335 matches
-
chiar decepționat, de rezultatele cercetărilor sale și ale muncii sale ca profesor. J. N. Findlay, care îl cunoscuse în 1930, l-a găsit în 1939 mult schimbat. Mai înainte, remarcase Findlay, Wittgenstein se îmbrăca simplu, dar cu multă grijă și bun-gust. Acum însă, când l-a vizitat pe Findlay, portarului hotelului unde locuia în Cambridge Wittgenstein i-a apărut îmbrăcat atât de jerpelit, încât a ezitat să-l lase să intre. „Vârsta îl ajunsese din urmă în intervalul de timp din
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
chiar decepționat, de rezultatele cercetărilor sale și ale muncii sale ca profesor. J. N. Findlay, care îl cunoscuse în 1930, l-a găsit în 1939 mult schimbat. Mai înainte, remarcase Findlay, Wittgenstein se îmbrăca simplu, dar cu multă grijă și bun-gust. Acum însă, când l-a vizitat pe Findlay, portarului hotelului unde locuia în Cambridge Wittgenstein i-a apărut îmbrăcat atât de jerpelit, încât a O VIAȚĂ DE EROU? 77 ezitat să-l lase să intre. „Vârsta îl ajunsese din urmă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se amuza gânditori la sugestiile autorilor. Ne raliem cu toată puterea și încrederea acestui început de ecarisaj moral, fie și pentru faptul că exemplarele studiate se înmulțesc văzând cu ochii amenințând cu invazia ultimelor oaze și bastioane ale decenței și bunului-gust din țara noastră. Însă, înainte de a vă invita să descoperiți singuri "Atlasul de mitocănie urbană" (lansat acum la "Bookfest" și în format album), mai trebuie subliniat ceva. E oare mitocanul termenul potrivit pentru acest exemplar bizar și respingător care ne
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cratimă: Ionel Popescu, Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic, de pe, ca să, o sută trei, cei ce, Luminăția Voastră, câte trei, de trei ori etc.; * compunerea prin alăturare cu cratimă: Făt-Frumos, dulce-acrișor, instructiv-educativ, ici-colo, tic-tac, haida-de, Măria-Ta, după-amiază, trei-frați-pătați, bună-credință, bun-gust, bun-simț, rea-voință, rămas-bun, an-lumină etc.; * compunerea prin contopire/ alipire/ sudare: binemeritat, clarvăzător, pursânge, cuminte, despre, înspre, deoarece, fiindcă, cumsecade, untdelemn, nord-est, parcă, desigur, bineînțeles, deloc, altfel, devreme, niciodată, a binevoi, dumneata, oricine, oriunde, fiecare, orișicare, treisprezece, douăzeci, behehe, heirup 66
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
știre rea, evitând supărătoarea mărturisire și provocând diplomatic ideea în chiar mintea celui interesat. Elena pierde în sanatoriul Walter pe mamă-sa, Lenore, și pe soțul ei Drăgănesu, însă e atât de înghețată de oficialitate mondenă încît pare să prețuiască bunul-gust al celor doi de a fi murit într-un loc convenabil. Logodnicul încearcă studiul vieții de mahala, în care autoarea nu are nici o competență. Tema însă e originală și bogată în posibilități. Un tânăr provincial, venit la București cu intenția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literatură, care nu era necesar, căci un spirit și o literatură românească existau - în popor. Acum însă, din cauza răspândirii culturii, din cauza creșterii încrederii în sine, după realizarea atâtor visuri mari, țara toată începe a scrie; maculatura literară ia proporții îngrijorătoare, bunul-gust e în primejdie, cum nu fusese mai înainte. De aceea, dl Maiorescu va lupta mai ales împotriva stricătorilor gustului este-tic al publicului. Trebuie să mai adăugăm aici o altă direcție în care a luptat dl Maiorescu mult mai mult decât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trecut întotdeauna drept ateu; transplantarea, în general, a științei pozitive în țara noastră; introducerea și asimilarea ei; lupta împotriva pseudoștiinței; lupta împotriva plagiatului 1 . Și fiindcă pe vremea dlui Maiorescu, ca și pe urmă, primejdia cea mai mare era stricarea bunului-gust și lipsa 1 Plagiatul are o istorie interesantă în țara românească. Acumularea capitalurilor, la început, se datorește în mare parte spoliațiunii, furtului. În acumularea capitalului nostru intelectual s-a întîmplat același lucru. La început se plagiază în știință pe o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta mai mult pentru păstrarea originalității limbii și spiritului românesc, insistând asupra curentului poporan și istoric, și va lupta mai puțin pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape deloc asupra celui istoric, va lupta mai mult pentru triumful bunului-gust în literatură și a respectării adevărului în știință, sau a formei științei. Aceste deosebiri se explică și prin mentalitatea acestor critici, prin deosebirea de temperamente și de cultură. Analiza temperamentelor și a culturii lor ne va explica și ea ceea ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe filmele turnate În studiouri. Din același motiv, noul val francez elogia filmele (pe atunci căzute În uitare) ale unei generații mai vechi de regizori francezi, În special Jean Vigo și Jean Renoir. În penumbra teoretică, aceste idei de un bun-gust incontestabil suscitau un interes limitat sau erau chiar incomprehensibile, În afara unui cerc foarte restrâns. Însă demonstrația lor practică, asumată de Louis Malle, Jean-Luc Godard, Claude Chabrol, Jacques Rivette, Eric Rohmer, Agnès Varda și mai ales François Truffaut, a schimbat fața
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]