889 matches
-
Generația Nouă, printre care poeții: Vladimir Cavarnali, Teodor Nencev, Chiril Cuțarov, Leonid Septițki, Robert Cahlueanu, poezia cărora a exercitat o influență crescândă asupra formării unei conștiințe de clasă a tineretului. Teodor Nencev se declară tribunul „generației de titani” în jurul revistei Bugeacul pe care a înființat- o și al cărei redactor șef va fi până în decembrie 1936, și colaborator până în 1939. Opera lui este formată din poezii, câteva poeme și puține epigrame. Poeziile sunt grupate în plachete „Melodii proletare”. Pentru a ocoli
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
studiilor superioare, din lipsă de posturi în învățământul mediu, lucrează ca funcționar în administrația publică de stat a orașului Tulcea, unde activează și în cadrul Cenaclului „Panait Istrati”, până în decembrie 1936. Între decembrie 1936 - decembrie 1939 este redactorul șef al revistei „Bugeacul”, după retragerea, pe motive politice, a poetului Teodor Nencev, fondatorul revistei. Iacob Slavov s-a retras și el de la conducerea revistei din cauza divergențelor cu finanțatorul ei - cpt. Dragomir Petrescu. A editat în anul 1980 un singur volum de poezii, intitulat
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
bazinul Prutului, iar altele în cel al Siretului, lipsit de o arteră mare de comunicație, ținutul Fălciu era și unul dintre cele mai izolate. El a avut o soartă mai crudă decât alte ținuturi, deoarece situarea lui în apropiere de Bugeac (denumire tătărească sau turcească a sudului Basarabiei) încuraja năvălirile tătărești, la fel ca dărnicia pământului; nolens, volens, populația ținutului a trebuit să pună stavilă puternică incursiunilor, realizând în timp consistente pierderi economice și de vieți omenești. Fălciul se învecina în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contact cu diverse alte grupuri etnice, dintre care unele s-au stabilit aici, fiind asimilate. Ultima populație migratoare a fost reprezentată de tătarii, veniți din Asia în mai multe valuri, dar cei mai numeroși au năvălit în 1241. Stabiliți în Bugeac (nordul Mării Negre), în Hanatul Hoarda de Aur, au întreprins expediții de jaf spre Moldova și Muntenia, ajungând în Ucraina și sudul Poloniei, uneori chiar în Transilvania, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tătarii au produs, neîndoielnic, o perturbare puternică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului acestuia este acum mai multă”. Dar aceste mărturii cu caracter general nu ajută la înțelegerea etapelor din dezvoltarea orașului. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au avut loc ultimele lor năvăliri (pentru că, treptat, vor fi dispersați din zona Bugeac, unde formaseră în Evul Mediu Hoarda de Aur), tătarii au dispărut din istoria românească. Prădăciunile lor asupra zonei Huși au fost înlocuite de cele ale turcilor, rușilor și austriecilor, astfel încât creșterea populației în depresiunea Huși s-a făcut lent, deși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și ale cazacilor, și nici instabilitatea politică nu au oprit, în această perioadă lungă de timp, procesul de populare a depresiunii. Satele distruse de năvălitori, ori vremelnic părăsite de populație, erau refăcute, adesea sub alt nume, sau apăreau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac, și mai ales până în 1829, în țările române, popularea depresiunii Huși s-a făcut în condiții grele. Aceasta cu atât mai mult, cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești, care călătoreau pe Valea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi capturate de la turci. Armata avea asigurată hrana până la Dunăre. Țarul a fost de acord cu părerea generalilor ruși. Părerile lui Dimitrie Cantemir erau prudente, însă nu coincideau cu planul țarului. Având în vedere și numărul mare de tătari din Bugeac, Dimitrie Cantemir propunea ca turcii să fie atacați cu o infanterie numeroasă. Era imprudent - semnala domnul Moldovei - să pornească împotriva tătarilor. După părerea sa, victoria putea fi asigurată numai prin ofensiva întregii armate în direcția Dunării și prin capturarea depozitelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la Cetățuie spre Oituz, dar mai întâi „să purceadă în gios spre Huși, să zăbovască acolo, până or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți rost de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numit Podoleni (Padwellia)”. În 1597 a trecut spre Constantinopol, învățatul olandez Georgius Dousa. S-a întors iarna împreună cu solul polon Stanislaus Golski, oprindu-se din nou la Huși (circa 2-3 zile). El remarca faptul că la Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
animale sălbatice. Vizitând Moldova în 1722, ieromonahul Silvestru stabilea granițele, apoi enumera județele țării, printre care și județul Fălciu, care „Are două târguri mai de seamă: Fălciu și Huși. În acest din urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
polon, contele Mniszech a vizitat Iașul, apoi s-a deplasat de-a lungul Prutului, oprindu-se pentru scurt timp în satul Ghermănești (la circa 20 km de Huși), unde l-au întâmpinat 150 de soldați. A trecut pe lângă Codrii Tigheciului, Bugeac, după care s-a îndreaptat spre Giurcani, Crețești, Oancea, Foltești, Galați, unde a fost primit cu simpatie de ispravnicul Cantacuzino. În 1759 solia polonă condusă de contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia, Cetatea Albă, Bender, Ismail și așezările tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au fost zidite o biserică (1495) și o curte domnească, ce păstrau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ilie Teodorescu Nicolae Trandafirescu Mihai Vasilescu Ilie Registru matricol 20/19091910, f .125-145; Anuarul gimnaziului 1909-1910, p. 910;Costin Clit,op.cit.,p.204. 1910·1911 Acher A. Ludovic Andriescu G. Grigore Andriuță G. Matei Arama I. Ștefan Bosie H. Haralamb Bugeac D. Mihai Calu G. Ion Ciulei N. Marin Corojan N. Ion . Finchelstein A. David Garofeanu C. Alexandru Gheorghiu C. Dimitrie. Gheorghiu Gh. Dimitrie Marta G. Mihai Mazilu A. Gheorghe Nastase G. Neculai Stavarache G. Teodor Sahin I. Mihai . Trandafirescu S.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ioan Goga Victor Botea Ț. Gheorghe Dimitriu Clotilda Florica Mihăescu D. Ioan Registru matricol 421/1920. 1921, f. 245-273; 274275; 303. 305; Costin Clit,op.cit.,p.207. 1921-1922 Clasa a VIII-a. Secția Modernă Arghirescu C. Eugen Brand G. Herman Bugeac V. Ion Catz I. losup Gherasim V. Victor Iacobsohn I. losef Marta Gh. Vasile Poroșnicu Gh. Dumitru Ralea V. Virgil Rorlich S. Etr. Isac Sălceanu D. Dumitru Segal l. Bentcu Suflețel P. Emil Teleman A. Gh. Octavian Secția Reală Cehan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Necula I.Vasile Sandu D.Ioan Stan I.Neculai Timofte Ș.Teodor Stoianovici L..Alexandru Sofrone Dumitru Nestor I.Titu Registru matricol 70/1929 1930,f.102105,114-115; Costin Clit,op.cit.,p.210. 1930-1931 Adam Șt.Gheorghe Bălan R.Grigore Bugeac I.Constantin Cazan I.Gheorghe Cazan N.Neculai Cireș I.Matei Ciobanu M.Vasile Corlăteanu Z.Gheorghe Darie H.Ioan Diaconu A.Grigore Dumitrașcu Gr.Constantin Enescu A.Grigore Faibiș F.Jean Ghenghea P.Petru Ghiorghiță Gh.Dumitru Harnagea I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ioan Petcu A. Costache - notat cu roșu ,,Mort pe câmpul de onoare‟‟ Spânu V. Ioan Vrânceanu G. Remus Registru matricol 92/1940-1941, f. 45-54; Costin Clit,op.cit.,p.212. 1941-1942 Clasa a VIII-a Aciobaniței Al. Gheorghe Bahrim Ț. Hristache Bugeac Ț. Dumitru Butnăreanu P. Petre Chelaru V. Mircea Cotae Ț. Mircea Enea I. Alexandru Faure R. Antoin Hubert Focșa C. Virgil Huluță N. Constantin Istrate S. Ioan Istrate B. Nicolae Mihai Gh. Petru Moscu S. Zaharia Palade C. Costache Popovici
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Aurelia Nastase Cornelia Nechifor Rozalia Nica Cecilia Palade Veronica Popa Getuța Pruteanu Ana Pruteanu Nelu Spătaru Constantin Stoica Rodica Vivian Tăutu Monica Vînătoru Elvira Vîrnă Elenă Xenofon Mariana Zaharia Lidia Adarn Victor Arsene Mihai Bahnariu Dumitru Bahnaru Ion Benea Eugen Bugeac Cecilia Bugeac Constantin Catargiu Adam Cehan Ruxanda Chiriță Cornelia Cojocaru Elenă Diaconu Gabriela Galu Emil Ghiban Vasile Hristea Elenă Mazdrag Tinca Munteanu Mihai Neiciu Gheorghe Nica Miluța Patronic Calipsona Popa Alexandru Pogănescu Mihai Rotaru Dumitru Salomeia Petru Silion Aurel Stan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cornelia Nechifor Rozalia Nica Cecilia Palade Veronica Popa Getuța Pruteanu Ana Pruteanu Nelu Spătaru Constantin Stoica Rodica Vivian Tăutu Monica Vînătoru Elvira Vîrnă Elenă Xenofon Mariana Zaharia Lidia Adarn Victor Arsene Mihai Bahnariu Dumitru Bahnaru Ion Benea Eugen Bugeac Cecilia Bugeac Constantin Catargiu Adam Cehan Ruxanda Chiriță Cornelia Cojocaru Elenă Diaconu Gabriela Galu Emil Ghiban Vasile Hristea Elenă Mazdrag Tinca Munteanu Mihai Neiciu Gheorghe Nica Miluța Patronic Calipsona Popa Alexandru Pogănescu Mihai Rotaru Dumitru Salomeia Petru Silion Aurel Stan Didina Ștefănescu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Valentlna Vasile A. Georgeta Zaharia J. Liliana. Zaharia Ghe. Mariana Bucur P. Ela .. Gavriliță Const. Măricica Registru matricol 209/19861987, f 145-177; 215.216; Costin Clit,op.cit.,p.236. XII Mecanică Bălan M. Mihaela Bălan I.Vasile . Babușca V. Vasile Bugeac M. Liliana Chetran Ghe. Gigel Cârlan Ghe. Lenuța Cotae V. Vasile Diaconu Adrian Ioan Diaconu V. Adrian Dicu Dtru. Gheorghiță Frențescu M. Danlela Gugescu V. Nicu Idriceanu I. Ioan Ifrim N. Tonica . Masdrag Const. Nicușor Marin Ghe. Gică Mercaș D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tăcu Ghe. Valentin Diaconu M. Timi Registru matricol 212/1987. 1988, f. 182-217; Costin Clit,op.cit.,p.237. 1988-1989 XII Matematică Fizică Anghel Ghe. Gina Antonica I. LuiesEmanuela Barbuta I. Silviu-Jănel Bolea ·Ghe. Lavinia Elena Brănici V. GabrielDan Brumă V. Eduard Bugeac Gr. Valentina Nina Buzdugan Dtru. Adrian Ciobanu Dtru. Anca Ciupilan Gh. Areta Cozma R. RomicăSebastian Crețescu Ghe. Petronela Danu C. Cerasela Mihaela Hanga A. Wylly Igescu V. Ines-Elena Macovei OfeliaGlicheria Manolache D. Gheorghe Marcu P. CrenguțaIoana Marian V. Sergiu Maxim
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Zaharia A. Gabriela Registru matricol 224/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.240. XII Electrotehnica Adam F. Bernadeta Alexa I. Cristian Andronache C.Gabriel Andronache C.Gabriel Bazarciuc Delia Cristina Bălțatu Ghe.Ramona Bejenariu A.Isabela Iulia-Claudia Blândă I.Irina Lăcrămioara Bugeac M.Mihai Marius Chetraru M.MonicaMioara Ciobanu I.Gabriela Ciobotaru Gr.GabrielGrigore Ciupilan I.Corina Ciupilan P.Mitiu Cristea Virg.Anca David P.Cristi Dimitrie Diaconu Ghe.Gheorghe Dima V.Marlena Enache P.Manuela Filipescu Ghe.Laura Ana Gherghea D.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Racoviță M.TamaraAncuța Sîmbotein C.Ciprian Valentin Sîrbu V.Georgiana Stoichici P.Marius Trifan V.Costel Catalogul clasei a XIIa SSU1;Registru matricol 251II,f.21-51. Clasa a XII-a SSU2 Amăriuței C.Cristi Beșleaga I.Andreea Botezatu I.Cristina Bugeac P.Andreea Florentina Cătana I.Anca-Sabina Cioarec M.Adriana Ciobanu S.FlorinCătălin Ciobanu V.Marius Ciocoiu M.Ovidiu Alexandru Ciorbă H.Larisa Cojan A.Andreea Crăsneanu R.Diana Gabriela Dulce V.Viorel Epure V.Loredana Ionela Gîlcă N.Dana -Maria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cipriana Pricop V. Ana-Maria Pricope I. Ionuț-Ștefan Roșca D. DumitruSorin Simion M. OanaAndreea Tofan L. Vlad Alexandru Vancea St. OanaMaria Clasa a XII-a SN1 Diriginte Stela Ciobotaru Adam I. Anca Alexa J. IrinaLoredana Artene D. Oana-Alina Blândă P. MădălinaArina Bugeac I. Maria Cehan M. Răzvan Chiriac R. Florina Lavinia Ciortescu V. MagdaCătălina Cloșca I. Silviu Cretu D. IonelaAlexandra Cruceanu D. Lăură Mădălina Damean I. Maria Grecu G. Cristina Andreea Hanțu P. ErnestEmanuel Horeic I. OanaAlexandra Horeică V. Cătălin Iacob I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
realizatorii frescei de la Voroneț au reprezentat Cetatea Albă ca fiind guvernată nu de genovezi și nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului Otoman. Astfel de actualizări sunt uzuale În epocă. În 1643, de exemplu, În Cazanie, mitropolitul Varlaam descrie și el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca fiind provocat și pus În practică de „mai-marele cetăței, carele era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]