690 matches
-
importanță: 1) să fie vorba despre o națiune cu un rol nu secundar în spectacolul lumii; 2) apartenența la o minoritate etnică să fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi „pacea lumii“. O mărturisea o vreme în urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
naționalismului, doctrină axată pe cultivarea tradițiilor și a aspirațiilor naționale, se face mai ales de pe poziții politicianiste, confundîndu-l în mod deliberat cu șovinismul. În ultima jumătate de veac s-a vorbit, și uneori continuă să se vorbească, despre naționalismul românilor bucovineni, fie ei din nordul sau din sudul Bucovinei, ca despre o ciumă. Se uită prea ușor că doctrina națională a românilor bucovineni își are rădăcinile în naționalismul revoluționarilor de la 1848, care, așa cum era formulat în publicația Bucovina, pretindea dreptul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aveau acum ca arie de referință provincia istorică în care se cuprindeau și Basarabia și Bucovina, cu derivatele corespunzătoare, folosirea acestora din urmă simțindu-se ca necesară pentru limitarea la teritoriile respective, locuitorii spunîndu-și moldoveni, la modul general, dar și bucovineni și basarabeni, iar limba și-o numeau română, chiar dacă vorbeau moldovenește. În același timp, în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creată de Moscova pe malul stîng al Nistrului, ideea că moldovenii sînt altceva decît românii a devenit programatică, modalitățile de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din perioada interbelică nu au mai fost acceptați în școală, mulți fiind cuprinși în valurile de exilați în Siberia <footnote Este demn de reținut că autoritățile sovietice făceau deosebire între românii din Basarabia și cei din Bucovina; ajunși în Siberia, „bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ (Ancuța Nandriș Cudla, Destin bucovinean. 20 de ani în Siberia, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 127). De observat diateza verbului a scrie. footnote> . Sînt aduși
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
secolului al XIX-lea pentru limba română, printre care și limba moldo-valahă-română: „Dacă la numirea limbii noastre este neîndestulătoriu cuvîntul de românescă, apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de românescă, apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
modul direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940), Editura
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o soartă parțial asemănătoare, fiind timp de 144 de ani în stăpînirea Austriei. În însemnările sale memorialistice, Ancuța Nandriș Cudla, din regiunea Cernăuți, care avea doar trei clase, observa că românii deportați în Siberia în 1940 se împărțeau în două: „Bucovinenii ne-am scris în toate documentele că sîntem români, dar basarabenii au fost scriși moldoveni“ <footnote Ancuța Nandriș Cudla, 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, Editura Humanitas, București, 1991, p. 127. footnote> . E ușor de observat că voința moldovenilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de intelectuali români, numele cărora au rămas în istorie“ <footnote Alexandrina Cernov, Învățămîntul în limba română în Ucraina: condiții probleme și perspective, în „Materialele primului Congres al intelectualității românești din regiunea Cernăuți, 25 aprilie 1999“, Cernăuți, 1999, p. 25. footnote> . Bucovinenilor le place să se raporteze mereu la vestitul testament al lui Doxachi Hurmuzachi, cu îndemnul la îndeplinirea a trei îndatoriri sfinte: patria, limba și biserica. Dar astfel de repere nu lipsesc pentru românii din Basarabia. E suficient să-l cităm
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote> . Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației „Ardealul“, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Austro-Ungaria este cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației „Ardealul“, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea acestui cerc amintește de faptul că punerea în circulație a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
toate vibrările sufletului nostru din Ardeal, cîntecele de la plug, zvonurile din pădure, - toate tremură în văzduh cînd se va rosti jurămîntul vostru sub steagul Țării Românești“ <footnote Octavian Goga, Au venit ardelenii, în „România“, 7 iunie 1917. Cu aceeași ocazie, bucovineanul Ion Nistor evoca pildele înaintașilor, în amintirea cărora voluntarilor bucovineni le revenea meritul de a reașeza la locul lui drapelul național, „smuls acum 143 de ani de către răpitoarea pajură habsburgică“ (Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 366). footnote> . La
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
poate fi dată oricînd ca model, așternerea acestui văl e nemeritată, cu atît mai mult astăzi, cînd integrarea în marea familie europeană reclamă din partea fiecărei comunități etnice contribuții proprii la sporirea patrimoniului european cu tot ce are mai valoros. FOLCLOR BUCOVINEAN - POPOR UCRAINEAN <footnote Apărut în „Codrul Cosminului“, 2000 - 2001, nr. 6-7. footnote> La Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și-a susținut doctoratul Iosif Selejan cu teza Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tradițiile, datinile și obiceiurile în liturgica ucraineană, în cea slavonă în general, a sărbătorilor creștine; - a cerceta tradițiile, datinile și obiceiurile ce țin de sărbătorile creștine din ciclul sărbătorilor creștine în Bucovina; - a urmări specificul etnic din cadrul culturii duhovnicești a bucovinenilor în contextul relațiilor istorice; - a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, în primul rînd ale celor slave; - a evidenția criteriile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și trăsăturile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
duhovnicești a bucovinenilor în contextul relațiilor istorice; - a releva censecvența isorică a stratificării diferitelor componente, corelația dintre temelia străveche și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, în primul rînd ale celor slave; - a evidenția criteriile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și trăsăturile generale comune altor grupuri etnice trăitoare pe acest teritoriu; - relevarea simțului estetic în viața religioasă a bucovinenilor“ (p. 9). Scopul lucrării rezultă chiar din sarcinile asumate, dar este și explicit formulat: „descătușarea memoriei istorice“, pentru ca „să redeștepte în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și straturile ulterioare, interacțiunea cu elementele culturii altor popoare, în primul rînd ale celor slave; - a evidenția criteriile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și trăsăturile generale comune altor grupuri etnice trăitoare pe acest teritoriu; - relevarea simțului estetic în viața religioasă a bucovinenilor“ (p. 9). Scopul lucrării rezultă chiar din sarcinile asumate, dar este și explicit formulat: „descătușarea memoriei istorice“, pentru ca „să redeștepte în sînul poporului ucrainean sentimentul demnității, măreției și respectului față de tradițiile naționale“ (p. 6), în condițiile respectării stricte a „principiului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lucrări de referință pentru interpretarea materialului. Bucovina constituie un caz aparte, pentru care numai calificarea ca „spațiu multietnic, multicultural“ nu este suficientă. Aceasta caracteristică a Bucovinei este rezultatul unui îndelung proces istoric. Însuși autorul vorbește despre „indiciile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina“ (p. 21). Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare din Bucovina de nord printre studiile despre „culturogeneza ucrainenilor“, autorul ne pune în fața unor neclarități. Afirmația că „obiceiurile bucovinenilor sînt acele semne
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o în negura vremurilor“. Aceasta ar putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar în lucrare se face chiar precizarea că „investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile Prut și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și, cu partea de nord, Ucrainei. Ca atare prin sintagma Bucovina de nord se face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă în componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
face trimitere la acea parte a Bucovinei istorice care e prezentă în componența Ucrainei. Este limpede că nu se mai poate vorbi despre un popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]