527 matches
-
1950) Într. Dragusa nr. 6, ap. 1 sector 4 țel. 092357210 5572 JUGRAVU VASILICA MICAELA (n. 1962) Str. Băneasa nr. 24-26, bl. 5/1, sc. 1, et. 3, ap. 13 sector 1 țel. 092357155 5578 KOVATS IOAN (n. 1944) Str. Buzoieni nr. 18, bl. M37, sc. 2, et. 6, ap. 61 sector 5 5581 LASCU POMPILIU CONSTANTIN (n. 1937) Drumul Taberei nr. 65, bl. A6, sc. D, et. 3, ap. 55 sector 6 15181 LEFTER VIOREL (n. 1948) Str. Louis Blank
HOTĂRÂRE nr. 00/37 din 16 octombrie 2000 privind aprobarea actualizărilor la Tabloul cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
și ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" în Dosarul nr. 2.317/200/2007 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
DECIZIE nr. 376 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 . Excepția a fost ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" într-un proces având ca obiect o plângere formulată în baza Legii nr. 247/2005 . În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că imposibilitatea persoanelor nemulțumite de hotărârile comisiilor de fond funciar de a se
DECIZIE nr. 376 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
și ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Obștea moșnenilor buzoieni "De pe Buzău" în Dosarul nr. 2.317/200/2007 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
DECIZIE nr. 376 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
NICULAE (n.1956) Str. Șerban Vodă nr. 90-92 țel: 3353364 0740212128 25665 BĂLAN P. ZINA (n.1949) Bd. Uverturii nr. 8, bl. C2, sc. 4, et. 3, apt. 110, sector 6 țel: 4304245 0722414396 28519 BĂLĂNICA ADRIANA (n. 1969) Str. Buzoieni nr. 14, bl. M33, sc. 1, ap. 53, sector 5 țel: 4208095 0723807114 10689 BĂNICA GABRIELA (n.1957) Str. Ferentari nr. 4A, bl. 117A, sc. A, et. 4, ap. 24 sector 5 țel: 4253603 0744649286 28611 BĂNICA IRINA (n.1978
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
14, aflată în zonă, fiind epicentrul acestor acțiuni. Aceeași școală publică prin eforturile elevilor și o revistă școlară bilingvă, în română și romani, care promovează integrarea romilor. Deși prezența le era atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, evreii buzoieni au constituit o comunitate importantă mai ales începând cu perioada de înflorire culturală și economică din secolul al XIX-lea, fiind în mare parte negustori și meseriași. Un cimitir evreiesc a apărut în 1853 și o sinagogă în 1885. În
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
din populația Buzăului era evreiască, procent semnificativ la nivelul restului zonei Munteniei, dar mai mic față de orașele din Moldova, ceea ce a ferit comunitatea de cele mai violente represiuni ale regimului antonescian; totuși, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, evreii buzoieni au fost supuși mai multor persecuții: au fost constrânși să presteze muncă obligatorie (autoritățile au abuzat de această lege, extinzând atât vârstele la care trebuie prestată obligația în muncă, cât și activitățile în care consta ea), să plătească în total
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
ajutat chiar să părăsească orașul și să se ascundă. După război, evreii din oraș au emigrat masiv în Israel, rămânând în urma lor o comunitate evreiască redusă la un număr de ordinul zecilor de persoane. Personalitățile provenite din rândul comunității evreiești buzoiene au fost pictorița Margareta Sterian și filosoful Ludwig Grunberg. Emigrați în secolul al XVIII-lea pentru a evita prigoana otomană împotriva creștinilor din Balcani, și stabiliți în Țara Românească unde s-au bucurat de libertatea de a practica creștinismul, câteva
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
zonele rezidențiale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate. În perioada medievală și timpuriu-modernă, buzoienii care s-au remarcat în cultura românească au provenit din cercurile bisericești, un exemplu fiind episcopul Mitrofan, care a adus prima tiparniță la episcopia Buzăului și a tipărit biblia de la Buzău în 1691, în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Mitrofan, el însuși
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de muraliști pentru biserici, la care a studiat pictorul Gheorghe Tattarescu în ucenicia sa petrecută pe lângă unchiul său, Nicolae Teodorescu. Secolul al XIX-lea a fost unul al renașterii vieții culturale în Țara Românească, dar și în Buzău. Primul poet buzoian remarcat la nivel național a fost tânărul ofițer Vasile Cârlova, fiul fostului ispravnic al Buzăului, Ioniță Cârlova. Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al.
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene. Tot în 1873, Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu"), iar în 1893 Biblioteca Publică "Carol I" în noul local al gimnaziului. În 1895, s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
învățământ la distanță, care a adus prima formă de învățământ superior în oraș. Totuși, Buzăul nu este un centru universitar, în oraș nefuncționând nicio universitate cu sediul central aici. Deși Buzăul are o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată, performanțele sportivilor buzoieni nu sunt unele deosebite. Cel mai vechi club de fotbal încă în activitate în oraș este Metalul Buzău, înființat în 1954 și care, de-a lungul timpului, a înregistrat prezențe în liga a III-a. Pe baza acestui club, în
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
în Liga II, al doilea eșalon de fotbal al României. Cele mai mari performanțe ale clubului sunt locul 5 în prima ligă românească în 1985 și calificarea în semifinalele Cupei României în 2008. Fotbaliștii cunoscuți lansați de clubul de fotbal buzoian s-au îndreptat în special către clubul Steaua București, cum a fost cazul cu Viorel Ion (cunoscut și pentru perioada petrecută în Bundesliga la VfL Bochum și care a revenit la Buzău pentru a antrena în multiple rânduri echipa care
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Dinamo București, Steaua București și HCM Constanța, precum și ale naționalei de handbal feminin a României. Handbalul a căpătat o tradiție în Buzău, echipa HM Buzău oscilând între prima și a doua divizie a sistemului competițional național; în handbal au activat buzoienii Romeo Iamandi (ca arbitru), Oprea Vlase (câștigător a opt titluri naționale și al Cupa Campionilor Europeni în 1965 cu Dinamo, apoi ca antrenor câștigător a patru campionate mondiale și două medalii olimpice) și Gheorghe Covaciu (și el medaliat olimpic cu
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, orașul aflându-se la jumătatea distanței între cele două municipii. Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
la suprafață.. Tot în stațiune se găsește un monument, ridicat în 1933, al eroilor din Primul Război Mondial, și inscripționat cu numele a 64 de localnici căzuți în timpul conflictului; el are 5 m înălțime și a fost realizat de sculptorul buzoian Cristea Rădulescu. Cutremurul din 1940, al Doilea Război Mondial și naționalizarea pusă în aplicare de guvernul comunist ce au urmat, au dus la abandonarea stațiunii și la părăginirea ei, multe dintre vechile clădiri ajungând să fie demolate iar grădina englezească
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
lucru a fost abrogată în anul următor. În decembrie 2005, s-a organizat un referendum pentru aducerea stațiunii sub administrația primăriei municipiului Buzău, după modelul stațiunii Păltiniș de lângă Sibiu, dar, deși votul localnicilor din Monteoru a fost favorabil, prea puțini buzoieni s-au prezentat la urne și referendumul nu a fost validat.
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Sărulești a aceluiași județ. Obileștii Noi avea în compunere satele Obileștii Noi, Valea Căpitanului și Vlădiceasca, plus cătunele Orășani, Buzoieni și Pârlițeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileștii Vechi era formată tot dintr-un singur sat, iar populația ei era de 1124 de locuitori. Din 1931, comuna Obileștii Noi a luat numele de "I.I.C. Brătianu" (fiind formată din satele Buzoeni
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Posești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
DN10 care duce spre Buzău, și spre vest de Vălenii de Munte (județul Prahova) și DN1A care duce la Ploiești. Din satul Bâscenii de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102L care duce spre nord către și comunele buzoiene și prahovene din subregiunea etnografică a Chiojdului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Calvini se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,78%), cu o
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează cu teritoriul administrativ al orașului Covasna. Înspre nord-est, dincolo de limitele comunei se află comuna Nereju din județul Vrancea. Înspre est, se învecinează cu alte două comune vrâncene, Vintileasca și Jitia și cu comuna buzoiană Lopătari. Spre sud și sud-est, vecinii Gurii Teghii sunt Brăești, Bozioru și Colți. Înspre sud, se învecinează cu orașul Nehoiu și înspre vest, peste Munții Podu Calului, cu comuna Siriu. Principalul curs de apă al comunei este râul Bâsca Roziliei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a stabilit definitiv în Vintilești a fost Vasile Sârbescu, din cătunul Sârbești, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău, în anul 1927. De altfel, numele de „"Vintilești"” a fost ales tocmai plecând de la preponderența numerică a celor împroprietăriți, provenind din această comună buzoiană. Noii locuitori aveau să fie numiți, ca mai pretutindeni în Bărăgan, „"munteni"”, spre a-i deosebi de „"cojani"”, locuitorii vechi ai câmpiei. Localitatea avea să fie numită mult timp de localnici „"Satul Nou"” pentru a-l diferenția de „"Satul Vechi
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Jugureanu și Ulmu (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului și este traversată de șoseaua județeană DJ203, care leagă comuna spre nord-vest de Făurei (DN2B) și Jirlău și mai departe de comunele buzoiene Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN22). Din această șosea se ramifică la Ulmu drumurile DJ203N (care duce spre est în județul Buzău la Rușețu) și DJ203R care duce spre
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
va alege, să-și facă Măria Sa metoh. Așijderea și Măria Sa, căt se va îndemna să ne facă bine”". Anii tulburi de la sfârșitul domniei l-au împiedicat pe "“domnul prea creștin”" să-și țină făgăduiala. A îndeplinit-o însă un boier buzoian, ridicat prin mijloace proprii la rangul de ceauș (1680 - 1684), la cel de logofăt (1685 - 1687), căpitan de Buzău, de lefegii, de margine, mare căpitan (1693 - 1704), șătrar (1705 - 1715) și mare clucer (1715 - 1723) conform Teodor Rădulescu, după cum reiese
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
ridicat problema numirii unui nou domn. Este greu de precizat cum de a fost ales Vintilă portarul. Poate slăbirea poziției Craioveștilor și a boierior olteni prin succesivele execuții și expropieri din timpul domniei precedentului domnitor au condus la ridicarea feudalilor buzoieni care s-au și grăbit a ridica voievod din rândurile lor, poate și datorită faptului că Vintilă portarul ar putea fi fiu și nepot de voievozi uciși de Craiovești.
Vlad Vintilă () [Corola-website/Science/298719_a_300048]