1,209 matches
-
dau cu steaua mea de bolți Sar scânteile din tine numai dacă țipi că-i bine Când o fac pe-a răsculatul și ridic în slăvi tot satul Alelei mândruța mea te împing din stea în stea Te ridic cu buzduganul unde n-a zburat zăganul Și sar fulgi și sar scântei dacă-n brațe iar mă iei Arde pielea mea de drac doamnă fără niciun leac Colind cerul zău de-a latul cât zburăm din nou cu patul Să colind
ODĂ EREZIEI DE-A IUBI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378498_a_379827]
-
treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le știa atât de bine! Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el, și pedestrași, și cai, și fugari și viteji! Milan nu mai știa nimic. Avea el un camarad în oastea turcească, unul Ismail. Acesta se
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
semeți, cu răzeși făloși sub Voievozi izbăvitori se permanentizează în sfânta noastră Dacie în visul și legămintele Marilor dacoromâni: Burebista, Decebal, Ștefan, Mihai Viteazul, Eminescu, Coșbuc, Mateevici, Nistor, Halippa, Stroescu, Popovici, Grosu, Erhan, Baltaga, Pelivan, Madan, Murafa, Ghibu, Inculeț, Ion Buzdugan, Ion I. C. Brătianu, generalul Prezan, generalul romașcan Ernest Broșteanu, comandantul Diviziei a XI-a, regele Ferdinand I și marea noastră Regină Maria. Atestată arheologic cu peste 300 000 de ani, în multele vestigii și stațiuni paleolitice ce adastă încă pe
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
se aruncă cu picioarele în față, agăță picioarele fratelui său, iar când acesta căzu pe spate îi luă sabia. Al doilea frate nu se opri la povești și sări de îndată să se lupte cu Urâtul Pământului, cu câte un buzdugan în fiecare mână. Ei, dar Azur era și rapid și puternic și înțelept. Nu făcu acest al doilea prinț nici trei pași că se și trezi pe burtă alături de celălalt frate, lovit în spate de bumerangul în care transformase Urâtul
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
un bolid și se rostogolește cele trei etaje, lătrând ca o nebună. Are un lătrat acut, mergând spre ultrasunete, deosebit de sonor. Nu știu de unde scoate atâția decibeli din trupușorul ăla mititel. Când vin acasă, am metoda mea de a arunca buzduganul. Încă de la intrarea în bloc, îmi scot cheile și încep să le zornăi. Dacă nu e nimeni acasă, mă simte și nu ajung bine la parter, că începe să latre, asta pentru că stă în așteptare, lipită de ușa de la intrare
CODIŢĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371559_a_372888]
-
Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam fata
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare. El în lături se ferește, Buzduganul ia de coadă Și în cap zmeul izbește De-l scufundă în zăpadă. Scoate sabia și taie Căpățâna fioroasă. - Na, că tu ai vrut bătaie, Eu voiam fata frumoasă! Eii, dar când se uită-n spate, Vede prin omăt o
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
dar...o floare ... Paloșe își scot din teacă Și se bat cu-nverșunare, Apoi se-odihnesc oleacă Și se bat din nou, mai tare. Însetați, cu guri uscate, Ca în iad două satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
o floare ... Paloșe își scot din teacă Și se bat cu-nverșunare, Apoi se-odihnesc oleacă Și se bat din nou, mai tare. Însetați, cu guri uscate, Ca în iad două satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
frați, Creangă, care va să zică, Narator între confrați. - „Soacra cu nurori mai multe” E greșit, vă rog, scuzați! Erau trei femei adulte Măritate cu trei frați! Voi, copii, cunoașteți bine „Povestea lui Harap-Alb”. Știți cum sabia se ține, Și ce este-un buzdugan... - Dar vă amintiți de-ndată În ce lupte s-a bătut, Sau cum o chema pe fată, Ori păduri ce le-a trecut? - Harap-Alb lupta cu ursul Și cu cerbul s-a luptat, Dar în luptă, pe tot cursul, Prietenii
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
Elenă... -Dacă eu sunt frumoasa Elenă, tu de ce n-ai juca rolul lui Paris? Tăcu. Gândul că un Menelaus, bătrân și urât îi urmărește din boscheți și-i iscodește sau se pune de-a curmezișul dragostei lor, lovindu-i cu buzdugane nevăzute, o întristă. Aiurite gânduri mai bântuie mintea unui om, bolnave gânduri... Ea începu să se joace ca un copil pe malurile Dunării. El se așeză jos pe iarbă și aruncă o piatră în apa limpede. Totul se sparse și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
modestă (dintre moșneni), iar alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un român bănățean , Vlădica , îngrijitorul moșiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănișor) de Mehedinți și apoi ca Domn în luptele sale naționale . Note
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
această clipă a sosit pentru întreg neamul de pretutindeni. Ieri, ideea Unirii s-a împlinit în Basarabia, azi ea se împlinește în Bucovina și mâine [se va împlini] în Ardeal, așa că vom avea fericirea să avem o Românie mare” (Ion Buzdugan, secretar al Sfatului Țării). „Desfășurarea primei conflagrații mondiale a adâncit și criza de structură a regimului dualist austro-ungar și a impus rezolvarea situației provinciilor locuite de către români, și anume, Bucovina și Transilvania. Bucovina a fost teatru de război, numeroși tineri
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
din bezna întunericului și halul Basarabiei muscălești, inclusiv prin acordarea întregului sprijin moral și material ziarului „Cuvânt Moldovenesc” - cel mai puternic mijloc de propagandă și reflector de lumină națională către acea vreme. Este vorba de un articol al Deputatului Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării, publicat în respectivul ziar, anul V, joi, 4(17) octombrie 1918, nr 80 (395), pe care l-am citit cu respirația întretăiată, preluat de Revista de istorie și cultură „Oameni. Locuri. Destine”, aniul III, nr 5-6, ianuarie-decembrie
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
privire amarnic plânge-n munte părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
drumul lui strivește năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă, paloșe sau ghioagă, cu buzdugane aprig s-au luptat, din zori până aproape de-nserat, cel ce învinge, floarea să aleagă. Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
coroană care acceptă regența în caz de deces pînă la majoratul tînărului Mihai, fiul lui Carol. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul îl proclamă pe Mihai moștenitor al coroanei, asistat de o regență compusă din prințul Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Buzdugan, președintele Curții de Casație. Relațiile dintre Carol și Nicolae vor deveni tensionate. Zvonurile lasă să se înțeleagă că, la Paris, Carol frecventează lumea bună. El este apropiat al unui industriaș, Marquet, întîlnit în Belgia, și al lui Barbu lonescu, fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unde încheie cu Mussolini un tratat de prietenie și colaborare Octombrie Formarea Partidului Național Țărănesc 1927 Codreanu fondează Legiunea Arhanghelului Mihail Iulie Moartea Regelui Ferdinand 1927-1930 Regență condusă de: prințul Nicolae, partiarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație, G. Buzdugan 1928 Agitație politică. Extrema dreaptă cîștigă influență în țară. Șeful Partidului Național Țărănesc, Maniu, este însărcinat de Regență să formeze guvernul 15 decembrie Alegerile generale consacră victoria național-țărăniștilor 1930 5 iunie Revenirea Regelui Carol în România. Actul de renunțare la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
302, 304, 309, 310, 320, 356, 364-366, 368, 369, 372-374, 407 Brumam, Emil 306 Brussilov 166 Budai-Deleanu, Ion 26, 393 Buharin, Nicolai 148 Bukovski, Vladimir 304, 325 Bulganin, Nicolai 296 Burduloiu, Traian 269 Burebista 24, 25, 379 Bush, George 360 Buzdugan 189, 383 C Calimach, Ion Theodor 59 Calimachi, Scarlat 79 Canet, Louis 192, 403 Cantacuzino, Alexandrina 193 Cantacuzino, Andronic 36, 90 Cantemir, Dimitrie 21, 22, 25, 31, 32, 49-51, 60, 136, 393, 397 Capodistrias, loannis 80 Caragea (familia) 59, 60
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a făcut rost (nu era mare lucru) de regizori sclipitori (în epoleți), care, năzdrăvanii de ei, puneau la cale fel de fel de descălecate și încălecate, scoteau din teatre artiști ai poporului, dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și gata. Boborul înțelegea tot. Cam asta-i cu istoria celor doi. Acum, contemporanul nostru, inginerul, e el însuși pisar de istorie. Una foarte recentă și foarte clară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mod consecvent lirică militantă. Lui Aron Cotruș, poet preferat, i se tipăresc aici: Horia, Am coborât muntele..., Cine n-are nădejde flămândă, Copil de moț, Alba Iulia, Balta, Sângerări, Aeroplan, Ion, De sute de ori, Dobrogea. Alți poeți sunt Cornelia Buzdugan, Teofil Bugnariu, Traian Marcu. Prin comparație cu nivelul liricii, proza publicată în revistă este minoră. Relativ bine scrise sunt intervențiile comunicând informații despre soarta literaturii românești în străinătate, cum ar fi cea aparținând lui Nicolae Drumaru ( Succesul cărții românești în
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
peste 120 de titluri). Prestația în fruntea unor publicații croite în tipar occidental, cu sprijinul unor cercuri mondene și artistice (în stilul consacrat de „l’Illustration” și cu o grafică de zile mari, asigurată de maeștrii Curții, „Foto Julietta”, „Foto Buzdugan”, „Foto Royal”), deschide un episod fertil în jurnalistica lui D., poetul exersând după 1910 consecvent (odată cu numirea sa ca prim-redactor al revistei „Ilustrația”, apoi ca secretar sau director de redacție la „Ilustrațiunea națională”, „Ilustrația neamului nostru” ș.a.) și în
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
un vârf de lance, în depozitul de la Radovanu (jud. Călărași) 3 topoare de luptă. În alte așezări, la Păcuiul lui Soare, Budești, Bârlogu, Garvăn-Dinogetia s-au găsit vârfuri de lance din fier, gardă de sabie. S-au mai aflat apoi buzdugane din fier-bronz, datate secolul al XI-lea, buzduganul sau măciuca erau mai frecvente, urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în aceste secole. În concluzie, perioada din preajma Anului 1000 marchează o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jud. Călărași) 3 topoare de luptă. În alte așezări, la Păcuiul lui Soare, Budești, Bârlogu, Garvăn-Dinogetia s-au găsit vârfuri de lance din fier, gardă de sabie. S-au mai aflat apoi buzdugane din fier-bronz, datate secolul al XI-lea, buzduganul sau măciuca erau mai frecvente, urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în aceste secole. În concluzie, perioada din preajma Anului 1000 marchează o nouă etapă și în ceea ce privește organizarea politică și militară a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]