14,936 matches
-
prin ei! Privește-mă mamă, Ce mult am crescut, Nu mai sunt micuță, Acum sunt adult! Priveste-mă tată, Cât mă străduiesc, Să fii mândru de mine, Să nu te rănesc! Vino azi bunico, Vino pe la mine, Să mă înveți bunico, Cum să trăiesc bine! Tu ce citești acuma, Această poezie, Tu îmi ești prieten, Eu îți sunt solie! Cu recunoștința, Mă înclin acum, Că ți-ai făcut timp, Să mă mai asculți!!! Neluța Stăicuț 07.10.2015 Referință Bibliografică: Privește
PRIVEȘTE-MĂ…DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380702_a_382031]
-
Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat ... Citește mai mult „Și lacrimile mă apasă,Te rog, măicuță, ia-mă-acasă,Mi-e inima însângerată,Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată.Adesea lumea mă întreabă- Tu
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Lucia Stegărescu. Este o tânără basarabeancă ca multe altele din generația ei și alte generații, care visează la unirea cu patria-mamă România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat ... XVI. VALERIU DULGHERU - POLITICIANISMUL ȘI CURVISMUL, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. „În antichitate, reprezentanții celor mai vechi meserii: prostituata
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
al nimănuiși s au proclamat mișeii,Mai presus de voia Lui.( de Dorina Stoica)... XVII. ACRU BORȘ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în ce umple borș dacă se sparge. Oala asta are o sută de ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ani și nu se găsește pe toate drumurile. Când ne-am sculat într-o dimineață de joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în ce umple borș dacă se sparge. Oala asta are o sută de ani
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ani și nu se găsește pe toate drumurile.Când ne-am sculat într-o dimineață de joi, focul ardea în soba din bucătărie. Pe plită ceaunul cel mare era plin cu apă aburindă. Olanul de lut se afla în mijlocul bucătăriei. Bunica îl umplea cam pe un sfert cu tărâțe de grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... XVIII. DE TOAMNĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015. roiuri de gânduri fugare nu mai au unde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
să zboare departe, reconstituindu-mă în văzduh pentru ochii tăi în serile cu ploaie. Timp Cu fruntea în noroi se cern secundele dincolo de imposibilul din noi. Ca pe-o zăpadă iubită caut o ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu rătăcit în cuvinte? Mi-am uitat chipul în oglindă, departe, și visele aleargă nebune să prindă cioburile sparte. Se cațără pe zid amintirile, inevitabil, secundele. Matematică în timp Operații
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
că timpul a trecut și-i domnișoară mare! La rândul ei a început urcușul vieții, Și lecțiile le învață rând pe rând, Evident că acuma-i măritată Și normal că este mamă! Mi-e drag să fiu soție, mamă și bunică, Și de ce nu, imi place să fiu soacră, Mai ales că fiul meu acesta, Este fiul pe care l-am așteptat o viață! Mă uit la ei cu mare drag, Mă uit la ei ca la un soare, Sunt recunoscătoare
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
Știai cum să le faci! Mi-e dor de tine mamă, Ileana te așteaptă, Să-mi faci câte o rochie, Sau câte-o fustă dreaptă! Mi-e dor de tine mamă, Să stau să povestim, Să-mi mai spui de bunica, Bunicul sau un unchi! Mi-e dor de tine mamă, Cum stai și-mi povesteai, De viața ta cea tristă, Alături de tata! Mi-e dor de tine mamă, Să te privesc cu nesaț, Cum mergi pe bicicletă, Piața tu cum
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
simțit, mințiți, trădați, urâți, Nu am avut parte de dulceață, Cu toate că doream aât de mult! Ne-am fi dorit s-avem poate alt tată, Sau poate altă mamă să avem, Ne-am fi dorit frați sau surori, Și poate o bunică mai înaltă! Ne-am fi dorit o altă casă, Sau altă școală noi să frecventăm, S-avem un loc de muncă mai aparte, Să nu ne chinuim mereu!!! Am fi dorit să vedem tot pământul, Si să ne bucurăm de
OF ... DOAMNE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380732_a_382061]
-
Suveran cu afecțiune și încredere, afară de respect sau admirație. În exil, Regele Mihai și Regina Ana au petrecut Crăciunuri simple, ca orice alt cuplu din lume care avea de pus pe masa de Ajun nouă-zece farfurii, pentru copii, părinți și bunici. Cadourile erau modeste, alese fiecare cu un înțeles anume și cu spirit de economie. Copiii au avut parte de Crăciunuri pline de dragoste, ocrotitoare, petrecute în simplitate, așa cum probabil nu ar fi avut dacă se nășteau într-un Regat al
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă și fotoliile cu perne moi, de afecțiunea bunicelor, care veneau să stea alături de copii și nepoate. La Săvârșin, Crăciunul zilelor noastre a fost de la început unul prețios, prin valoarea lui istorică și sentimentală. Oamenii, ca și Familia Regală, au sorbit cu nesaț, încă din anul 2001, fiecare clipă
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul gângav. M-am cuplat la fus bătrân, al bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru mine nu doar velințe și covoare țesute de bunica, ci și sufletul părinților mei. Să vă spun două momente în care, om în toată firea
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru mine nu doar velințe și covoare țesute de bunica, ci și sufletul părinților mei. Să vă spun două momente în care, om în toată firea, am plâns! De fericire am plâns și, paradoxal, m-am simțit foarte bine! Prima oară, acum câțiva ani când, terminând casa nepoatei, Cătălina, nepoțica
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
simplu. - Can you repeat it again, Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China, iar „yeye” înseamnă bunic din partea tatălui, adică... eu. Bunica din partea tatălui se cheamă„nainai”, bunica din partea mamei este„lala” și bunicul „laye” (cu accent pe e) - complicată limbă!... Revenind la urarea Și nien quai lă!, care este repetată de sute de miliarde de ori (!) în timpul Anului Nou chinezesc - eu
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Veronica? - Yes... Și nien cuai lă! - Șhie șhie, Vera! „Șhie shie”, adică „mulțu mesc” - este primul cuvânt pe care trebuie săl învețe oricare călător prin China, iar „yeye” înseamnă bunic din partea tatălui, adică... eu. Bunica din partea tatălui se cheamă„nainai”, bunica din partea mamei este„lala” și bunicul „laye” (cu accent pe e) - complicată limbă!... Revenind la urarea Și nien quai lă!, care este repetată de sute de miliarde de ori (!) în timpul Anului Nou chinezesc - eu așa am înțeles să transcriu fonetic
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
față de pozitiile-cheie din Declarația de Independență, care devine parte a Constituției, în ceea ce privește statutul de ocupație al celui de-al doilea stat românesc și lichidarea consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, prin care au fost distruse viețile unor generații întregi, rupte prin generația bunicilor de Patria-Mama, România. Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române în Declarația de Independență, cărora le ramanem îndatorați, și cine au fost promotorii “limbii moldovenești” din Constituție, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese căsătorită cu un "nemernic" (cum ziceau mama și bunica mea), profesor pe undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de tatăl meu când eu aveam numai un an. Deci ...două femei fără bărbați, speriate de viitorul sumbru care se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
la fantezie, la o familie pe care am inventat-o. Acțiunea cărții se desfășoară în perioada stalinistă din România, perioada lui Gheorghiu-Dej, și povestesc multe lucruri care s-au întâmplat cu adevărat în propria mea casă. Pentru început, la moartea bunicilor ni s-a spus că avem o casă prea mare și a trebuit să acceptăm chiriași. Două camere au fost ocupate de persoane necunoscute, cu care nu puteam vorbi pentru că ne temeam de denunțuri. Am trăit deci realmente experiența, descrisă
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care am cunoscut-o de abia în bătrînețea ei cu ochelari." Mai încolo, mărturisirile unui ręveur: "întîmplările somnului nu sînt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decît al orelor de veghe." Și cartea e făcută, de-
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]