370 matches
-
și mâncăruri, vreau să zic, până seara târziu. În anul 2011, pe Valea Rășchitoarei, s au întâlnit și au sărbătorit, două mari comunități: una cu români și alta cu țigani. A românilor a fost subvenționată de primărie, a țiganilor, de bulibașii bogați. La români totul a fost un mare hram, încărcând cu bucurie sufletul fiecărui participant. Mâncare, băutură și multă voe-bună. Dincolo, cheltuiala supotând-o, cum am zis, mai-marii etniei, totul a fost cuprins de un rar fast. țigăncile și-au arborat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
reclame, trecu de șirul lung de blocuri și pătrunse în zona caselor. Aici ședeau mai toți prietenii lui. Apoi, când să cotească pe strada care ducea la intrarea în cimitir, alaiul se intersectă cu uriașul convoi care-l conducea pe bulibașa Soliman Ciocănaru. Un car cu patru boi căra trupul bulibașei; lângă sicriu stăteau drepți șase țigani cu prosoape la umăr. Fanfara cartierului Socaram scotea din acordeoane-țambale-trompete-tromboane sunete când sfâșietoare, când repezite, nărăvașe. Cinci țigănci grase în fuste largi roșii-verzi-albastre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zona caselor. Aici ședeau mai toți prietenii lui. Apoi, când să cotească pe strada care ducea la intrarea în cimitir, alaiul se intersectă cu uriașul convoi care-l conducea pe bulibașa Soliman Ciocănaru. Un car cu patru boi căra trupul bulibașei; lângă sicriu stăteau drepți șase țigani cu prosoape la umăr. Fanfara cartierului Socaram scotea din acordeoane-țambale-trompete-tromboane sunete când sfâșietoare, când repezite, nărăvașe. Cinci țigănci grase în fuste largi roșii-verzi-albastre și gri boceau trăgându-se de chica despletită. Soliman sfârșise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fel pe bulevard încât mașinile fură nevoite s-o ia pe șoseaua de centură. Înainte de a intra pe sub poarta monumentală de la Pielea și Osu’, unul din verii lui Soliman veni în mare viteză și înfipse marele Mercedes alb decapotabil al bulibașei în trupul unui stejar. Ăi din clanul Jugănaru îl traseră afară din mormanul de fiare, îi șterseră sângele de pe față, îi mulțumiră că avusese curajul să ucidă armăsarul Șefului, așa cum era obiceiul. Imediat dădură buzna chiuind puradeii și aprinseră armăsarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să mai aștepte vreo răsplată, spălară putina și ei. Știau o scurtătură. Cerul se plumbuise de tot. Mai lumina doar stejarul în care își frânsese gâtul Bizonul Alb. Nu se auzea nimic, nu era o țipenie. Ciorile fâlfâiseră către îngropăciunea bulibașei. Rămăseseră doar castanii negri, despuiați. Cristina strivi țigara lângă mormânt. Spuse cu o voce hârâită: - Am de ridicat niște CD-uri cu Whitehorse. Vii și tu? Bem o cafea...ceva ca un fel de pomană. - Bine, și-așa nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
aista ari povestea lui... - a vorbit țiganca, cu un glas ce lăsa să se simtă că e vorba de o taină... ― Ce poveste? - a Întrebat doctorul, introducându-l pe degetul „inelar”... ― Aista-i un inel pi cari Îl poartî numa’ bulibașa. Barbatu’ meu o fost bulibașî. ȘÎ dacî s-o Îmbolnăvit, nu mai esti bulibașî... ― Dă-mi-l mie, că și așa bărbatul tău e... e cu un picior În groapă!... ―Apâi, cum sî-l dau?... - a Întrebat piranda oftând. ― Să mi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să fiu În salon. ― Domnu’ doctoru’. Bunule! Ti rog sâ-i dai drumu’ lu’ barbatu’ meu acasî... ― Să vorbesc Întâi cu profesorul și... om mai vedea - a răspuns doctorul, pornind grăbit spre ieșire... făcând uitat faptul că are pe deget inelul bulibașei... ― ȘÎ când știu eu răzultatu’? ― Da’ ce aveți voi... de vă băgați În sufletul omului ca musca...? ― Da-i a’ nostru șî vrem sî-l videm acasî, cî l-o uitat satu’ di când o plecat... Biata țigancă vorbea deja cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ia Întâi un loc colea, pe scaun, și ți-om spune noi de ce te-am chemat. ― Pâiii... cum sî stau eu gios Întri atâța boieri? ― Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu bulibașa și cu alți șetrari de vază... Ce, nu ți s-a Întâmplat niciodată? ― Apâi stătem di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el iara... barbatu’ meu... ― Ia te uită pe cine avem noi În față! Ce părere aveți, domnule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stau eu gios Întri atâța boieri? ― Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu bulibașa și cu alți șetrari de vază... Ce, nu ți s-a Întâmplat niciodată? ― Apâi stătem di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el iara... barbatu’ meu... ― Ia te uită pe cine avem noi În față! Ce părere aveți, domnule director? ― Eu aș spune că avem mare cinste să stăm de vorbă cu nevasta unui bulibașă - a Întărit directorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el iara... barbatu’ meu... ― Ia te uită pe cine avem noi În față! Ce părere aveți, domnule director? ― Eu aș spune că avem mare cinste să stăm de vorbă cu nevasta unui bulibașă - a Întărit directorul spusele profesorului. ― Uite de ce te-am chemat. Tânărul doctor Cuc spune că inelul de aur pe care, până adineauri, Îl purta pe deget i l-ai dat dumneata, fiindcă așa ai vrut. Cu alte cuvinte, ai venit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
i l-ai dat! Spune-ne și nouă de ce? ― Eiii... Îi drept cî am vinit cu inelu’ În batistî, da’ nu sî i-l dau lu’ Cucu... Așa Îl port eu... În batistî. ȘÎ asta di când s-o Îmbolnăvit bulibașa... Adicî barbatu’ meu, cî... el o fost bulibașî șî inelu’ Îi inel di bulibașî...Aici la șpital la poartî Îl așteaptam pi domnu’ Cucu doctoru’ șî cum nu mai vine am scos inelu’ din batistî șî mă giucam cu el
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să-ți dau inelul. De te cheamă la Miliție sau la Securitate, le spui cum a ajuns inelul la doctorul Cuc și că, dacă nu te lasă În pace, Îi reclami până la Comitetul Central, fiindcă inelul e al vostru. Al bulibașei. Este al șatrei voastre. ― Da’ eu las vorbî sî zâcî cî am pleacat cu cortu’... ― Cum adică lași vorbă? ―Pâi, la noi dacî Îl cautî pi unu’ șî nu vrem sî-l gasascî apâi nici dracu nu dă di el! După
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
domnu’ doctoru’ scump șî bun la Dumnezău - s-a trezit salutat de o țigancă, Însoțită de un flăcău tăciuniu. A privit la femeie și repede și-a dat seama că este fosta lui pacientă de la Pomârla și cea cu inelul bulibașei... ― Apăi, bunule, am vinit cu ficioru’ meu sî videm di târguieli pintru nuntî. SÎ Însoarî, mânca ț’-aș. Iaca amuș Îi toamnî șî giucăm la nuntî. ― Ce face bulibașa, pe care l-am operat? ― Numa’ suflețălu’ matali ceal bun șî
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
că este fosta lui pacientă de la Pomârla și cea cu inelul bulibașei... ― Apăi, bunule, am vinit cu ficioru’ meu sî videm di târguieli pintru nuntî. SÎ Însoarî, mânca ț’-aș. Iaca amuș Îi toamnî șî giucăm la nuntî. ― Ce face bulibașa, pe care l-am operat? ― Numa’ suflețălu’ matali ceal bun șî mânuțâli aiestea - i-a cuprins țiganca palmele Într-ale ei - l-o adus la viațî. ȘÎ noi Încî nu ț-am mulțămit cum să cuvini. ȘÎ nici lu’ domnu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acum, Înaintea Întâlnirii cu oamenii dragi? ― Cred că ai dreptate. Să lăsăm aceasta pentru altă dată... ― Domnule profesor, dacă mi-ați Îngădui, v-aș spune ce surpriză am avut aseară, când mergeam la gară. ― M-ai făcut curios. ― Piranda, nevasta bulibașei operat de noi, era În oraș după târguieli pentru Însurătoarea feciorului lor. A spus că ne așteaptă la șatră, așa cum am promis... ― Gândește-te că dacă ai făcut doar un pas către șatră, pe urmele tale a pornit un pluton
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
SÎ trăiț’ domnu doctoru’, bunule! Da’ ci gânduri ti frământî șî mergi di nu vezi pi nimi’? Gruia a tresărit... „Parcă am mai auzit acest glas”... Și-a ridicat privirea. În fața lui ședea, uitând-se cu zâmbet cald, piranda - nevasta bulibașei. ― Bună dimineața - a răspuns. ― Tari mă tem eu cî cineava Îț’ poartî sâmbitili matali șî a lu’ domnu’ profisoru’ doctoru’. Așă mi-o căzut mie În cărț’. Da’ nu le-agiutî Ceal di Sus... ― Nu prea Înțeleg ce spui matale. ― Apâi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ajuns În inima satului, căruța șetrarilor a intrat Într-o curte cu o casă arătoasă. Cât ai bate din palme, au apărut doi flăcăi, care au pus stăpânire pe căruță, debarcându-i ceremonios pe țărani... În spatele casei, Îi așteptau deja bulibașa și piranda, nevasta lui... ― Da’ mari-i Dumnezău! Iaca cî aț’ vinit la noi. Di când așteptăm noi zâua aiasta! - i-a Întâmpinat piranda. Spunând acestea, le-a luat mâinile și le-a sărutat, ca la popă... ― Intraț’ În casa
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mesî, ca sî ni stei pețâtorii... La celălalt capăt s au așezat gazdele... Timp de câteva ceasuri bune, au sosit tot felul de bunătăți, fiecare din acestea fiind prezentate de pirandă, ca un adevărat cunoscător!... Când masa a luat sfârșit, bulibașa, cu o plecăciune demnă de cea mai desăvârșită slugă, a ieșit... Atunci piranda a pornit a vorbi: ― Amu’ vă rog sî Îngăduiț’ oleacî pânî vini bulibașa... Abia și-a terminat vorbele, că acesta a apărut, cu o tavă pe care
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acestea fiind prezentate de pirandă, ca un adevărat cunoscător!... Când masa a luat sfârșit, bulibașa, cu o plecăciune demnă de cea mai desăvârșită slugă, a ieșit... Atunci piranda a pornit a vorbi: ― Amu’ vă rog sî Îngăduiț’ oleacî pânî vini bulibașa... Abia și-a terminat vorbele, că acesta a apărut, cu o tavă pe care erau rânduite câteva lănțișoare care de care mai frumoase! A așezat tava pe masă, mișcându și apoi palma pe deasupra ei, ca și cum ar fi vrut să Îndepărteze
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cel În vârstă. ― Apâi dumnealui - și-a continuat piranda vorba arătând spre tânăr - dumnealui știi cât di datori am ramas noi Încă di câțiva ani buni În urmî! Atunci când eu am Înviet din morț’! ȘÎ amu’ o capatat viațî șî bulibașa, barbatu’ meu, din mânuțâli dumneavoastrî. ― Noi ne-am făcut doar datoria... ― Asta-i drept. Numa’ cî atunci când viața ta stă În cumpânî șî un om a’ lui Dumnezău Îț’ Înclinî cântaru câtri viațî nu poț’ macar sâ-i treci pi dinainti
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a vorbit țăranul cu plete albe. ― Și dacă am primi, iar unul dintre ai dumneavoastră ar duce vorba cine știe pe unde... Vă imaginați ce am avea de tras? - a pus Întrebarea tânărul. ― Da’ cini știi di trebușoara aiasta? Doar bulibașa șî cu mini. ȘÎ noi avem lacât pi gurî, cî Dumnezău ni vedi șî nu ni iartî dacî facim rău cuiva. ȘÎ mai ales cui? Celor care ne-o făcut și ne-o dat binili di pi cer? - a răspuns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu mini. ȘÎ noi avem lacât pi gurî, cî Dumnezău ni vedi șî nu ni iartî dacî facim rău cuiva. ȘÎ mai ales cui? Celor care ne-o făcut și ne-o dat binili di pi cer? - a răspuns piranda. Bulibașa a dat din cap aprobator. Cei doi țărani au privit unul la altul, cu zâmbetul omului care a intrat În horă fără să vrea... Țăranului În vârstă i-a venit În minte felul cum s-a purtat țiganca În urmă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu ce mai rămâneți? ― Nu sărăcim noi dintr-atâta. ȘÎ nu ni ferim di dumneavoastrî. Di aceea vă spunim cî am moștinit distul di la moșî șî strămoșî noștri ca sî nu ni parî rău di daru’ aista - a vorbit bulibașa. Spunând acestea, a ieșit. După câteva clipe, s a Întors cu două coșuri din nuiele frumos Împletite, acoperite cu câte un prosop Înflorat. Ca un prestidigitator, a ridicat câte un colț de prosop și a scos câte o pungă din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tânăr și, Înmânându-i coșul, i-a vorbit: ― SÎ vă trăiascî băietu’ și doamna cei frumoasî ani mulț’ șî sănătoș’! ȘÎ sî vă bucuraț’ di viitoru’ băietului. Iar matali Îț’ doresc din tătî inima răușâtî la Încearcarea cari ti așteaptî! Bulibașa s-a dus În fața țăranului vârstnic: ― SÎ mă iartaț’, da’ eu nu vorbesc pre mult. La mini faptili grăiesc. SÎ vă dei Dumnezău sănătati șî zâli multi, așă cum daț’ dumneavoastră atâtor oamini, năcăjâț’... Îndata mari tragi șarabana În dosu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu să uitî niciodatî - a răspuns piranda. În acest timp, s-a auzit tropot de cai și huruitul roților de căruță. ― Să mergem - l-a Îndemnat bătrânul pe tovarășul lui de drum. ― Rămâneți cu bine, oameni buni - a vorbit tânărul... Bulibașa a deschis ușa. Căruța cu coviltir se afla cu spatele spre intrare. Nu au avut de făcut altceva decât să urce... ― Nu aveț’ nici o grijî. Vizitiu’ Îi ficioru’ nostru. Mergiț sănătoș’... Până ce au ieșit pe poartă, țiganca și bulibașa au
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]