934 matches
-
își ridică pocalul și-l golește până la fund. EXT. / ÎN PĂDURE / NOAPTE Cadrul reprezintă pe cei patru călăreți galopând pe un drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
de viu în vatra unde tăciunii răgăliilor de salcâm nu se stinseseră de tot, când el se așezase pe scăunel să-și dezmorțească mâinile înghețate. - Eu l-am o-mo...rât... pe... Co....., și a rămas cu ochii deschiși ca o bufniță prevestitoare de nenorociri. - Să-l ierte Dumnezeu!... a mai îngânat preotul. Dinule, să te-ngrijești tu de toate cele trebuitoare îmormântării... A fost un om bun și respectat de toți oamenii care l-au cunoscut. Ești cumva rudă cu Andrei
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
fete tinere și frumoase și alta este Zgripțuroaica, o babă urâtă cu un singur dinte în față, cu nas coroiat și cu un neg mare negru pe vârful nasului din care ies trei fire de păr. Mai are ochi de bufniță, de fapt ea și are mereu o bufniță pe umeri. Zâna Bună face numai bine și toate vietățile bune sunt supușii ei cum ar fi iepurașii, veverițele, porumbeii, căprioarele, urșii, turturelele, berzele, și multe alte făpturi. Supușii zgripțuroaicei sunt animalele
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
o babă urâtă cu un singur dinte în față, cu nas coroiat și cu un neg mare negru pe vârful nasului din care ies trei fire de păr. Mai are ochi de bufniță, de fapt ea și are mereu o bufniță pe umeri. Zâna Bună face numai bine și toate vietățile bune sunt supușii ei cum ar fi iepurașii, veverițele, porumbeii, căprioarele, urșii, turturelele, berzele, și multe alte făpturi. Supușii zgripțuroaicei sunt animalele rele cum ar fi: șerpii, viperele, lupii, șobolanii
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
și atunci bat darabana cu degetele febrei gâtul refuză să mai lase suntele să iasă amuțesc las doar tastele să rostogolească literele la fiecare bătaie a ceasului vechi în care o pasăre singuratică devine pe rând cuc vulture pleșuv cioară bufniță da bufniță strângând cuvintele iubirii cu înțelepciunea farurilor părăsite la colțuri de lumi apropo lumile sunt ascuțite la capete sau rotunde habar nu am cum să le desenez pe pânza de apă deasupra căreia las propria-mi minte să lunece
ÎNTR-UN PICIOR PE ŞAPTE (ŞOTRON) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345370_a_346699]
-
bat darabana cu degetele febrei gâtul refuză să mai lase suntele să iasă amuțesc las doar tastele să rostogolească literele la fiecare bătaie a ceasului vechi în care o pasăre singuratică devine pe rând cuc vulture pleșuv cioară bufniță da bufniță strângând cuvintele iubirii cu înțelepciunea farurilor părăsite la colțuri de lumi apropo lumile sunt ascuțite la capete sau rotunde habar nu am cum să le desenez pe pânza de apă deasupra căreia las propria-mi minte să lunece Doamne cât
ÎNTR-UN PICIOR PE ŞAPTE (ŞOTRON) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345370_a_346699]
-
ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
restul, o simplă confuzie, profesorul alerga pe lângă Tramvaiul Trist și nu putea să mai urce. *** Așteaptă, dacă este nevoie, Încrede-n timp, Nu te-a purtat el oare, Peste tot, până astăzi? Întreabă profesorul, Dar el știe că-n suferință Bufnițele se ascund. In deșert se reculeg Cei asupriți de propriile gânduri, Dar ceilalți unde se vor duce? Întreabă profesorul, Dar el știe că nici un deșert Nu poate adăposti suferința. Există uși tainice prin care Mai degrabă ajungi la capăt, Dar
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o noapte de iarnă mi-a vorbit Dumnezeu. Era pretutindeni...în tot și în toate, În plâns de spital L-auzeam numai eu, Și-o bufniță hâdă ce cânta trist în noapte... Genunchii mi-ardeau încălzind gheața rece, Ce inima-mi frântă -nvăluise-n amurg, Îl vedeam printre paturi alene cum trece, Privind cu tristețe spre vieți ce se scurg... L-am privit fermecată, murmurând rugăciune, Am
DE VORBĂ CU DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375876_a_377205]
-
-ntr-un film de Hitchcock neuitat, Cu un fâlfâit cumplit de pene Ceru-n patru zări s-a-ntunecat, Păsările vin la un congres, Convocate-ntr-o vâlcea virgina Cu un singur mare interes, Să-și aleagă astăzi o regină. Bufnița-nțeleaptă, pe un ton Împăciuitor, printre ovații, A chemat pe rând la microfon, Să-și prezinte speech-ul, candidații. Barza clămpăni din pliscu-i mare: - Vă conjur să nu fiți ageamii, Toată omenirea mi-e datoare, Știți și voi de ce: aduc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
mondene,Ca-ntr-un film de Hitchcock neuitat,Cu un fâlfâit cumplit de peneCeru-n patru zări s-a-ntunecat,Păsările vin la un congres,Convocate-ntr-o vâlcea virginăCu un singur mare interes,Să-și aleagă astăzi o regină.Bufnița-nțeleaptă, pe un tonîmpăciuitor, printre ovații,A chemat pe rând la microfon,Să-și prezinte speech-ul, candidații.Barza clămpăni din pliscu-i mare:- Vă conjur să nu fiți ageamii,Toata omenirea mi-e datoare,Stiti și voi de ce: aduc copii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
și făcut Scoase din rucsac armamentul Și cucuveaua ...a tăcut Ne respectând regulamentul Ratase ținta, ne voit Glonțul lovind în tâmpla-i groasă A ricoșat și s-a oprit În pieptul cucuvaiei, grasă. Nici nu era o cucuvaie Era o bufniță banală Sudoarea îi curgea șuvoaie La zgomot lumea dă navală Strigau cât îi țineau plămânii Să-l arestăm pe criminalul, Pe ucigaș, mânca-l-ar câinii! *** O logică universală Ne tot explică cum că dacă Tu lupți pentru a țării
ÎNCĂ O DUZINĂ(DE CUVINTE) de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379635_a_380964]
-
cu glas cristalin clopote de-aramă. Din neîmpliniri unde se cunună umbre de-amintiri, dulce corn răsună. Din al meu amar pururea în zbucium plânge tot mai rar al speranței bucium. Din uscatul crâng al neîndurării se zbuciumă-n tâng bufnița uitării. Din bătrânul dor hoinărind risipe ultimul meu zbor murmură-n arìpe. Din ce i-a rămas sufletului faur tânguios prind glas clopote de aur. Pare prea târziu Pare prea târziu, dar sufletul meu sapă-n tot ce-i viu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379771_a_381100]
-
în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Numai în plasa cuvintelor zeii cad unul câte unul De pildă Afrodita sare coarda ultimului poem de dragoste Iar Apollo pătrunde în Marea Neagră cu tot cu Olimp Atena surâde ca o bufniță în noaptea dintre cele două cuvinte fatale Heracles des parte la fix cei doi munți căpoși Numai Hera se șterge undeva cu punctele mele de suspensie Taman când Zeus dispare în prima poezie postumă Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
MINIMA ERETICA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374237_a_375566]
-
petreci... Se ivește noaptea Din scorbura ei, Mi se face frig, Tu nu mă mai vrei... Mă ascund subit Sub un cuib de nori Și trează, visez Că tu mă adori... Aș dori să plâng, Dar lacrimi nu am... O bufniță stă Tăcută pe-un ram... Pașii mei se pierd Pe cărări pustii, Încep să mă tem Că n-o să mai vii... Trec îngândurată Pe lângă doi murgi, Simt, nepotolit, Cum prin vene-mi curgi... Ce s-a întâmplat Cu iubirea ta
IUBIREA MEA... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362167_a_363496]
-
Portiței păsări de jad își culeg aripile cu gesturi obosite de zbor. În chilia mea, disperat, mătur în grabă cuvintele de pe covor. Și apuc să tac!”; „Și eu voi auzi din groapă cântul, cel gângurit de păsări și culoare, țipătul bufniței mâna-mpietrește, rana din sânge, ah, cum mă doare!” Și în Evanghelia Tăcerii, ca, de fapt, în toate volumele poetului, sunt prezente animalele ca simboluri ale principiilor și forțelor cosmice, materiale sau spirituale, având legătură cu nivelurile Universului: pământ, văzduh
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
surîzi, dacă n-ai simți, dedesubtul suprafeței naive, tot dramatismul, tot tragismul unei situații universale: "Ce vină au ciorile, dacă orezul e mîncat de gîște?" (338, 9); sau o alta, din care rezultă un determinism riguros primordial: Ziua nu vede bufnița, cioara nu vede noaptea" (333, 5), la care se adaugă o alta, stranie viețuitoare, care nu vede nici ziua, nici noaptea: "Îndrăgostitul nu vede nici ziua, nici noaptea" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 113). Același riguros determinism
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
VIANU, Tudor, Transformările ideii de om, în vol. Opere 9, Editura Minerva, București, 1980. VLADUȚESCU, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai mult decât era cazul. Și, astfel, toată lumea a fost mulțumită. Nu și V.I., care s-a văzut iarăși ignorat. Așa că l-a înjunghiat în plină stradă, chiar pe corso, pe G. J. Fitacek (a nu se confunda cu Fitacek Bufnița, personajul dintr-un celebru roman). Care nici el n-a făcut caz de incident, fiindu-i rușine că a putut fi agresat de cineva nu mai înalt de 145 centimetri. Totuși, organele statului, considerând că micuțul nebun a devenit o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Început acesta apare ca „fârtatele” divinității, pentru ca apoi să Își arate adevărata față, Încercând să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și minată de corupție, propune o foarte interesantă perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
zburînde, glasul oaselor și a umbrelor - păcate... T[OMA] Și al meu b TOMA, MAGDALINA M[AGDALINA] Neci noaptea nu-i a mea... Cerul visează stele, pământul amoruri... tu mă chemi în ruine să visez stafii și s-ascult vocea bufnițelor, a păcatelor. T[OMA] Și a mea... (cu delir ) Și a mea... Magdalino!... cartea ta nu-i destul de scrisă... trebuie să mai scrii o faptă în ea... Eu, care îmblu de mână cu soartea ta, care te-ani scos din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îndrăcita din amorul unei umbre care am văzut-o o dată în viața mea. T[OMA] Îți voi da pe iubitul tău, 2257 [MAGDALINA] Neci noaptea nu-i a mea - pe când luna visează eu viu în ruine de mănăstire s-ascult bufnițele și glasul tău. [TOMA] Și ordinul meu! Ascultă, Magdalino! Când vezi acest nour negru înaintea ta gândește [că] eu sunt un nour în cer, tu umbra mea pe pământ...... fără mine tu n-ai fi, unde îmblu eu umbli tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cumcă n-are să fie recunoscută. Odată... în timpi mari... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa, din principiu și meserie, cu chir Gocovei, întunecoasă bufniță ce cutreiera tribunalele României, care, -n loc de "cocoveau! " îngîna, încet și printre dinți, vorba: "Considerînd!... Acest autor de caraghiozlîcuri, moldovenește: de mascarale, s-apucă-ntr-o bună dimineață, sau într-o bună seară, sau într-una din zile (căci două nu i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumea în haosul străvechi”, aruncând astrele în Tartar sau învăluind soarele „într-o negură greu de pătruns, condamnându-l la un veșnic întuneric”. De asemenea, ungându-se pe trup cu o alifie miraculoasă, ea putea să se preschimbe în pasăre (bufniță), pentru a zbura dintr-un loc în altul (Măgarul de aur, II, III). Credințele și practicile descrise de Apuleius se întâlnesc peste un mileniu, în forme aproape identice, la vrăjitoarele Evului Mediu european : practici magice și presupuse puteri meteorologice, folosirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]