1,329 matches
-
Privirea lui Alice a măturat sufrageria. Peste tot nu vedea decât borcane de gem - folosite pe post de sfeșnice, umplute cu pământ și folosite ca piedică de ușă, așezate pe șemineu pe post de pușculițe sau pline cu dopuri și bucățele de hârtie. —Al, îți pierzi timpul cu el! a mârâit Jake. Dintr-odată, bărbatul s-a repezit să-i înșface telefonul. Furioasă, Alice i-a dat o palmă și l-a îndepărtat. Nu m-ai auzit? a mimat ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
apoi să transmită ce au Învățat celor inferiori lor În ierarhia haitei. Temperamentul câinilor nu e gata format la naștere, nota el. Poate fi modelat prin interacțiunea cu ceilalți câini, cu oamenii și, de asemenea, cu ajutorul mitei sub formă de bucățele gustoase de mâncare. Oricine Înțelegea principiile de bază ale lui Skinner știa că, atunci când primesc stimuli pozitivi, câinii răspund mai repede și mai ferm la ceea ce oamenii Își doresc de la ei și Învață comportamente noi mai ușor dacă Îi ademenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
picioare În cursul liniștit de apă. Mesele și scaunele erau vechi, pline de personalitate la modul acela foarte apreciat de amatorii de antichități americani ai momentului, fără reparații, cu toate zgârieturile și urmele de mucuri de țigară la vedere, cu bucățelele de mâncare datând de-acum un secol pe post de umplutură În crăpături. Când li s-au adus berile, au ținut un toast sumbru: — Pentru vremuri mai bune de acum Înainte. Mult mai bune. Dwight a propus imediat un vot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nu-l fi auzit pe tatăl lui strigându-i că urmau să se Întâlnească peste o oră, la doc. Marlena porni În căutare de mici gustări pentru Esmé și Harry. Esmé Își purta cățelul În marsupiul improvizat hrănindu-l cu bucățele de carne friptă. Harry era captivat de un escroc care spărgea o cărămidă pe o bucată de sticlă albastră ordinară; pentru ca apoi să-i Înmâneze bucuros contravaloarea a cincizeci de dolari cu gândul că-i va face o surpriză Marlenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fructe uscate. Esmé alese ce voia din ce-i oferise mama ei, apoi spuse: Poți să ne dai umbrela Înapoi? Și pe mine și pe Cuțu ne udă. Wyatt se Întinsese cât era de lung pe un buștean. Wendy culegea bucățele de lemn și frunze din părul des și ondulat al iubitului ei. Flirta cu el mângâindu-l cu degetul pe nas, suflându-i peste pleoape, iar el râdea și o Îndepărta. — Încetează, spuse el. Ea suflă din nou. Încetează, repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fi amintit și a doua zi că i le spusese. Oare va dura până când vor ajunge senili? Greu de spus. Trecuseră prin proba de foc, și asta ori va suda relația lor ori Îi va face să se spargă În bucățele precum sticla. Dar mai era și asta: amândoi Își doreau același lucru. Își doreau să fie iubiți pentru ceea ce sunt. Trebuiau doar să descopere cine erau cu adevărat dincolo de obiceiurile de a ataca și de a se retrage. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
picioare trimise imprudent să-și expună terminațiile în cupa saboților sau sub limba de cauciuc a șlapilor. Excrescențe teribile zac prin șosete sau se-odihnesc ca familiile de muncitori duminica la un grătar la iarbă verde. Sute și mii de bucățele de carne cu os își fâlfâie vârfurile prea mici sau prea groase, neașteptat de boante sau spectaculos de lungi, etalate pe tarabele de plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Lucram singur, Maria dormea sub două plăpumi. O seară frumoasă de toamnă, rece și tristă ca un dezastru. Tocmai terminasem de urmărit o super-prăbușire și oprisem filmul: „AeroPeru 603“ zăcea pe fundul Pacificului, rupt în câteva zeci de mii de bucățele. Îmi priveam calculatorul și mă gândeam la computerul ăla al lor care o luase razna, anunțând ba că zboară prea repede, ba că li s-au oprit motoarele, ba că dau cu fundul de pământ; nu pe rând, ci toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
i-l cunoșteam foarte bine. Privirea ei devenea castanie. Se încuia în baie sau în bucătărie și toca mărunt cojile fructelor, se-auzeau zgomote vreo două ore. Sunete reci, uscate, de fier pe lemn. Găseam mașina de spălat plină de bucățele minuscule, parfumate, cât o granulă de zahăr. „Așa e. Ai dreptate.“, și-a adunat ea mândria, înaintea lacrimilor. „Acum nu e momentul.“ Am admirat-o în retrovizor, cum nu lasă nimic să țâșnească din ochi. Privirea părea mată, opacă, golită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cere ceea ce n-ar fi cu putință nici pentru Dumnezeu din ceruri. Dar, adevărate naturi de spioni și de agenți provocatori precum sunt oșii de regulă, a căror esperiențe și apucături polițienești sunt esplicabile prin trecutul lor misterios, ei estrag bucățele din articole ce n-au a face unul cu altul și formează apoi un act formal de acuzație în contra noastră. Astfel pasajul privitor la aristocrație ca element de dezvoltare istorică se pune alături cu considerațiunile ce le facem asupra manifestului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împrejurărilor ce se opun acestei ținte este un problem care face din politică mai mult o artă decât o știință, mai ales în timpi în care echilibrul european nu e stabilit în mod definitiv. Fiindcă după stil se recunoaște că bucățelele de articol din numărul de vineri al "Romînului" sunt scrise de d. C. A. Rosetti, am fi dorit ca să le și iscălească, precum articolul din "Deutsche Revue" e iscălit. Deja iscălitura unui articol e o rezervă ce individualizează oarecum părerile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pictural. Aceste consolidări sunt vizibile, o parte dintre ele au lucrat În timp, după 6 luni s-au desprins și am fost nevoită să degresez din nou lemnul și să aplic un nou strat de clei de iepure cald apoi bucățele dezlipite și greutățile cu săculeți de nisip. Zonele lipsă au fost degresate și pregătite pentru integrare cromatică, prin aplicarea unui strat de clei de iepure și a patru straturi de clei cu praf de cretă purificată, până la obținerea aceluiași nivel
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
că bogătanii, după ce se înfruptau din bucătăria aceea atât de sofisticată, doreau să guste și ceva popular, cool, care să ceară încă și mai multă bere Heineken marca cea mai prezentă la petrecere. Ce gust avea pita aceea umplută cu bucățele de carne picantă și legume și cât îmi era de foame, o foame așa cum numai la ora două din noapte te poate încerca! Doamne, fă ca turcul acesta cu inimă mare să ajungă direct în Rai! Nu sunt numai albanezi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de uzură. Exuberanța acestor tineri-adolescenți îmi face aproape rău, mă comport ca un spectator în fața bucuriei de a trăi a altora. Eternul și complet inutilul ritual al schimbului de numere de telefon sau de adrese e-mail, notate în grabă pe bucățele de hârtie uitate prin buzunare, mă indispune. Ce rămâne însă ? Imensul regret al despărțirii de unii oameni cu care știu sigur că m-aș fi înțeles foarte bine dacă am fi locuit împreună, lucrat împreună etc. Persoane pe care știi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
deie mâncare de la restaurant, nu mâncare cum o fost... La restul le dădea mâncare ca la penitenciare, varză acră, de mirosea tot coridorul... Și zice către mine: „Am un piure de cartofi și Îți aduc, da’ nu mult, și două bucățele de carne”. Zic către el: „O, Dumnezeu vă deie sănătate!”. Odată, zice către mine: „Auzi, la ce condamnare te aștepți?”. „Da’”, zic, „În primul rând de ce să mă condamne? Că n-au pentru ce.” „Cum să nu aibă?” „De ce ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rezista... Iarna o duceam cel mai greu, fiindcă nu ne dădea mâncare decât ca să supraviețuim... Atât. În ce consta mâncarea? Dimineața ne dădea un sfert de pâine la zece persoane. Aveam niște linguri ascuțite cu care tăiam pâinea În zece bucățele, le puneam pe un prosop și astăzi luam eu primu’ bucata de pâine, care n-avea mai mult de 50 de grame, iar a doua zi luam ultimul... Cel care lua ultimul avea dreptul să ia și firimiturile... Duceam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jucat satisfăcut cu perechile de cărți de lîngă el, uitîndu-se provocator la ceilalți, mai ales la Marcu, roșu la față de nemulțumire. Și iată că Alin a tras Jokerul, o carte pe care s-o urăști și s-o rupi în bucățele, cu atît mai mult cu cît e colorată și veselă de parcă și-ar bate joc de tine, și Jokerul i-a rîs în nas hi, hi, de-acum sînt prietenul tău, nu mai scapi de mine. Au mai trecut cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
doi ajunși la spital erau în stare stabilă. Pe scurt, reporterul nu știa nimic, dar voia totuși să arate că e la curent cu desfășurarea evenimentelor sau c-a ajuns totuși înaintea altora la fața locului, urmînd să dea pe bucățele știrea celor interesați de așa ceva. Probabil că mai tîrziu în cursul zilei sau zilele următoare, ca un serial care să capteze interesul privitorilor. Nici polițistul căruia i se telefonase și al cărui portret apărea într-un colț al ecranului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și nu mi-ai spus pentru ce ai nevoie de semnătura mea pe tabelul cu meseriașii? De ce pe unii i-ai trecut și pe alții nu? Uite ce fac eu cu tabelul dumitale, 147 am strigat și am rupt în bucățele mici cele două hârtii pe care le luasem de la nenea Turuianu. Mai bine vă duceți în curte la Topor să vedeți ce atelier de tâmplărie are, a strigat soția secretarului, diriginta Poștei, din ușa casei. Deja era prea mult pentru
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să vedeți ce atelier de tâmplărie are, a strigat soția secretarului, diriginta Poștei, din ușa casei. Deja era prea mult pentru ziua aceea. Oamenii dispăruseră prin case. Nu mai era nimeni pe drum, iar eu parcă vorbeam gardurilor. Am aruncat bucățelele de hârtie în curtea secretarului și am plecat spre primărie. Nimeni nu a mai cerut aceste tabele dar, între timp, am aflat că la propunerea secretarului și a milițienilor, mai fuseseră trimiși la Canal și la Casa Poporului câțiva oameni
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
masă. Trebuie să le netezesc și să le pun în cutie. Când ne întoarcem, nu mă culc până ce nu le așez unde trebuie. Când mergeam la oraș, Mișu arăta la toți copiii din bloc și foștii colegi de școală acele bucățele colorate de staniol. Le 175 dădea în schimbul unor timbre vechi. Valoarea lor nu era dată doar de staniolul cu desene minunate dar și de mirosul fin de ciocolată pe care îl păstraseră. Trocul se făcea după ce copiii miroseau îndelung bucățelele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bucățele colorate de staniol. Le 175 dădea în schimbul unor timbre vechi. Valoarea lor nu era dată doar de staniolul cu desene minunate dar și de mirosul fin de ciocolată pe care îl păstraseră. Trocul se făcea după ce copiii miroseau îndelung bucățelele de staniol și înghițeau în sec. Între timp, Mișu le explica ce gust a avut fiecare bomboană. Am intrat cu mașina în curte la tanti Maria. Camera era luminată de o lanternă de masă, cu baterii, iar televizorul adus din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apoi veți coborî la masă. După ce luăm masa, veți merge să vă uitați la televizor, iar apoi în camere să vă odihniți. Când urcați spre camere, la fiecare etaj, din loc în loc, vor fi pe măsuțe farfurioare cu bomboane și bucățele de ciocolată, băuturi răcoritoare, iar dimineața termosuri cu cafea fierbinte și cu ceai. Serviți câte puțin din fiecare. Aveți grijă, nu cumva să vă umpleți mapele cu dulciuri și să rămână farfurioarele goale, a adăugat secretarul. Mâine dimineață, după micul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
stat de vorbă la cafea pe hol. Cu puțin înainte de ora optsprezece am ieșit din cameră. Am coborât singură pe scări oprindu-mă pe la toate măsuțele aflate la fiecare etaj unde era cafea și ciocolată. Am luat câte două trei bucățele de ciocolată, pe care le-am înfășurat cu grijă într-o coală de hârtie pentru a le duce lui Mișu. Tot adunând bucățele de ciocolată am întârziat la masa de seară. Când am ajuns în cele din urmă în separeul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe la toate măsuțele aflate la fiecare etaj unde era cafea și ciocolată. Am luat câte două trei bucățele de ciocolată, pe care le-am înfășurat cu grijă într-o coală de hârtie pentru a le duce lui Mișu. Tot adunând bucățele de ciocolată am întârziat la masa de seară. Când am ajuns în cele din urmă în separeul restaurantului, unde luau masa cei din județul meu, toate mesele erau ocupate. Mă uitam în dreapta și în stânga pentru a găsi un loc liber
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]