1,667 matches
-
în Cel ce toate le-a făcut nu. Căci după acceptarea grozăviei nitzscheene că „Dumnezeu a murit”, astăzi suntem martorii mai degrabă nepăsători decât neputincioși ai lentului și neîntreruptului proces de decreștinare a Europei, prioritar a Europei occidentale, cu (ne)buna știință a opulenței și fariseismului biruitor dându-se uitare faptul că tocmai el, creștinismul, i-a așezat pe europeni în loja planetei, și pentru ca tot astăzi, ca o imensă bătaie de joc la adresa secularelor jertifiri românești întru apărarea întregii creștinătăți
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
viață și care trezesc în noi gânduri și sentimente ce ne înaltă într-o altă ordine, cea a curățeniei și frumuseții sufletești. Imaginea femeii se contopește adesea cu cea a iubirii. Fiecare din noi avem nevoie de atingerea blândă și buna, plină de căldură a femeii înzestrata de Dumnezeu cu căldură iubirii. Ea este împlinirea în viață prin iubire și dăruire. Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodată. Dăruind, femeia este și ea însetata de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
viață și care trezesc în noi gânduri și sentimente ce ne înaltă într-o altă ordine, cea a curățeniei și frumuseții sufletești.Imaginea femeii se contopește adesea cu cea a iubirii. Fiecare din noi avem nevoie de atingerea blândă și buna, plină de căldură a femeii înzestrata de Dumnezeu cu căldură iubirii. Ea este împlinirea în viață prin iubire și dăruire. Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodată. Dăruind, femeia este și ea însetata de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
proza a Titinei Nica Țene, dedicată celui mai proaspăt „înger trimis de Dumnezeu pe pământˮ, în familie, micuțul Ștefan Mihai. Clipe pe puntea vieții, antologia de autor a Titinei Nica Țene, este o carte delicioasă, care se citește pe nerăsuflate, buna de citit într-o seară de iarnă, la gură sobei în care pâlpâie flăcările amirosind a pruni bătrâni, ori într-o după-amiază leneșa, petrecută în parc, printre pomii înfrunziți! Voichița Pălăcean-Vereș Editură NAPOCA Nova, 2017 Referință Bibliografica: Cronică la cartea
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
răni, nu am suferi,Nu ne-am lamenta!!!... XXI. PRIVEȘTE-MĂ...DE NELUTA STAICUT, de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016. Privește-mă... Privește-mă Luna, Din înaltul tău, Spune-mi că-s frumoasă, Și buna mereu! Privește-mă Soare, Cu razele tale, Mângâie-mi tot trupul, Cu căldură ta!!! Cercetea-ză-mi Doamne, Sufletul mereu, Atinge-l cu blândețe, Că sunt fiul tău! Ascultă-mă iubite, Cum cânt și vorbesc, Și vei ști atuncea, Cât de mult
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
și vorbesc, Și vei ști atuncea, Cât de mult iubesc! Mângâie-mă ploaie, Cu picurii tăi, Simte-mi bucuria, Când alerg prin ei! Citește mai mult Privește-mă...Privește-mă Luna,Din înaltul tău,Spune-mi că-s frumoasă,Și buna mereu!Privește-mă Soare,Cu razele tale,Mângâie-mi tot trupul,Cu căldură ta!!!Cercetea-ză-mi Doamne,Sufletul mereu,Atinge-l cu blândețe,Că sunt fiul tău!Ascultă-mă iubite,Cum cânt și vorbesc,Și vei ști atuncea,Cât de mult
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
trestie gânditoare" (Pascal) ce mă aflu și eu pe acest pământ, nu pot pune stavilă gândurilor care își cer dreptul la întrupare prin cuvânt, după puterea mea de înțelegere. Ceea ce se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează immense neliniști și ne pune pe gânduri. Am încercat să surprind noi forme care își caută făgaș în peisajul scurgerii rapide a prefacerilor, de parcă oamenii nu-și mai găsesc locul. Viteza cu care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
trestie gânditoare" (Pascal) ce mă aflu și eu pe acest pământ, nu pot pune stavilă gândurilor care își cer dreptul la întrupare prin cuvânt, după puterea mea de înțelegere. Ceea ce se petrece în lumea de azi, chiar daca este „cea mai buna din toate lumile posibile” (Leibniz), ne creează immense neliniști și ne pune pe gânduri.Am încercat să surprind noi forme care își caută făgaș în peisajul scurgerii rapide a prefacerilor, de parcă oamenii nu-și mai găsesc locul. Viteza cu care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
făloși, frumos înveșmântați. Apoi, oftând prelung, îi povesti băiatului de cei care-i trecuseră prin minte, deși nu-i cunoscuse - bunicii lui, Culai și Agripina, pieriți năpraznic laolaltă. Îi era greu nepotului să iscodească despre motivul morții lor deodată, dar Buna, ștergând pe furiș o lacrimă călătorită spre coada ochiului, îi desluși din cele aflate demult de la Zain: -Nu erau bătrâni... doar la mijlocul vieții... Au căzut pe loc trăzniți în plină vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge, c-au murit fericiți! -...? întrebase din sprâncene ascultătorul spre bunic. -Zaine, Zaine, zău așa! se văicărise Buna, de fapt mulțumită de intervenție. -Ce, n-am dreptate?! Cât au fost pe lumea asta au fost de nedespărțit, atât s-au iubit. Dacă înainte de cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
nici frumoasă, dar cu vino-ncoa’, o zvârlugă acolo, de se miraseră și ai ei, și satul cum de-o prinsese Culai și nu-i scăpase... -Dar dacă nu era ploconul... nicicând nu le-ar fi fost recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunul. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Pâine făcută pe vatră Buna care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduită sub covată Și copilul gângurind În mânuță cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu boltă mare Este-al vieții ritual A luminii
PÂINE FĂCUTĂ PE VATRĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373464_a_374793]
-
înfierbânte, ca să se rupă-n două scena disputei, pentru că ușa începe din nou să scârțâie din țâțâni și intră în sală o doamnă elegantă, tânără pensionară, cu un coș de nuiele în brațe și în care se află o barză. - Buna ziua!zice ea...Stancioaica este numele meu, pentru cine nu știe! Conform Legii administrației publice locale, articolul 40, aliniatul 6, întrunirea consiliului local și ordinea de zi se aduc la cunoștința locuitorilor...De ce, nu? În sala de ședințe este o
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
o presimțire. Cum putea și el, se ridică din pat până reuși să stea în picioare și ieși cu pași șovăielnici în pragul casei sale. Văzu niște oameni așezați la umbra smochinului său de la drum. Se apropie încet de ei. - Buna ziua, oameni buni! începu bătrânul. - Buna ziua, omul lui Iehova! Dumneata locuiești aici? E al tău smochinul acesta frumos? îi întrebă tatăl lui Hannah. - Cu voia Celui de Sus, e căsuța mea, umilă. Dar eu nu mai am mult de
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
se ridică din pat până reuși să stea în picioare și ieși cu pași șovăielnici în pragul casei sale. Văzu niște oameni așezați la umbra smochinului său de la drum. Se apropie încet de ei. - Buna ziua, oameni buni! începu bătrânul. - Buna ziua, omul lui Iehova! Dumneata locuiești aici? E al tău smochinul acesta frumos? îi întrebă tatăl lui Hannah. - Cu voia Celui de Sus, e căsuța mea, umilă. Dar eu nu mai am mult de trăit pe pământul acesta. Simt cum
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
ai vândut pe Iisus pentru... Bine ai făcut. Era un impostor. Dar... totuși, ai greșit! Trădându-L, și fiind prins, răstignit, Iisus a devenit Martir și simbolul creștinismului. Fără să dorești... ai făcut un bine acestei religii. Însă, îți apreciez buna ... intenție. După mine adevărata religie este comunismul. Iar Marx și Lenin sunt simbolurile acesteia. Apostole Iuda! Acești oameni m-au învățat să spun... nu privi că s-ar putea să vezi, nu asculta că s-ar putea să auzi... nu
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Cum băiatul tăcea posomorât, bunicul îi eliberă urechea ce plătise scump pentru eroicul ei posesor și îl mai premie cu un bobârnac ceva mai blând, numai cât să își sublinieze tăria cuvintelor de dojană. - Haideți în șatră să vă dea Buna altele, pezevenghilor! Ați prăpădit bunătate de plăcinte!... Ce chelfăneală v-ar mai trebui! Îi înșfăcă ceva mai îmbunat de gulere și îi duse plocon nevestei, care îi primi înduioșată de expresiile lor umile și amărâte. - Maimuțoii ăștia s-au încăierat
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Acasa > Strofe > Timp > BUNA SEARA! Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului -Bună seara, iarnă! Iar și iar nervoasă... De ce-mi bați în poartă? Vrei la mine-n casă? Bine faci, că-n viscol, Uite
BUNA SEARA! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371873_a_373202]
-
Mai bună-o visare, Lăngă o zăgneață. Vreau și el să vie Că mă arde doru De-ți face șicane, Ia-l cu binișorul! De pe masa joasă, Vinul cu arome Va urca-n spirală Și-om face poeme. Referință Bibliografică: Buna seara! / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BUNA SEARA! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371873_a_373202]
-
în spatele acestor ochi? Cine știe câtă durere strânsese în nebunia asta nescrisă de suflet? Cine știe în care anotimp rămăsese învinsă de soartă sau cărei ploi trebuia să-i mulțumească c-o lăsa să-și înmoaie lacrimile în ea? Și, spunând acestea, buna mea mă prinsese în brațe și cu o căldură pe care o resimt și astăzi mi-a spus: -Să ai grijă copila mea la viață, să te gândești din timp cu ce te încalți și apoi să pornești la drum
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
Goga, "poetul pătimirii noastre" Era o splendidă lună de primăvară. Începutul lunii mai 1938. Poetul, care se întorsese decurând din străinătate, împreună cu soferul pleacă cu mașina de la București la Ciucea. Pe 4 mai poetul este în mare vervă, avea o buna dispozitie și o sănătate de invidiat. Spre prânzul acelei zile fatidice a plecat împreuna cu Alexandru Hodos la Cluj să ia masa cu prietenul lor comun, avocatul Laurian Gabor. La întoarcere pe la orele 17, poetul era foarte vesel, interesându-se
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul alb al gurii zbate un fluture ... Citește mai mult În chip remarcabil debutează (prin concurs la Editura Dacia în 1982) Angela Nache cu Miraculum, s-a observat îndreptățit izolarea
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul alb al gurii zbate un fluture ... XIII. ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 350 din 16 decembrie
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
Și cum urla căpcăunul și spulbera nisipul, curajosul Mărțișor se opri din alergat, se apropie de el și-i zise: - Stai, amice! Dacă mă-nghiți pe mine, nu te saturi. Am niște bunătăți în țepoaiele astea. Buneee! - Bune? tună căpcăunul. - Bune! Cască gura! Căpcăunul, dacă auzi de ceva bun care astâmpără foamea, ca un tont ce era, căscă lacom cuptoarele gurii, în care Mărțișor aruncă iute sulițele de fier. Căpcăunul se strădui să le înghită cu lăcomie. Dar astea se înroșiseră
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]