659 matches
-
Nurnberg, Frieden str. 21, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Semiac nr. 675, județul Arad. 67. Florea Costel, născut la 5 decembrie 1966 în Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Florea Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 39288 Burg, Bruch str. 36, cu ultimul domiciliu din România, Bacău, Str. Orizontului nr. 42, județul Bacău. 68. Hasse Anamaria, născută la 1 iulie 1968 în Baia Mare, județul Maramureș România, fiica lui Agyo Edith Ana și Tafalan Vasile, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
România, Timișoara, str. Semenic nr. 11, ap. 1, județul Timiș. 114. Schenk Mircea, născut la 3 mai 1962 în localitatea Copșa Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Sălcudean Filip și Fira, cu domiciliul actual în Germania, 35510 Butzbach, Hinter der Burg 16-18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, Str. Rubinului nr. 14, județul Sibiu. 115. Kipper Franz Balthasar, născut la 17 decembrie 1928 în localitatea Șag, județul Timiș, România, fiul lui Kipper Franz și Maria, cu domiciliul actual în Germania
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
au suferit, de la acea dată, un profund declin și o restrîngere a activității lor comerciale, care n-a lăsat să supraviețuiască decît două tipuri de aglomerări urbane: cetățile episcopale, moștenitoare ale fostelor reședințe ale diocezelor romane din Imperiul tîrziu, și burgurile sau castra, înălțate pentru a ține piept năvălitorilor, începînd cu secolul al XI-lea, în contextul relansării comerciale, cei care au determinat în mod esențial reînvierea orașelor și rapida lor dezvoltare au fost negustorii care-și instalează antrepozitele și activitatea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fost tăiate primele fațete ale superbului său diamant. La Jena a fost atras mai întâi de puternica personalitate a lui Ernst Haeckel, unul dintre cei mai mari partizani ai darwinismului. Mai apoi a fost cucerit de farmecul orașului Jena, un burg tipic universitar. După cum consemnează N. Leon în „Amintiri” (1922). „Sunt localități în care natura pare că e râzătoare și veselă, calmul și liniștea domnesc pretutindeni, monumentele vechi parcă șoptesc ceva din trecut, un fel de tradiție culturală se creează, iar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
TOMATO RINGSPOT NEPOVIRUS 8. TOMATO SPOTTED WILT VIRUS ------------ *) Butași de hamei. Anexă 3 LISTA cuprinzând dăunătorii plantelor, bolile plantelor și ale buruienilor A. Dăunători ai plantelor Iceria purchasi Mask Spodoptera Litura Fabl Hyphantria cunea Drury Unaspis citri Comst Liriomyza trifolii (Burg) Pantomorus leucoma Boh Tetradacus citri Chen Pseudococcus citriculus Green Unaspis yaponensis Kuw Numonia pyrivorella Mats Spodoptera littoralis Boisd Diabrotica virgifera virgifera Le Conte Ceroplastres rusci L Phthorimaea operculella Zell Callosobruchus chinensis L Lymantria dispar L. (asian race) Thrips palmi Karny
HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125485_a_126814]
-
și până la Rattkov, împrejurimi minunate, Kremnitz foarte frumos așezat. Ora 2 Rattkov. Ora 4½ Teschen, deja în Silezia austriacă. Suntem cu toții puțin surprinși că Hatzfeld vine la Breslau, unde îl aștept și pe Brătianu. Ora 5½ Odenberg. Generalul von der Burg de la Divizia din Breslau și maiorul von John, care mi-au fost puși în serviciu comandat. Cinat ușor. 40 min. La granița sileziană mă așteaptă președintele provinciei Silezia, baronul von Seidewitz. În toate gările sunt autorități, populație. Ratibor. Brieg etc.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Infanterie. Ora 9 Brătianu la mine. Vine de la Aix și merge la Sinaia, discutat îndelung cu el, este de părere să nu cedăm în problema Dunării. Ora 10½ plecarea din Breslau. La gară președintele superior von Seidewitz, care mă însoțește. Burg, John. Peste tot întâmpinări. Dejunat la ora 12½ în Kohlfurt. Ora 3 Frankfurt a.d. Oder, întâmpinare. Ora 5½ Berlin, Stadtbahnhof, unde mă așteaptă Fritz. Comandantul Berlinului. O jumătate de oră prin Charlottenburg spre Potsdam, ora 6½. Prințul de coroană și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
drăguță. Toată familia până la ora 10. Duminică, 7/19 august. Potsdam. Ora 7 sculat. Ora 8 la palatul cel nou, pentru dejunul en famille al prințesei de coroană, foarte plăcut, Edinburg, Albany etc. Plecat la ora 9. Ora 10 cu Burg la biserica catolică. Vizită la familia Bentheim. Dejunat la Wilhelm până la ora 11. La prințul Friedrich Karl la Glienicke, Wilhelm de Prusia, palatul de marmură, ora 12½ înapoi. Fritz și Wilhelm la mine. Ora 1 plecat la botez, en gala
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Majestățile Lor, care îmi dau portretele lor. Rămas-bun de la Fritz și Louise. Ora 10 în pat. Răcit foarte rău. Joi, 11/23 august. Potsdam-Dresda. Ora 7 sculat. Ora 8 cu Pückler și Perponcher la gara Potsdam, ceva lume, John și Burg călătoresc cu mine. Wilhelm merge cu noi la Dresda. Ora 9 la gara Berlin-Anhalt, acolo Liteanu, Ghica-Comănești cu familia. Ora 8¼ plecarea spre Dresda, prin Jütenbock, Rödenau. Ajuns la ora 12 în Dresda, comandantul și prezidentul poliției, gardă de onoare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ora 4 în Brünn, din nou gardă de onoare, generali etc. Carp aici. 10 minute, defilare. Ora 7 și 10 minute sosirea în Viena. Împăratul la gară, gardă de onoare, notabilități, generalul Bauer. Primire călduroasă, prezentări. Împăratul mă conduce în burg, Belvedere, rămâne 10 minute. Soupé cu suita. Generalul Cornaro și contele Wolkenstein, adjutant, mi-au fost puși la dispoziție. Ora 10½ în pat. Apartament mare. Sâmbătă, 13/25 august. Viena. Ora 8 micul dejun, singur. Ora 9 ½ venit împăratul la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
oră cerc. Ora 8 plecat la expoziția electrică. Sunt întâmpinat de contele Wilcek și de întregul comitet, acolo până la ora 10, extrem de interesant. Frig la întoarcere. Cornaro mă însoțește. Duminică, 14/26 august. Viena. Ora 8 la liturghie în capela burgului. Ora 9½ la Belvedere, vizitat colecția de pictură până la ora 10 ½. La gara de sud, acolo consilierul aulic von Claudy. Plecat cu el, Cornaro și Wolkenstein la Bader, enorm de cald. Acolo, la gară, arhiducii Albrecht și Wilhelm, care mă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta. Ora 2 întâlnit cu arhiducele și arhiducesa Rainer în casa lor. Acolo o jumătate de oră. Apoi cu Rainer la gară. Ora 3 plecat cu el și cu arhiducele Albrecht înapoi la Viena. Conversație plăcută. Ora 4 primit în burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentați de Carp. Eu în uniformă românească. Ora 5 dineu în burg, împăratul vine să mă ia. Prezenți toți arhiducii cu suitele. Eu stau între împărat și arhiducele Ludwig Victor. După masă vorbit cu toți
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Apoi cu Rainer la gară. Ora 3 plecat cu el și cu arhiducele Albrecht înapoi la Viena. Conversație plăcută. Ora 4 primit în burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentați de Carp. Eu în uniformă românească. Ora 5 dineu în burg, împăratul vine să mă ia. Prezenți toți arhiducii cu suitele. Eu stau între împărat și arhiducele Ludwig Victor. După masă vorbit cu toți, arhiducele Johann Salvator, arhiducele Eugen etc., ei îmi prezintă suitele. Orele 6½-7½ arhiducele Albrecht la mine, discutat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
hotelul Manteln. Au rămas la noi o jumătate de oră. Schimbat. Ora 1½ plecat cu trăsura la arhiducele Rainer, rămas acolo o oră. Orele 4-5 promenadă, singur. Audiențe, contele Wendel și ministrul bulgar Iagratin. Ora 6 la kronprinț, cină în burg. De față și Kalnoky, sosit de la Pesta, Rainer, suitele noastre, legația românească, Rosetti etc. Ora 8 la operă, Lohengrin, foarte bine, până la ora 11. Plecăm singuri la hotel. Luni, 10 noiembrie/29 octombrie. Viena. Ora 9 incognito cu Elisabeta prin
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Pesta. Împăratul în ținută de gală, gardă de onoare, fanfara cântă imnul românesc. Miniștrii Tisza și Szaprach, cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tutuim. Împărăteasa ne primește cu arhiducesa Valerie și prințesa Amelie von Bayern. Ne este prezentată Curtea. Majestățile Lor ne conduc în camerele noastre, unde noi rămânem până la ora 5. Eu fac o promenadă în parc și pe terasele frumoase ale burgului, o întâlnesc pe împărăteasă în grădină. Elisabeta se odihnește. Ora 5 dineu, împăratul vine să ne ia. Prezentări. Sunt prezenți Tisza cu soția, Kalnoky, Andrassy, Kallay, ministrul de război Bylandt, suitele. Elisabeta stă între împărat și împărăteasă, eu alături de aceasta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Cu mama. Ora 10½ la dușuri. Promenadă. Ora 2 plecat toți împreună la Soden. Ora 3¾ plecat cu trenul la Frankfurt, prin Höchst. Antoinette și Wilhelm la gară, mers la Hotel Englischer Hof. Ceai. Apoi în prăvălii, mulți turiști în burg. Cu Wilhelm prin alte prăvălii. Ora 6¼ plecat din Frankfurt. Antoinette trebuie să meargă la Sigmaringen. Ora 8 în Kronberg. Cu trăsurile la Königstein. Ploaie. Seara cu mama. Vineri, 4 septembrie/28 august Ceață deasă. Promenadă până la ora 8½. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unirea cu Bulgaria. Sandro a plecat la Filipopol. Ora 4 cu Leopold la Kronberg, la pictorul Schreyer, stat până la ora 7. Elisabeta a venit și ea acolo de la Neuenhain. Tablouri minunate, căruță de poștă, cai etc. Ora 8 supat, apoi burgul este iluminat bengalic. Ovații și cântece. Discurs, eu răspund. Duminică, 8/20 septembrie. Königstein-München. Vreme rece, mohorâtă. Ora 7 la biserică cu Leopold, liturghie tăcută. Rămas-bun de la preot. Ora 8 dejunat à trois. Ziua nunții lui Fritz von Baden cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tristă. Călătorit toată noaptea, până dimineața la ora 10, când ajungem în Viena. Marți, 17/29 martie. Viena. Împăratul ne întâmpină la gară, gardă de onoare, șefii autorităților, legația română. Eu merg în trăsură cu împăratul, Elisabeta cu Slăniceanu, în Burg, unde locuim. Împăratul ne însoțește în apartamentele Bellaria, conversat o jumătate de oră. Arhiducele Albrecht sosește îndată, discutat probleme militare. După aceea tur de vizite cu prințul Windischgrätz, feldmareșal-locotenent, și cu maiorul Fliese, adjutant al împăratului, care ne însoțesc doar
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
domiciliu din România în București, str. Iuliu Maniu nr. 65, bl. 7P, ap. 286, sectorul 6. 280. Hiebsch Andreea-Maria, născută la 5 februarie 1969 în București, România, fiica lui Paraschiv Alexandru și Protopopescu Olimpia, cu domiciliul actual în Germania, 39288 Burg, Wilhelm Kulzstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în București, bd 1 Mai nr. 127, bl. 6, ap. 29, sectorul 1. 281. Raduly Ianos, născut la 8 septembrie 1958 în localitatea Santana Curteni, județul Mureș, România, fiul lui Gheorghe și
HOTĂRÂRE nr. 747 din 31 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130303_a_131632]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, 53804 Much, Wellerscheid 150. 22. Tesan Petru-Florin, apatrid, născut la 1 septembrie 1967 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Valeriu și Aurica, cu domiciliul actual în Germania, 65719 Hofheim am Taunus, Zur Burg 3. 23. Schmelmer Sanda-Maria, apatrid, născută la 5 iunie 1942 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Achim Vasile și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 83059 Kolbermoor, Ammerseestr. 5. --------
HOTĂRÂRE nr. 1.274 din 7 decembrie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131720_a_133049]
-
al Universității "RomânoGermane" din Sibiu. A publicat numeroase articole, studii, cursuri universitare și volume cu caracter științific: Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Casa de Presă și Editură TRIBUNA, Sibiu (1998), Istoria în documente, Editura BURG Sibiu (2002), Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Editura CHBeck, București (2008), Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș (2008) etc. A participat la o serie de conferințe în centre universitare din țară și străinătate. Gheorghe Bichicean
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bürgerthums, Erster Theil, Leipzig, 1850. BICHICEAN, Gh., Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. BICHICEAN, Gheorghe, BICHICEAN, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a, Ed. Burg, Sibiu, 2002. BICHICEAN, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Fortificațiile și războiul de poziție. Campania românească din vara anului 1917, în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
658 K. J. Holsti, op. cit., p. 229. 659 K. J. Holsti, op. cit., pp. 223-224. H. Schulze, op. cit., p. 157, von Krockow, op. cit., p. 270. Jacques de Launay, op. cit., p. 230. Gh. Bichicean, A. Bichicean, Despre democrație, ed. a II-a, Burg, 2002, p. 22 (n. 42). Haushofer și-a orientat gândirea spre construcția marilor ansambluri continentale: marele spațiu Grossraum (revista Zeischrift für Geopolitik, fondată în 1924) devine la Hitler teoria "spațiului vital": I. N. Sava, Geopolitica. Teorii și paradigme clasice. Școala
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pescarului care așteaptă pe mal. Se repetă, de asemenea, că există popoare întîrziate a căror evoluție s-a produs foarte lent, iar în aceeași țară, se obișnuiește să se insiste pe ritmul rapid al existenței din marile orașe în contrast cu micile burguri sau din regiunile industriale în contrast cu mediul rural. Să nu uităm totuși că grupurile comparate nu au nici aceeași natură, nici același gen de ocupații. Dar numai pentru că, în intervalul unei zile, locuitorii unui sat au mai puține ocazii să schimbe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]