13,753 matches
-
buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a circulat o vreme în argoul românesc în forma caraman; simplă adaptare fonetică, sau mai curînd suprapunere și confundare
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a circulat o vreme în argoul românesc în forma caraman; simplă adaptare fonetică, sau mai curînd suprapunere și confundare formală dintre rusism și turcismul karaman "negru, brunet", răspîndit cel puțin ca nume propriu de familie (o discuție amănunțită, cu
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
prin confuzie cu toponimul, mai exact oronimul (numele de munte) . Pentru mulți, termenul argotic actual e identificat cu numele muntelui (fiind de aceea și scris uneori cu inițială majusculă), chiar dacă nu se înțelege în ce ar consta legătura semantică dintre buzunar și munte; poate că tocmai absurditatea asocierii produce un efect de surpriză umoristic și expresiv. Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
chiar dacă nu se înțelege în ce ar consta legătura semantică dintre buzunar și munte; poate că tocmai absurditatea asocierii produce un efect de surpriză umoristic și expresiv. Varianta mai apropiată de etimon s-a păstrat în derivatul caramangiu "hoț de buzunare" (format probabil în română cu sufixul de agent de origine turcă -giu), paronim cu turcismul carmangiu (împrumutat, conform Dicționarului explicativ, din tc. dial. karmanc), înregistrat de dicționarele noastre cu sensul "măcelar". Carmangiu și mai ales carmangerie sînt destul de frecvente în
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
multe articole și studii din anii '30, cînd circula mult în mediul argotic: "Trîntește laba în caraiman și scoate cuțitul" (Ciureanu 1935); printr-o extindere metonimică, apare înregistrat și cu sensul de "pungă cu bani, portofel", adică de conținut al buzunarului: "I-a cardit caraimanul și moara" (Vasiliu 1937; moară fiind o metaforă argotică pentru ceas). Termenul intră adesea în expresii, astăzi destul de cunoscute, cu sensul "a fura din buzunarul cuiva": a atinge la caraiman (pe cineva), a băga mîna în
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
cu sensul de "pungă cu bani, portofel", adică de conținut al buzunarului: "I-a cardit caraimanul și moara" (Vasiliu 1937; moară fiind o metaforă argotică pentru ceas). Termenul intră adesea în expresii, astăzi destul de cunoscute, cu sensul "a fura din buzunarul cuiva": a atinge la caraiman (pe cineva), a băga mîna în caraiman (,Gestionarii de la Loto bagă mîna în "caraiman", Evenimentul zilei = EZ 1549, 1997; "șeful medicilor țărăniști bagă mâna în Caraiman", Adevărul, 24.04.2000); apar și variații, în expresii
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
gardianul.ro - comentarii 5.05.2006; "nu-și dau demisia nici când sunt prinși cu mână până la cot în Ťcaraimanť" (old.revistapresei.ro). Caramangiu a fost înregistrat și de Arghezi, în Poarta neagră (1930): "E Ťcaramangiuť, definesc doi pungași de buzunare" (p. 316) și a fost foarte mult folosit de E. Barbu în Groapa, cu un sens lărgit: "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (1974: 269); " Cine n-a trecut pe la
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
și în poezie, de la M.R. Paraschivescu (,cuțitar, caramangiu,/ ca un frate de spatiu", în Rică) la George Astaloș (,fără sfanț în caraiman", în Cânturi de ocnă). De la caramangiu s-a format și un verb, azi învechit - a caramangi; furtul din buzunar fiind numit, cu un derivat al verbului, caramangeală - "Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman și se referă la furt par să fi rămas în
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
adoptată de Guvernele din ultimii ani, și ea nu a dat roade. Nu a dat rezultate pentru că o mare parte din banii din Împrumutul de la FMI, pe care i-am luat, în loc să-i băgăm în dezvoltare economică au ajuns în buzunarele politicienilor, ale mafiei politice, ale clientelei și ale acoliților lor...Guvernul maghiar de exemplu nu a adoptat soluția această. Și nici Guvernul Tăriceanu. Pentru că au fost obligați, ca să facă jocul FMI Guvernul Băsescu-Boc a acceptat soluția această. Nu a dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adoptat soluția această. Și nici Guvernul Tăriceanu. Pentru că au fost obligați, ca să facă jocul FMI Guvernul Băsescu-Boc a acceptat soluția această. Nu a dat nici un rezultat pentru că, așa cum am spus, o mare parte din împrumutul de la FMI a mers în buzunarele mafiei naționale (ale celor care au sponsorizat alegerea lui Băsescu, și Alegerile parlamentare), ale clientelei politice. 2. Soluția adoptată acum de Guvern, aceea de a micșora cu 25 la suta salariile bugetarilor, de a impozită cu 16 la suta pensiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cărți, vol. IV (Ed. Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu” Petroșani, 2005), ordonate (și alături de alte texte) în conexiune ideatica, în capitolele: ÎI. Literatura universală (Harold Bloom - la 75 de ani; Julio Cortázar - Proiectarea literară a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Simona Vasilache În 1933, Ruth Wakefield inventa tableta de ciocolată. Arghezi, pe cea cu piper. Tablete din țara de Kuty, 69 la număr, strînse în volum la Naționala Ciornei, închipuie "o simplă carte de buzunar și ghiozdan, citibilă oricum, începută orișideunde, fără final și putînd sfîrși acolo unde vrea cititorul să-i puie o zăloagă, să o abandoneze sau să o arunce." Totuși, povestea începe de undeva, de la sfada a doi romancieri despre cum se
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
amestecat în politică nu-i o mare descoperire, dar poanta adastă la sfîrșit: "- E roman, nu zic ba, zise după o pauză al doilea romancier, dar sfîrșitul mi se pare cam moale. - Am alt sfîrșit, răspunse primul romancier, scoțînd din buzunarul jiletcii o cutioară de sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
familiei, ale literaturii. Povestea se termină cu savantul, un țicnit, "Regele Kuty cel adevărat". Care-ți poate da orice: Vreți un împărat? trosnesc din două degete, din două burice, și-l fac. Un prinț? mă scarpin după ureche. Am în buzunar zece guvernatori și doi prezidenți la subsoară - iar în buzunarul de la ceasornic un dictator. Ce vreți? Alegeți. Sunt grăbit. Și spuneți ce ați auzit și Europei, că s-a ismenit." Carevasăzică, un autor. Un romancier a cărui artă face purici
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
Regele Kuty cel adevărat". Care-ți poate da orice: Vreți un împărat? trosnesc din două degete, din două burice, și-l fac. Un prinț? mă scarpin după ureche. Am în buzunar zece guvernatori și doi prezidenți la subsoară - iar în buzunarul de la ceasornic un dictator. Ce vreți? Alegeți. Sunt grăbit. Și spuneți ce ați auzit și Europei, că s-a ismenit." Carevasăzică, un autor. Un romancier a cărui artă face purici într-un absurdistan de buzunar, făcut ori din ceramică de
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
prezidenți la subsoară - iar în buzunarul de la ceasornic un dictator. Ce vreți? Alegeți. Sunt grăbit. Și spuneți ce ați auzit și Europei, că s-a ismenit." Carevasăzică, un autor. Un romancier a cărui artă face purici într-un absurdistan de buzunar, făcut ori din ceramică de Kuty, ori din humă de avangardă. Cărticica asta, nereeditată de mult (de altfel, nu știu să fi fost reluată, în afara seriilor de Opere), e un manual de parodie și de pamflet, numai bun de pus
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
pomeni, exact ce așteaptă și unii bucureșteni de la primarul de sector Vanghelie. Văzând că s-a cam lăsat moale cu vadimizarea, cu tot felul de "cine creștine", sau cu vanghelizarea revelioanelor, credulii speră să primească și ei ceva bani din buzunar, nu doar fotbaliștii, că și ei sunt oameni. Ei nu votează ceva concret, ci o speranță; speranța că se vor întâlni într-o bună zi cu profetul de moment Becali, îi vor spune "cățeluș cu părul creț" și acesta le
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
adoptată de Guvernele din ultimii ani, și ea nu a dat roade. Nu a dat rezultate pentru că o mare parte din banii din Împrumutul de la FMI, pe care i-am luat, în loc să-i băgăm în dezvoltare economică au ajuns în buzunarele politicienilor, ale mafiei politice, ale clientelei și ale acoliților lor...Guvernul maghiar de exemplu nu a adoptat soluția această. Și nici Guvernul Tăriceanu. Pentru că au fost obligați, ca să facă jocul FMI Guvernul Băsescu-Boc a acceptat soluția această. Nu a dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
adoptat soluția această. Și nici Guvernul Tăriceanu. Pentru că au fost obligați, ca să facă jocul FMI Guvernul Băsescu-Boc a acceptat soluția această. Nu a dat nici un rezultat pentru că, așa cum am spus, o mare parte din împrumutul de la FMI a mers în buzunarele mafiei naționale (ale celor care au sponsorizat alegerea lui Băsescu, și Alegerile parlamentare), ale clientelei politice. 2. Soluția adoptată acum de Guvern, aceea de a micșora cu 25 la suta salariile bugetarilor, de a impozită cu 16 la suta pensiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iar câmpul zace nearat; Că noi mâncăm simpozioane Stând patriotic în rahat!... Bancheri, savanți în exprimare, Au spus: „N-avem lichidități”... Și, pentru asta, fiecare Vrea încasări, dar nu și plăti. Iar eu mă-ntreb, nenorocitul. Ce n-am în buzunar un pol: Păi, dacă de lichid e vorba, De ce mă lași cu fundul gol? ! Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cărți, vol. IV (Ed. Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu” Petroșani, 2005), ordonate (și alături de alte texte) în conexiune ideatica, în capitolele: ÎI. Literatura universală (Harold Bloom - la 75 de ani; Julio Cortázar - Proiectarea literară a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
evrei veniți pentru lecțiile de vioară ale fiului lor, cu fratele meu, care într-un hal de jale și de teamă de nedescris, mai ales că li se sfârșiseră banii de cheltuială și nimeni nu se îndura să dea din buzunarul său, de teama zilei de mâine. Atunci se găsi un suflet mărinimos, preotul satului, care le întinse mâna de ajutor cu suma de vreo 2000 de lei! Bietul evreu veni la noi cu lacrimile pe obraz: Cine ar fi crezut
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
această direcție, numai de N. Steinhardt, care a reabilitat lumea personajelor din O scrisoare pierdută, Gelu Negrea oferă o altă imagine a oratorului, a societății românești și a raporturilor aparent conflictuale dintre partea liberală și întregul nostru socio-istoric: Având în buzunar promisiunea Zoei (Ťfii zelos, asta nu-i cea din urmă Cameră!ť), binecuvântarea politică a lui Trahanache (Ťși așa zi, ai? d-ai noștri, stimabile? bravos! mă bucur!ť) și acceptarea tacită a lui Tipătescu, dom' Nae se vede deja
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]