1,121 matches
-
european sau aflate pe lista roșie a IUCN. . Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), castor european ("Castor fiber"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea ("Athene noctua"), ciocănitoare-verzuie ("Picus canus"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), mierlă ("Turdus merula"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"); Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: uliu porumbar (Accipiter gentilis), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), erete alb ("Circus macrourus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocănitoare
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
de: • mamifere: cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), lilieci și rozîtoare; • păsări cu specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare: șorecar comun ("Buteo buteo"), dumbrăveancă ("Coracius garrulus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"); • insecte, pești (biban, lin, știucă, plătică), amfibieni și reptile.
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
de munte ("Phoenicurus ochruros"), șoim călător ("Falco peregrinus"), brumăriță de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), corb ("Corvus corax"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
acvilă ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), corb ("Corvus corax"), striga ("Tyto alba"), huhurezul mic ("Strix aluco"), cojoaica de pădure ("Certhia familiaris"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), șorecarul comun ("Buteo buteo") ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute, protejată de un acoperiș comun în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Cele trei încăperi inițiale
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
sacru închis. Ușa este înconjurată de un portal, la rândul lui bogat sculptat în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
este nevoită să se ascundă, să-și schimbe numele, să pribegească, pentru a nu fi trimisă la închisoare. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, județul Iași și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se află la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Hațieganu pe 2
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Ilie cu soția lui Elena, copii și nepoți, și Toșu cu familia Constantin în anul 1997”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
este o mănăstire de călugărițe amplasată în satul Miclăușeni din județul Iași. La mănăstire se poate ajunge pe drumul de la Iași spre Roman (DN 28); imediat după intersecția de pe partea stângă spre satul Butea, se face încă o dată la stânga prin pădure pe drumul spre Castelul Sturdza. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1439, având codul IS-II-a-B-04199 și fiind formată din 3 obiective: În anul 1752
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Beltiug se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
paie, grâu netreierat în timpul transportului (se pare că denumirea vine de la "părâmă" deorece până după 1950 în nomenclatorul ,meseriilor era "părâmar"=confecționer părâme (funii mai groase)); pintăr, pintar= fabricant de obiecte (vase) din lemn ca: carturi, găleți, gioabe, butoaie, căzi, buți (se pare că numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
profan spre sacru. Altarul este decroșat și încheiat cu cinci laturi exterioare scurte. El are 4,15 m lățime și 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuțit care inițial au fost și mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Constantin, cel care s-a semnat pe dosul ușii în anul 1809. Așadar, inscripția din dosul intrării foarte probabil doar antedatează construcția, aceasta fiind mult mai veche. Spre aceeași concluzie trimite și starea de uzură a grinzilor de stejar din butea bisericii, care nu corespunde unei biserici de secol 19. Un eveniment important din destinul acestei construcții este transferul și reconstrucția ei în Merișani. Momentul în care a avut loc este indicat înainte de 1865. În localitate nu a existat o altă
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal funia mediană, funia de pe portalul de la intrare, de pe pe cadrele ferestrelor cât și tăietura expresivă a stâlpilor de la pridvor și a cosoroabelor care îi leagă în
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
fost reconstruită în anii 1960. În anii 1978-1980 a fost refăcut acoperișul de șiță și biserica a fost racordată la curentul electric. În anii 2005-2006 a fost încă odată refăcut acoperișul, iar mobilierul a fost reparat. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
9 mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-urile. Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. A fost în trecut traseul 14. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele 3 mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul care are și metrou
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Pașcani a început să crească numeric după 1965. Ca urmare a înființării la Pașcani a mai multor fabrici (Integrata, Fabrica de perdele, Fabrica de traductoare etc.), s-au stabilit în oraș muncitori din satele cu populație catolică aflate în împrejurimi: Butea, Hălăucești, Mircești, Mogoșești-Siret, Răchiteni, Tețcani etc. În ultimii ani ai regimului comunist, de asistența spirituală a credincioșilor pășcăneni s-a îngrijit pr. Ștefan Demeter, paroh de Mircești. Comunitatea catolică din Pașcani fiind în creștere, a devenit necesară construirea unei clădiri
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
Cavanis” care au o casă deschisă în Parohia Pașcani. În prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv. (1891-1934), pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (n. 1975) și pr. Samiras-Gabriel Brahas, OFMCap. (n. 1979). La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
o așezare submontană înconjurată de culmi și piscuri muntoase ca: Vârful lui Crai, Clăbucetul, Leurdeanul, Căprioru și Chimniți. Este străbătută de șoseaua județeană DJ230, care o leagă spre sud de Drajna. În extremitatea nordică a comunei se află pasul Tabla Buții, pe care se poate traversa spre nord în comuna brașoveană Vama Buzăului, dar, deși un drum important în Evul Mediu, acesta nu mai este astăzi folosit, pe el existând doar trasee turistice și drumuri forestiere. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
munte ("Phoenicurus ochruros"), soim călător ("Falco peregrinus"), brumărița de stâncă ("Prunella collaris"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), stăncuța ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârliea de câmp ("Alauda arvensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]