924 matches
-
într-o prăvălie întunecoasă observase pe un raft de sus ceva mic, roșu, translucid, care întâi i se păruse a fi o insectă hidoasă. Dar vietatea începuse să fâlfâie din aripi și atunci își dăduse seama că e o mică bufniță, foarte frumoasă. Bufnița pornise să zboare chiar deasupra capului ei, făcând-o să încerce un sentiment pătrunzător de plăcere amestecată cu amărăciune. Își înălțase mâinile, încercând să o prindă, temându-se totodată să nu-i facă vreun rău. O voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întunecoasă observase pe un raft de sus ceva mic, roșu, translucid, care întâi i se păruse a fi o insectă hidoasă. Dar vietatea începuse să fâlfâie din aripi și atunci își dăduse seama că e o mică bufniță, foarte frumoasă. Bufnița pornise să zboare chiar deasupra capului ei, făcând-o să încerce un sentiment pătrunzător de plăcere amestecată cu amărăciune. Își înălțase mâinile, încercând să o prindă, temându-se totodată să nu-i facă vreun rău. O voce îi tot spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sentiment pătrunzător de plăcere amestecată cu amărăciune. Își înălțase mâinile, încercând să o prindă, temându-se totodată să nu-i facă vreun rău. O voce îi tot spunea: „Dă-i drumul pe fereastră!“. Dar Hattie știa că genul ăsta de bufniță trăiește întotdeauna în camere întunecoase și că dacă i-ar fi dat drumul afară ar fi murit. Pe urmă privirea îi căzuse pe un alt raft, unde văzuse, cu groază, o pisică stând la pândă, gata să se repeadă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trăiește întotdeauna în camere întunecoase și că dacă i-ar fi dat drumul afară ar fi murit. Pe urmă privirea îi căzuse pe un alt raft, unde văzuse, cu groază, o pisică stând la pândă, gata să se repeadă la bufniță. Ești cam tulburată astăzi. Nu pot respira din pricina parfumului florilor. Părintele Bernard zicea că s-ar putea să treacă pe aici. Nu mai vine la ora asta. Ba s-ar putea, el vine întotdeauna târziu. Ție nu-ți place preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un coc monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele precum fundul buteliilor uzate de sifon și care, cățărați cu parapon pe șaua îngustă a nasului ei, coroiat ca un plisc, o fac să semene la perfecție cu o bufniță. O bufniță negriciosă, grasă, de hambar, un ciuf, fumând în draci, cu scrumiera în poală, niște țigări subțiri și răsucite, cafenii, care trăznesc demențial a camfor, a eucalipt, a mosc și dracu' mai știe a ce. Domnișoara are peste șaptezeci
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele precum fundul buteliilor uzate de sifon și care, cățărați cu parapon pe șaua îngustă a nasului ei, coroiat ca un plisc, o fac să semene la perfecție cu o bufniță. O bufniță negriciosă, grasă, de hambar, un ciuf, fumând în draci, cu scrumiera în poală, niște țigări subțiri și răsucite, cafenii, care trăznesc demențial a camfor, a eucalipt, a mosc și dracu' mai știe a ce. Domnișoara are peste șaptezeci de ani
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
când își părăsesc peștera? - Crocodilii nu pot scoate limba? - O lipitoare are 32 de creiere? - Islanda este țara europeană în care nu există șerpi? - Ochiul unui struț este mai mare decât creierul lui? - Balena albastră produce cele mai puternice sunete? - Bufnițele sunt singurele păsări care pot distinge culoarea albastră? - Vulpea poate fugi cu o viteză de până la 48 km/h. Este cunoscută și pentru faptul că știe să alunece pe gheață.
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Ursu Paul () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107379]
-
piei de cotarlă, era și ea adevărată. Stoluri de vrăbii Își luau zborul și sfârâitul aripilor părea durduit de copite În goană; zborul guguștiucilor suna mai ascuțit decât șuierul gloanțelor. Dar cele care le luau răsuflarea erau zborurile tăcute ale bufnițelor și cucuvelelor. Ochii lor uriași, galbeni și orbi la lumina zilei, clipeau cu răutate, apoi păsările ucigașe Își descleștau ghearele păroase de pe ramuri, Întindeau aripi lungi, vărgate și pluteau, la numai câțiva pași de fundul Văii, În aerul care mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pentru care cuvîntul englezesc "ancient" ("străvechi") devenea un concept favorit în sensul lui Edmund Burke: "simțul străvechi permanent al omenirii" (the ancient permanent sense of mankind), dar generalizat la întreaga natură. Așa de exemplu pentru Clare exista un strigăt al bufniței în "străveche" ("in ancient") (cf. Paulin 2004: xxv). Ceea ce pare limpede de asemenea este că înainte ca această controversă în jurul scrierilor lui Rowley să se fi terminat, Chatterton a fost "prins între a fi un geniu fraudulos sau un ignorant
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face-un ----- decît Sfînt"; Bufnițele Învățăturii* pot admira noaptea". [*The Owls of Learning: idee ce amintește de faimoșii "cai ai învățăturii" (horses of instruction) ai lui Blake.] "Cu-atenție voi cercetați Scripturile, și veți găsi Ce mai greșeli vulgare sînt cu-adevăruri combinate. Ci adevărurile
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Eleanora and Juga / Eleanora și Juga (iunie, 1769; singurul poem de Rowley publicat antum, prin acceptul lui Alexander Hamilton, în Town and Country Magazine) - "turnuri ruinate"; "ziduri pustii"; "chilii prăbușindu-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită de căință a Morții"; "povestea cruntei suferințe
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mulți cad întunecînd tot cîmpul". Eclogue the third / Eglogă, cea de-a treia - "săgeata morții". Elinoure and Juga / Elinoure și Juga - "Cu mult mai mult decît doar moartea simt în fantezie"*; "Surori întru tristețe"; "melancolia plutește sumbru"; "corbi letali"; "tinere bufnițe trezesc noaptea"; "poveste de cruntă suferință"; "nori mohorîți"; " Zînele sprintene țes visul cel de aur / Al fericirii, care cu noaptea zboară"; "eu [Juga] [voi] muri în gînd în fiecare zi"**; "dangăt letal". [*Much more than death in phantasy I feel
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
nu voia să Îi dea sub nici un chip. Spunea că ea a clocit ouăle, deci sunt puii ei. Vulturul spunea că ouăle sunt ale lui și că puii Îi aparțin. După ce s-au tot certat, au hotărât să meargă la bufniță și să hotărască ea ai cui trebuie să fie puii. Ascultându-i pe fiecare cu atenție, bufnița a hotărât ca puii de vultur trebuie dați Înapoi vulturului. S-au Îndreptat spre cuib pentru ca vulturul săși ia puii inapoi. Când au
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
ei. Vulturul spunea că ouăle sunt ale lui și că puii Îi aparțin. După ce s-au tot certat, au hotărât să meargă la bufniță și să hotărască ea ai cui trebuie să fie puii. Ascultându-i pe fiecare cu atenție, bufnița a hotărât ca puii de vultur trebuie dați Înapoi vulturului. S-au Îndreptat spre cuib pentru ca vulturul săși ia puii inapoi. Când au ajuns, puii de coțofană erau morți, călcați În picioare de puii vulturului. Coțofana plângea și se tânguia
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În pădurile din sud-vestul țării și din sudul Dobrogei, climatul mai blând a favorizat existența unor specii de animale sudice (vipera cu corn, scorpionul, broasca țestoasă, diferiți șerpi și păsări). În zona
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care, în Tălpile violete (1990), violența, sarcasmul, refuzul metaforei consacrate se atenuează, făcând loc, cu măsură, anecdotei și unor surprinzătoare note nostalgice, repede retrase, contrazise, negate și din nou ivite, într-o regie auctorială spectaculoasă, cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o stranietate poescă („bufnița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar învăluită într-o atmosferă de o stranietate poescă („bufnița” lui F. este un altfel de „corb” al lui Poe, o metaforă a morții și a poeziei). Poemele au o structură aparent narativă, un ritm fluent, o muzicalitate accentuată, rezultat al unei anume colocvialități oraculare. Totul funcționează ritualic pe schema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
de gheață/ ai balenei albe,/ de umbra dovleacului uriaș,/ răsărit miraculos dintr-un munte de nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se arătase o luncă și-n mijlocul ei un arțar/ și-n mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru,/ nici vie, nici moartă,/ și-atunci pădurea se urni din loc/ ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
bunăoară, în arta poetică Eseu pe o temă dată sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua, puzderia de fire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană. SCRIERI: Valsuri, Pancevo, 1970; Iedera, Pancevo, 1975; Fișe poetice, Pancevo, 1977; ed. București, 1982; Lumea fizică, Vârșeț, 1977; Terapia muncii, Pancevo, 1981; Starea de fapt, Pancevo, 1984; ed. Cluj-Napoca, 1986; O bufniță tânără pe patul morții, Novi Sad, 1988; ed. București, 1998; Memoria asasină, pref. Srba Ignjatović, Novi Sad, 1989; Tălpile violete, Novi Sad, 1990; Poeme, pref. Al. Cistelecan, București, 1993; Discurs asupra Struțocămilei, București, 1995; Cincizeci de romane și alte utopii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
CNP, 1995, martie; Cornel Ungureanu, Ioan Flora și bestiarele sale, O, 1996, 3; Răzvan Voncu, O aventură lirică surprinzătoare, L, 1997, 3-4; Dicț. scriit. rom., II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
calitățile sale, dar cei din jur se plâng adesea de încetineala lui. Șarpele (23 octombire-22 noiembrie) Este onest, prudent și are încredere în sine, își atinge scopul încet. Fără grabă, dar și fără a se lăsa abătut din drumul său. Bufnița (23 noiembrie-21 decembrie) Pentru ea, bunăstarea materială nu este cea mai importantă: cunoștințele și deprinderile noi sunt pe primul plan. Când vine vorba de apărarea dreptății, în ea se trezește luptătorul neînfricat și dârz. Gâsca(22 decembrie-19 ianuarie) Aparent rezervată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]