1,697 matches
-
să le urce la munte, adică până la 1 iunie. După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
mare, aburindă, pe care o tăia cu ața. Lua apoi de pe foc zama și o turna într-un castron mare de blefi, adică din tablă smălțuită, din care mâncau toți, stând în jurul mesei pe scăunele cu trei picioare sau pe butuci de brad. Ceva mai încolo, într-un colț al cuniei, adică - bucătărie, eu aginam, doar-doar m-or chema și pe mine la masă. Când castronul se golea mai mult de jumătate, lea Florica se mi¬los-tivea de mine și mă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Toate Articolele Autorului Rămân cu iluzia lui există, rămân să amestec vise-n dorințe, rămân un popas din retras...deci sunt! Vânătoarea vieții se încheie aici. - Să pleci la ora zece. Ai înțeles? - Da. Voi pleca... - Nu glumesc, o să schimb butucul la ușă. Îți iei ce vrei din casă și pleci. Dacă nu ai apucat să iei tot, asta e. Schimb butucul. Ai auzit? - Da. Am auzit, acum sun după mașini. Nu am știut că mă dai afară azi... Sunt chei
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
Vânătoarea vieții se încheie aici. - Să pleci la ora zece. Ai înțeles? - Da. Voi pleca... - Nu glumesc, o să schimb butucul la ușă. Îți iei ce vrei din casă și pleci. Dacă nu ai apucat să iei tot, asta e. Schimb butucul. Ai auzit? - Da. Am auzit, acum sun după mașini. Nu am știut că mă dai afară azi... Sunt chei peste tot, albastrul dezleagă, bate un vânt fericirea spre nori, ascultă hăul în tine un nume, nemurire, iubire, abisul și eu
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
o pâine. - Să ai. - Sărumâna. Plecăm. Îmi dați și-un chibrit? - Îți dau. Și mi-a dat, folosit și uzat. - Uite și două linguri, o linguriță și două furculițe. - Sărumâna. O ușă mereu se deschide țipând. - Ai înțeles? - Ce? - Schimb butucul. - Să-l schimbi. Prieteni ajunși prizonieri în durere, bagajele duc la mașini. Tot plouă, e frig. Copilul tăcut, din ochi urmărește, rămasul în urmă al unui cămin. Se rupe de stare, îi vine să plângă, și mama observă dar tace
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
preț scump și jertfă! Fără vinul Cotnari, Moldova n-ar avea istorie! Cornul, pocalul, potirul și paharul, din veacuri vechi până azi s-au umplut cu aur lichid și miere de flori, absorbite din soare și pământ prin rădăcinile ființei butucului, scurse pe serpentinele rugilor sacri la cristelnițele boabelor de viață, pace, bucurie și plăcere, ale strugurelui Cotnari, cel mai dulce strugure, cel mai curat, cel mai generos, cel mai gustos, cu spirit înhămat cu hamuri de fireturi sufletești alături de caii
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
Mocanu, în albumul ei de colinde: „Scoală, scoală, domn bun, scoală!”, „A intrat ajunu-n curte”, „A cui sînt acestea curțiu”, „Rage, muge cerb de munte”, Bun jupân de gazdă”, „Doi meri mari și-s minunați”, „Șed sfinții la masă”, „La butuc de-o viță-vie!, „Colindul mare”, „Sus, mai sus, pe lângă cer”, „Doi meri înfloriți”, „Cunună să-ți faci”, „Malanca-n postu Crăciunului”, „Malanca”, „Prundurele...”, „Colindul răstignirii”. Însoțindu-se cu darul de colinde al slovei scrise pe cartea document „Colinde din sudul
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
putea scoate niciun sunet din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Crin, Ponta și tot Parlamentul, de către sociologii acestor timpuri, când 80% din populația țării trăiește ca în cele mai sărace țări din Africa, Asia sau America latină. Oare cum or fi catalogați toți acești anti-români care au pus economia țării pe butuci, distrugându-i complet industria și agricultura, care nu necesitau altceva decât îmbunățățiri, căci erau perfect funcționabile? Nici măcar cu „pretinul” de la Scorniceși nu-i putem compara... Trebuie, totuși, neapărat să luăm în calcul faptul că adevărata Revoluție din Decembrie a fost
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea unei devălmășii aparent tradiționale - cu o dominantă obștească fără cusur - în care se cocheta respectarea cu sfințenie a „micii gospodării” „pusă pe butuci” de altminteri, în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe care-l pretindeau cu toții că îl au moștenire genetică, atât „călăii” cât și victimele... Referință Bibliografică
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
zece cărări pentru a-și lua în primire jetul său de mușama din cancelaria poliției. O dată pătruns în cabinet „omul își încrucișă mâinile pe biroul său, își așeză cu bine capul gândind cu drag la viitorul tinerei Republici -și adormi butuc.” Vise, planuri, proecte?! Nimic. Dar absolut nimic din toate acestea. Stan Popescu cade într-un somn profund, anesteziat de derivatele spirtoaselor, încât nu se mai poate emite din partea sa absolut nici o pretenție, gradul său de ebrietate fiind așa de avansat
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
de la Banca “Furnica” a fost marea noastră șansă și mândrie. În acea vreme, tatăl meu Vasile, căruia-mi plăcea să-i zic tăticu Vasilică, era contabil la Stațiunea de mașini și tractoare din localitate. Împreună cu tatăl meu am plantat 450 butuci de vie, (Risling Italian și struguri de masa). Am sădit pomi fructiferi, câte doi din fiecare: meri, peri, cireși, vișini, caiși, pruni și vreau să spun, că au ieșit niște soiuri minunate. Partea din fața casei am umplut-o cu trandafiri
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
cat. Stațiile sunt din ce in ce mai puține. Uneori le ignor. Merg mai departe. Unde vreau să ajung? Unde alții nicicând nu vor pătrunde. De multe ori sunt franța. Dar nu pot să abandonez. Trebuie să văd ce-i înlăuntru. Sinele e pe butuci. Mă așez pe unul. Contemplu. Ce frumos se vede de aici! Ce panoramă splendida! Aș putea rămâne așa, multă vreme. Sunt eu și prietena mea, singurătatea. Noi două care ne știm atât de bine una pe cealaltă. Singura mea. Neprețuita
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346553_a_347882]
-
și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele de-asta scriu ca să băgăm la bilă, se urcă singur pe butuci. Adică este nocivă, nocivă cu litere mari. Din cauza asta eu nu fac abuz. Și uite ce bine mă conserv (Își bate bicepșii, pectoralii, își umflă pieptul teatral). Dinamită, nu alta! DOAMNA CUCU: Nu crezi că la atâta dinamită, mai e
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă Capul pe butuc! Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase, Nu le spargi cu capul! Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355760_a_357089]
-
Flori cu ele. De fapt, denumire aceasta îi vine de la Ica - Florica, Florin, Florina, Florea. Zilnic ud și urmăresc florile, iar ele se prind frumos și pomii dau semne ca le place in livadă Casei cu Flori. O parte din butucii de vie, bătrâni de peste trei decenii, au renunțat să mai înfrunzească în această primăvară. Îi privesc, îmi pare rău, dar îi înlocuiesc cu niște butași de-o șchioapă. Cireșii și vișinii cei bătrâni și-au scuturat florile, sunt în floare
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
zîmbet suav, neceremonios, și mișcările, nestudiate, fără false arome senzoriale. Era naturală și îmbujorată de efortul pe care îl făcuse urcînd dealul de la stradă pînă la casă. Am invitat-o la bușteanul de sub măr și i-am arătat unul dintre butucii pe care ar fi trebuit să se așeze și, cu naturalețe, ea și-a ridicat fustița și coapsele ei zvelte și albe mi-au explodat excitante în ochi, vrînd astfel să-mi sugereze că, dacă mi-ar urma sfatul, ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
aceea companie vin să-mi țină Culori de toamne, mă-nnveșmânt în toamne. Cine-ar putea acum să mă condamne Că sunt avid de cer, și nu de tină? Prin limpezimi de ceruri se revarsă Un țârâit mărunt de rugăciune, Printre butuci de vie, iarbă arsă. Aromele încep să se adune În liniștea-nserărilor, neștearsă: E un suspans ce-anunță o minune. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Limpezimi de cer / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27
LIMPEZIMI DE CER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356931_a_358260]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă, Capul pe butuc Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase Nu le spargi cu capul Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355079_a_356408]
-
și-am tot insistat să-mi spună și mie ce s-a întâmplat cu gestul ei. N-a vrut să mai deschidă o vorbă. Acasă la ea am găsit zarvă mare. Șeful postului de jandarmi cu doi soldați îi legase butuc pe balaoacheș și pe soție și-i arestase, încărcaseră copiii într-o mașină să-i ducă la orfelinat, iar Fridei i-au spus: -Mâine pleci cu primul tren la București! O organizație evreiască internațională s-a interesat de soarta ta
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
mă întorc în sat curînd unde mă așteaptă maica bună la lumină stelei, licărind, toarcem amintirea, ca pe lână... A plecat măicuța... A plecat măicuța casă e pustie poartă e legată cu un lanț de fier în grădină-s singuri butucii de vie cumpănă fîntînii scîrțîie de ger. Nu-i mai umblă pașii prin ograda nu mai strînge neaua cu lopata nu mai iese-n prag ca să ne vadă pe pridvor s-a stins, demult, mușcată.. Trist, Grivei, rămas langa căsuța
TOARCEM AMINTIREA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355761_a_357090]
-
fața noroită - Și tu ești bun, își zice el Și pleacă cu a lui ispită. Iar despre acei struguri care Îi storci să faci un vin mai bun (Luați aminte, mere coapte, Ce viță crește lângă drum, Că nu orice butuc de vie E pus să facă un cotnar, Poate fi doar o acritură, O secătură, un hoinar.) Și-acum mă-ntorc din cugetare Cum am făcut-o și mai an Și mă semnez cu resemnare Un strugur stafidit: Trăistan. Leonid
CUGETAREA LUI...TRĂISTAN de LEONID IACOB în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346167_a_347496]