505 matches
-
get-beget, gigea, leoarca, nepereche, otova, peșin, sadea, țurlu-burlu, vâlvoi. Din punct de vedere etimologic, unele au proveniență latineasca, fiind adverbe la origine: asemenea, așa3, altele sunt împrumuturi vechi în limba − din turcă: coșcogea, doldora, get-beget, gigea, peșin, sadea sau din bulgară: coșcogeamite 4, iar altele au etimologie necunoscută: acătării, gata, otova, vâlvoi. O altă categorie de adjective invariabile sunt formate pe teren românesc: anevoie (a + nevoie), anume (a + nume), aparte (a + parte), cumsecade (cum + se + cade), ditamai (ditai + mai), leoarca (liur
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Grecu, Și totuși „Învățăturile lui Neagoe Voevod”, CL, 1944, 4; Vasile Grecu, Autenticitatea „Învățăturilor lui Neagoe Basarab”, CL, 1944, 7; Panaitescu, Contribuții, 154-273; Emil Turdeanu, Opera patriarhului Eftimie al Târnovei (1375-1393) în literatura slavo-română, București, 1946; Emil Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 62-80; Petre Ș. Năsturel, „Învățăturile lui Neagoe Basarab” în lumina pisaniilor de pe biserica mănăstirii de la Argeș, MO, 1960, 1-2; Lăudat, Ist. lit., I, 48-55
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
atât de diferită de propria sa creație, și comentează Précis de décomposition de Emil Cioran și A murit un sfânt de Vintilă Horia. Cronici literare și comentarii critice semnează, de asemenea, Faust Brădescu (Mircea Eliade, „Ifigenia”), Emil Turdeanu (La Littérature bulgare du XIV-ème siecle), Ștefan Baciu (Analiza cuvântului „dor”) și, mai ales, I.G. Dimitriu. Comentând, de pildă, Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, I.G. Dimitriu este primul critic care relevă limitele cărții ce cunoștea în acest moment un mare succes: „Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris versuri în limba greacă, în bulgară (e menționat de istoriografia literară bulgară în legătură cu începuturile poeziei culte), în română și acrostihuri bilingve greco-române. Poeziile în românește sunt, în cea mai mare parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
a spus: "Dați-mi un punct de sprijin și voi putea apoi răsturna pământul". In cazul organismului nostru, punctul de sprijin pentru Întreaga structură fizică, emoțională și mentală este pământul și aici nu trebuie să privim pământul ca un imens bulgare solid care rătăcește prin spațiu ci ca o ființă vie din care provine tot ceea ce este materie În noi Înșine, nu numai materia fizică, palpabilă ci Întreaga materie subtilă care este substratul trăirilor noastre emoționale și mentale. Atunci când acest punct
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
satul Râtcova, aflat în Serbia, Reflexii despre sociologie și metafizica Olteniei de Petre Pandrea, articolele Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri sunt prezenți Pan Halippa, Grigore Bugarin, Petre Florescu, Const. Rîuleț, V. Barbu Jora, Crâstea I. Nucă, proză semnează George Aria, Petre Florescu, Victor C. Bercescu, Fl. Ionescu ș.a. Revista mai conține textul unei conferințe a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
influențe lingvistice reciproce sau într-un singur sens110. b. Mitul slav Să evaluăm și gradul de înrâurire a factorului slav asupra limbii noastre. Pornim de la observația evidentă că graiurile românești nu prea au nimic în comun cu fonetismul slav. Dimpotrivă, bulgara are un fonetism geto moesic, iar sârba, unul traco ilir. Astfel, ar fi verosimil a presupune că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o enigmă că majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o enigmă că majoritatea cuvintelor atribuite slavonei pot fi întâlnite cu un sens și cu un fonetism specific numai românei, bulgarei și dialectelor macedo slave sau sârbești de tranziție. Să îndrăznim, deci, a gândi că, de fapt, măcar unele din aceste cuvinte s-ar putea să fi fost împrumutate de slavi, cu ocazia invaziei lor în Balcani, de la populația autohtonă. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în spațiul românesc a lăsat urme palpabile. Le regăsim în prevalența toponimelor și antroponimelor de origine medio bulgară pe care le putem citi în primele documente medievale slavone 120. Dovada simbiozei profunde rezultă și din rădăcinile comune din care folclorul românesc și bulgar își trag seva, de la cel coregrafic, la cel muzical și narativ 121. Este surprinzător să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tulburarea par a se adânci. Armonia dorită se află, în opinia sicilianului, în natură primordială, mitică, supusă ritmurilor ciclice, armonie ce se păstrează în fiecare plantă a Siciliei, în fiecare fir de apă ce brăzdează sau înconjoară insula, în fiecare bulgare de pământ. În acest univers vegetal, acvatic, păgân și pur eul aspiră să găsească liniștea; încercarea este creionata în vers alternând elemente creștine și păgâne, plasate într-o lume desprinsa de curgerea timpului. Reintegrarea, ritmata deopotrivă de dinamică rătăcirii (redata
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de limbi romanice (care au la bază latina), germanice (care au la bază germanica comună), celtice (unde se cuprind irlandeza, galeza, scoțiana și bretona), slave (de est: rusa, ucraineana și bielorusa; de vest: poloneza, ceha, slovaca; de sud: slovena, sîrbo-croata, bulgara, macedoneana), baltice (lituaniana și letona). La acesta se adaugă neogreaca, albaneza (care se pare a fi continuatoarea limbii ilire) și armeana. Ramura indo-europeană este reprezentată în Asia de grupurile de limbi indiene și iraniene (sau persane). Toate aceste limbi pornesc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între culturile sud-est și est-europene (într-o comunicare ce conta pe tezele „universaliste” ale unei ortodoxii supranaționale) și ajungând la încheierea că aceste legături au reușit să construiască o „cultură comunitară” (la baza căreia se află în bună măsură cea bulgară), prin intermediul căreia slavii au comunicat cu Bizanțul, Lihaciov (neinformat în privința vechii literaturi românești) socotea că influența Bulgariei asupra celorlalte țări slave a fost reprezentată doar de acea parte a culturii ei care fusese supusă bizantinizării: „Nu avem știință ca asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
cultura bulgară a exercitat o influență și s-a «transplantat» în Rusia doar în acea parte a ei care reprezintă «cultura creștină intermediară».” Cu alte cuvinte, D. S. Lihaciov (precum altădată Demostene Russo) valida integral literaturile slave de sud, pe cea bulgară în special, doar în acea secțiune a lor ce poate primi calificativul de „redacție a literaturii bizantine”, parte utilă ca vehicul pentru valorile spirituale grecești traduse. Semnificativ este exemplul selectat de Dan Zamfirescu din cuprinsul literaturii noastre (care în destule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
ultima parte a veacului al XIII-lea și pe toată desfășurarea celui de-al XIV-lea, condițiile care au dirijat mișcările de idei și concretizările lor în sfera „culturalului” și a „literarului”. În literaturile slave din sudul Dunării, în cea bulgară în particular, secolul al XIV-lea impunea câteva tendințe ce vor avea urmări în modelarea sistemului „genurilor” literare practicate de scriitorii Prerenașterii răsăritene. Sunt destule indiciile care spun că, îndemnați de spiritul laborios al isihaștilor și grupați în centrele culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
ortodoxă și identitatea națională sau statutul aparte al Bisericii ortodoxe în perioada comunistă. Dincolo de aceste argumente un fapt rămâne incontestabil: religia este încă importantă în viața românilor, societatea românească este mai puțin secularizată decât cea este germană sau decât cea bulgară. Pornind de la premisele menționate putem formula următoarea ipoteză: (H3) Este de așteptat ca impactul pe care religia îl are asupra altor sfere valorice să fie mai mare în România, comparativ cu alte țări ex-comuniste. II. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI INDICATORII
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fost pusă în ecuația acestui conflict. Interesul pentru a cunoaște comportamentul serviciilor secrete românești este conturat cât mai bine dacă s-ar cerceta și arhivele fostelor state combatante sau neutre: anume ale serviciilor secrete sovietice, engleze, americane, franceze, maghiare, finlandeze, bulgare, elvețiene, suedeze etc. Prin parcurgerea și cercetarea unui material arhivistic bogat cu documente edite și mai ales inedite (în măsura în care am avut încuviințarea sau acceptul pentru studierea lor) în întocmirea lucrării m-am axat pe tratarea a două aspecte care nu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cunoscut complicații spre sfârșitul ei. Într-un cuvânt România a devenit un „obiectiv al expansiunii militare a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri informative militare de supraveghere a României Structurile informative și contrainformative bulgare, care au probat abilități extrem de penetrante în spațiul românesc, în special în cel dobrogean și îndeosebi în Cadrilater, sunt cele ale Serviciului de Informații al Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-ului, în județele Durostor și Caliacra, cu indicarea tuturor organizațiilor. Concomitent, a fost descoperită o altă organizație iredentistă, cu sediul în Brăila și cu o filială la Galați, care avea rolul de a forma o „punte de legătură între iredenta bulgară” din Dobrogea toată și cea din sudul Basarabiei. Alt caz din spionajul bulgar este cel al agentului „HC”,. care a primit dispoziții să treacă de îndată la refacerea rețelei distruse și la „crearea unui serviciu de informații în capitală (adică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
război. În fapt, el nu recunoaște instituțiile care după război au judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna valorii umaniste, promovată prin discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei Mișcării Legionare, a legionarismului că spiritualitate se folosesc de două sintagma simple
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
a relevat și confirmat cultivarea gramineelor. Piesele inserții de seceră, atestate în așezarea de la Hoisești, cunosc un grad înalt de standardizare, lățimea acestora grupându-se în jurul valorii de 1,5-2 cm, fiind identice pieselor cu aceeași utilizare din neo eneoliticul Bulgarei. Pentru aceste din urmă piese au fost realizate teste experimentale cu unelte realizate după modelul celor descoperite în timpul cercetărilor arheologice (în situl de la Karanovo au fost descoperite mânere de corn care mai păstrau inserțiile de silex); testele au confirmat eficiența
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
pensie, dispuneam de timp liber și am hotărât să candidez pentru președinția filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici. Am înțeles. Vă mulțumesc mult pentru interviul acordat. ION CARAIANI S-a născut la 6.06.1934 în Cavarna-Caliacra, Bulgaria. Naționalitatea: bulgară. Religia: creștin-ortodox. Studii: liceale. Profesia: tehnician-constructor. A fost arestat în 1958 și condamnat la 4 ani de închisoare. A fost eliberat în septembrie 1962. A executat pedeapsa la Tuzla și Tichilești. La data interviului locuia în Constanța. Interviu realizat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bibliografice: Bogdan, Scrieri, 416-463; Iorga, Ist. lit., I, 154-155; Minea, Letopisețele, 98-140; Cartojan, Ist. lit. (1940), I, 34-35, 40-42; Călinescu, Ist. lit. (1941), 18-20, 890-891; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 20-21, 52-55, 58, 65, 67, 70-72, 167; Émile Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, 22-34, passim; Ion-Radu Mircea, „Les Vies des rois et archevêques serbes” et leur circulation en Moldavie, RSE, 1966, 3-4; Ivașcu, Ist. lit., I, 87-90; Piru, Ist. lit., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
înăscute și recunoscute românului de întregul Orient, și de toți streinii care au vizitat sau locuiesc această țară"1671. Situația existentă în Dobrogea era reliefată cu toate neajunsurile sale în cuprinsul acestui articol. Astfel, era prezentată situația comunităților greacă și bulgară din orașul Constanța, comunități care "și-au construit anul trecut cu propriile lor mijloace (...) școli cu două caturi, pe când noi Românii, după o stăpânire de 14 ani, cu cârmuitori și primari Români, nu avem destinat pentru local de școală decât
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ostilitățile au fost reluate pe toate fronturile. La 16/29 ianuarie 1913 a fost semnat protocolul de la Londra ce consemna pozițiile divergente ale guvernelor României și Bulgariei în privința frontierei dobrogene, partea română dorind rectificarea frontierei pe linia Turtucaia-Balcic, iar cea bulgară cedarea către România a unui mic teritoriu la Marea Neagră și dărâmarea fortificațiilor de la Silistra. La 15 februarie 1913 au reînceput la Sofia tratativele dintre cele două țări privind rectificarea graniței avându-i ca reprezentanți pe Dimitrie Ghica din partea română și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bulgară stabilind definitiv traseul frontierei din sudul Dobrogei. Acesta era descris într-un protocol ce a fost anexat articolului 2 al tratatului de pace, fiind semnat de către generalul Coandă, colonelul Cristescu, din partea română, respectiv generalul Ficev și locotenet-colonelul Stanciov, din partea bulgară 3223. În cadrul întrunirii de la 21 iulie 1913 s-a discutat și problema românilor din teritoriile ce urmau a reveni statului bulgar. Este important de remarcat faptul că delegația română îi avea în vedere doar pe românii din Macedonia, foști supuși
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]