrită. Înăuntru, despuiați până la brâu, roboteau lucrători, cu fețele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe Grivița în trăsură, se fudulea, ținea o ibovnică, o îmbrăcase, o încălțase. Cine mai era ca el? Cam îmbătrînea și-l învinsese lăcomia de bani. A dat dracului toate târfele, a vândut ce avea și și-a ridicat o brutărie lângă ulicioara lăutarilor. Credea că o să împărătească pământul. Iar s-a așezat cu polițele și dobânzile pe cartier. Veneau oamenii, se rugau de el, le lua pielea. Stătea singur ca un huhurez în cămăroaia lui de sus, nu dormea, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un franc, s-ar fi omorât cu străinii pentru jupânul lui. Îi plătea ce-i plătea, mai nimica, u da casă și masă. Casă, adică să doarmă în podul clădirii cu două caturi, pe niște țoale, vara, iar iarna în brutărie, cu lucrătorii laolaltă, lângă cuptoare, că tot ardeau lemnele pentru fabricarea pâinii. Masă, adică să mănânce pune câtă vrea, o ciorbă de roșii la două zile, duminica o tocană și, în rest, ce da Dumnezeu. Mielu nu crâcnea. Era un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
întorcea, după ce dădea socoteala jupânului, trebuia să spele căruța, să-i curețe arcurile de noroi, lasă țesălatul calului, maturatul grajdului și altele; ieșea sufletul din el. Numai că se obișnuise. La cinci de dimineață, pornea cu căruța plină pe poarta brutăriei. Jupânul îi număra cornurile și pituștile de doi lei. La coada căruței, lăsa trei sute de pâini, tari și negre, să fie la îndemînă. Într-o parte stăteau franzeluțele cu lapte și japonezele împletite iscusit. Să tot vinzi! Scuipa în palme
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aproape de miezul nopții, -lau urcat în droașcă, de subsuori, doi ceferiști. Mielu era țeapăn și râdea prostește. N-a fost nevoie să dea în cal. Acesta știa drumul singur. 175 Numai larma de pe ulița lăutarilor 1-a deșteptat. Lucrătorii de la brutărie nu se culcaseră. Stăteau în poartă și-l așteptau. Cânta și pocnea din bici. A ridicat tot praful din curtea lui Bică-Jumate. Până s-apuce ceilalți să-i spuie că jupânul îl căuta cu poliția, acesta a și oprit iepșoara
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scrîșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pîini În brutăria dimineții”, „sîngele tău circulă paralel cu metrourile” etc. etc. Între ritmul exterior și freamătul subiectiv e o legătură de vase comunicante, Încît subiectul apare deplin integrat evenimentelor ce Îl asaltează de pretutindeni, antrenîndu-l În mișcarea lor convulsivă, provocînd neliniști, senzația
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o legendă și mai fosforescentă, Prometeu a furat pentru uzul oamenilor nu numai flacăra, ci și cuvîntul. Căci e, desigur, În denumirea abstractă care se naște În creier, fărîma de fosfor care să lumineze deodată licurici sau plantă. Trecute prin brutăria fierbinte a gurii, după ce aluatul s-a zămislit Între fibrele abia simțite ale nervilor auditivi, tactili sau vizuali, cuvintele cad de pe buze, rotunjite În portocale, În pîini sau În argilă. [...] Sau poate e toată făptura noastră o apă În care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viitorul meu soț și m-am măritat. I: Cum l-ai întâlnit? S: Asta e o poveste foarte haioasă. Locuiam amândoi în același cartier încă din copilărie, amândoi am crescut acolo, amândoi aveam 30 de ani. L-am întâlnit la brutăria din cartier, care era a mătușii lui. Urma la seral niște cursuri de tehnică tipografică și lucra ziua la brutărie ca să se întrețină. O vizitam pe prietena mamei care lucra, de asemenea, în brutăria respectivă și l-am întâlnit pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
amândoi în același cartier încă din copilărie, amândoi am crescut acolo, amândoi aveam 30 de ani. L-am întâlnit la brutăria din cartier, care era a mătușii lui. Urma la seral niște cursuri de tehnică tipografică și lucra ziua la brutărie ca să se întrețină. O vizitam pe prietena mamei care lucra, de asemenea, în brutăria respectivă și l-am întâlnit pe D., iar în trei luni am hotărât să ne căsătorim. Aveam amândoi 30 de ani, am simțit că venise vremea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de ani. L-am întâlnit la brutăria din cartier, care era a mătușii lui. Urma la seral niște cursuri de tehnică tipografică și lucra ziua la brutărie ca să se întrețină. O vizitam pe prietena mamei care lucra, de asemenea, în brutăria respectivă și l-am întâlnit pe D., iar în trei luni am hotărât să ne căsătorim. Aveam amândoi 30 de ani, am simțit că venise vremea, iar în șase luni eram deja căsătoriți. Râd fiindcă amândoi ne învârteam în aceleași
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mamă. Vorbind pe scurt despre cum și-a întâlnit soțul, ea va prezenta din nou o hartă a locațiilor: „Locuiam amândoi în același cartier încă din copilărie, amândoi am crescut acolo, amândoi aveam 30 de ani. L-am întâlnit la brutăria din cartier care era a mătușii lui... Amândoi ne învârteam în aceleași cercuri și totuși nu-l văzusem niciodată până atunci”. După căsătorie, când a atins în sfârșit limanul liniștit al vieții sale de adult, Sara se va aventura în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cu handicap presupuneau acțiuni simple, repetitive. Pentru realizarea completă a unei activități era necesară implicarea mai multor persoane cu handicap sau nu. Fiecare dintre ele știa să facă un singur lucru (să taie, să monitorizeze temperatura, să deșurubeze etc.Ă. Brutăria - o premieră la „Pentru Voi” Laila Onu, director executiv Fundația „Pentru Voi”, Timișoara Nevoia de a le oferi persoanelor cu dizabilități intelectuale posibilitatea de a munci a fost punctul de pornire în demararea brutăriei de la Săcălaz. Deoarece în sat nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
monitorizeze temperatura, să deșurubeze etc.Ă. Brutăria - o premieră la „Pentru Voi” Laila Onu, director executiv Fundația „Pentru Voi”, Timișoara Nevoia de a le oferi persoanelor cu dizabilități intelectuale posibilitatea de a munci a fost punctul de pornire în demararea brutăriei de la Săcălaz. Deoarece în sat nu exista o brutărie, deschiderea unui asemenea atelier a fost o inițiativă utilă atât pentru tinerii cu dizabilități intelectuale, cât și pentru comunitatea locală. Patru tineri cu dizabilități intelectuale lucrează aici - ei au fost selectați
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la „Pentru Voi” Laila Onu, director executiv Fundația „Pentru Voi”, Timișoara Nevoia de a le oferi persoanelor cu dizabilități intelectuale posibilitatea de a munci a fost punctul de pornire în demararea brutăriei de la Săcălaz. Deoarece în sat nu exista o brutărie, deschiderea unui asemenea atelier a fost o inițiativă utilă atât pentru tinerii cu dizabilități intelectuale, cât și pentru comunitatea locală. Patru tineri cu dizabilități intelectuale lucrează aici - ei au fost selectați dintre cei zece care au absolvit, cu diplomă, un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
aici - ei au fost selectați dintre cei zece care au absolvit, cu diplomă, un curs de brutar. Cei patru brutari au urmat și cursuri de protecția muncii și de igienă, reușind să coacă prima pâine la începutul lunii ianuarie 2004. Brutăria a fost inaugurată oficial în 5 mai 2005, în prezența Excelenței Sale, dl. Pieter Jan Wolthers, Ambasadorul Olandei la București, și a d-lui primar al municipiului Timișoara - Gheorghe Ciuhandu -, a reprezentanților ANPH și ai societății civile. Construirea brutăriei nu s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ianuarie 2004. Brutăria a fost inaugurată oficial în 5 mai 2005, în prezența Excelenței Sale, dl. Pieter Jan Wolthers, Ambasadorul Olandei la București, și a d-lui primar al municipiului Timișoara - Gheorghe Ciuhandu -, a reprezentanților ANPH și ai societății civile. Construirea brutăriei nu s-ar fi realizat fără sprijinul oferit de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și de un grup de sponsori din Olanda, printre care WACR, Fundațiile Olandeze de Cooperare pentru Europa Centrală și de Est, elevii de la Rijn College
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
oferit de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și de un grup de sponsori din Olanda, printre care WACR, Fundațiile Olandeze de Cooperare pentru Europa Centrală și de Est, elevii de la Rijn College Arnhem, familia van Geel. Funcționarea atelierului de brutărie este posibilă datorită sprijinului pe care Primăria municipiului Timișoara îl acordă centrului „Pentru Voi”, în cadrul unui model de parteneriat public-privat ce funcționează din 1996. Însă, pentru a responsabiliza brutarii și pentru a crește capacitatea de autofinanțare a brutăriei, se lucrează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
atelierului de brutărie este posibilă datorită sprijinului pe care Primăria municipiului Timișoara îl acordă centrului „Pentru Voi”, în cadrul unui model de parteneriat public-privat ce funcționează din 1996. Însă, pentru a responsabiliza brutarii și pentru a crește capacitatea de autofinanțare a brutăriei, se lucrează la „Pentru Voi” pentru implementarea - pe termen mediu și lung - a conceptului de întreprindere socială. În fapt, întreaga activitate a Centrului de Zi „Pentru Voi” cu locuințe protejate se desfășoară în cadrul unui parteneriat între Fundația „Pentru Voi” și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
satul Taula a fost electrificat abia în 2004), construirea a 5 școli: două în Tarnița (1960- 1970), una în Satu Nou (1956), una în Oncești (1975) și una în Dealul Perjului (1962), 3 magazine universale, un dispensar medical uman, o brutărie, un teren sportiv și un cămin cultural (renovat în 2003). Mult timp, primăria nu a avut local propriu, funcționând în case închiriate la familia Diaconescu, apoi la Gheorghe Dimofte. Abia între anii 1910-1912 s-a ridicat localul pentru primărie, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]